Inflaţia globală este pe cale să explodeze din cauza preţurilor globale mai mari ale mărfurilor, devalorizărilor competitive (inflaţie importată) şi, într-o măsură mai mică, preţurilor în creştere ale proprietăţilor, susţine Christopher Dembik, director Analiză Macro, Saxo Bank.

Principalul factor determinant al inflaţiei este reprezentat de preţurile globale mai mari ale mărfurilor, care au început să crească de la începutul verii (+2,3% în septembrie în comparaţie cu septembrie 2015). Preţul petrolului, care joacă un rol cheie în calcularea inflaţiei, a crescut cu aproape 55% de la punctul minim atins în ianuarie trecut. Această creştere va continua în lunile ce urmează datorită scăderilor investiţiilor din sectorul petrolului din ultimii ani ce ar putea avea efect, în cele din urmă, asupra capacităţii de producţie şi asupra posibilităţii unui acord OPEC cu privire la nivelul de producţie.

„Succesul primei vânzări internaţionale de obligaţiuni ale Arabiei Saudite de acum două săptămâni (ţara a strâns 17,5 miliarde de dolari) ar putea determina ca ei să coopereze pentru reducerea inundării pieţei, de vreme ce au găsit o nouă (ieftină) metodă de a aduce bani în sistem. Dacă e aşa, acest lucru ar putea deschide calea către un acord durabil în ce priveşte petrolul ce ar avea ca rezultat o inflaţie mai mare. În zona euro, preţurile în creştere ale petrolului vor duce inevitabil la o creştere a HICP. Din punct de vedere istoric, ştim că inflaţia în Eurozonă este influenţată foarte mult de schimbarea anuală a preţului petrolului. Dacă inflaţia ar fi perfect corelată cu preţul petrolului, ceea ce, evident, nu e cazul, inflaţia ar creşte la aproape 2,3% anul viitor dacă preţul petrolului rămâne la 60 USD per baril. Deşi se poate afirma cu destulă siguranţă că nu se va ajunge acolo, direcţia inflaţiei este foarte clară. Chiar dacă preţurile petrolului scad din nou la 40 USD per baril, inflaţia este pe cale să crească semnificativ anul viitor", susţine analistul Saxo Bank, citat de Agerpres.

Un semnal foarte pozitiv cu privire la inflaţie vine din China, unde, recent, indicele PPI s-a întors recent în teritoriu pozitiv (+0,1% în septembrie). Dacă tendinţa continuă şi în octombrie (datele PPI vor fi publicate pe 9 noiembrie), ar însemna că China iese în sfârşit din deflaţie. De la faptul că este cel mai mare exportator de deflaţie din lume, China va deveni - aproape de la o zi la alta - un exportator de inflaţie, lucru care va avea implicaţii globale cheie cu privire la dinamica inflaţiei.

Ca rezultat al preţurilor mai mari ale mărfurilor şi devalorizării valutelor, în multe ţări inflaţia a fost mai mare decât se anticipase în ultimele săptămâni. În Noua Zeelandă, indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,2 procente în al treilea trimestru faţă de anul precedent (versus 0,1% conform consensului), ceea ce a dus la stimulare temporară a parităţii NZD-USD pe piaţă.În Marea Britanie, IPC a fost 1% în septembrie, de la 0,6% în august, în contextul scăderii lirei sterline.

În Europa, creşterea preţurilor proprietăţilor este de asemenea un factor pentru o inflaţie mai mare. În Spania, preţurile proprietăţilor sunt încă la 30% sub nivelul pre-criză, dar în alte ţări preţurile continuă să crească, uneori chiar vertiginos. În Germania, preţurile sunt în creştere cu 30%, iar în ţările scandinave au explodat cu +57% în Norvegia şi +70% în Suedia.

Creşterea inflaţiei globale va avea un efect negativ în ce priveşte creşterea economică, dar va aduce puţină alinare agenţilor economici (privaţi şi publici) care sunt foarte îndatoraţi şi care acum se confruntă cu un cost mai mare al capitalului, spune Dembik.