37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Povara îndatorării este de fapt inexistentă

Povara îndatorării este de fapt inexistentă

23.03.20121.216 views Ministerul Finanţelor al RM
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...
false false false MicrosoftInternetExplorer4

Povara îndatorării este de fapt inexistentă

Din 2009 pâna în 2011, Moldova a beneficiat de aproape 900 milioane dolari, însa datoria tarii descreste.

Datoria externă a Republicii Moldova a crescut spectaculos în ultimii doi ani si jumatate. Generozitatea donatorilor poate fi concurată doar poate cu îngrijorarea multora privind modul în care sunt cheltuiţi banii împrumutaţi sau contractaţi ca granturi, dar şi putinţa de a-i întoarce creditorilor. Va fi viitorul în care vor trebui întoarse datoriile unul nefericit pentru actualii şi viitorii cetăţeni moldoveni? Raspunsul la aceste şi alte întrebări – într-un interviu cu ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa, pentru Europa Liberă

Europa Liberă: Guvernarea AIE a beneficiat de o suma record de credite si granturi din partea finantatorilor si donatorilor externi… De fapt de ce sume exact este vorba, daca vorbim de ultimii un an si jumatate? 

 Veaceslav Negruţa: De fapt, daca facem abstractie de cifre, în primul rând este vorba despre un credit de încredere pe care ni-l ofera partenerii nostri de dezvoltare, si aici ma refer atât la UE, cât si la alte structuri internationale financiare. Important este ca suntem priviti ca parteneri în care se poate avea încredere, ceea ce vorbim, de fapt si realizam. Avem, o agenda plina de reforme, pentru care avem si acest suport financiar. Daca vorbim de pachetul financiar propriu-zis, el se divizeaza în doua componente importante: pe de o parte e vorba de împrumuturile acordate guvernului Republicii Moldova, iar pe de alta e vorba de granturi externe acordate guvernului cu titlu nerambursabil. Marea majoritate a acestor resurse financiare sunt pentru proiecte de infrastructura rurala si sociala. Daca vorbim de sume, începând cu octombrie 2009 si pâna în decembrie 2011 Republica Moldova efectiv a beneficiat de 511 mln. USD sub forma de împrumut, iar daca vorbim de granturi, am beneficiat de aproximativ 359 mln. USD sub forma de granturi.
 
Europa Liberă: În consecinta cu cât a crescut si cât constituie acum datoria externa a statului Republica Moldova, daca facem abstractie de granturi? 
 
Veaceslav Negruţa: Marea mirare este ca în pofida faptului ca am luat si împrumut, datoria de stat externa ca si raport la PIB este în permanenta descrestere. Pentru ca în masura în care ne îndatoram, de fapt ne permite cu mare lejeritate sa facem pasul si sa rambursam aceste împrumuturi, pentru ca ritmul de crestere economica asigurat pe parcursul anilor 2010-2011 face ca datoria sa descreasca, de la 26,3 procente cât a fost în 2010 la 23 de procente în 2011.
 
Europa Liberă: Si acest procent de 23 de procente poate fi considerat rezonabil sau suportabil în mod rezonabil pentru cetatenii unui stat ca Republica Moldova? 
 
Veaceslav Negruţa: Este o povara care poate fi cu mare lejeritate depasita, dar important este ca resursele respective merg pe dezvoltare si oferire de noi locuri de munca, noi oportunitati pentru cetatenii Republicii Moldova. De fapt, gradul de îndatorare de 23 la suta, daca vorbim de datoria de stat, este cel mai mic din regiune si poate din întreaga Europa. De aceea, o politica foarte prudenta, foarte atenta în sensul îndatorarii, pe de o parte, iar pe de alta parte – directionarea resurselor spre proiecte de dezvoltare care vor avea si au de fapt efect în dezvoltare si crestere economica, cred ca este justificata.
 
Europa Liberă: Noi la rândul nostru v-am ruga sa ne spuneti totusi pe ce va bazati când spuneti ca aceste granturi, împrumuturi, fara precedent de altfel, 
s-au soldat si cu rezultate vizibile, fie si de etapa – a unui program complex de relansare economica durabila? 
 
Veaceslav Negruţa: Ma bazez pe faptul ca toate resursele financiare respective sunt monitorizate atât pe intern, cât si pe extern, destinatia este importanta, ca banul sa ajunga în proiecte care au finalitate, ceea ce este de mirare pentru Republica Moldova. Avem nu doar cheltuire de bani, dar avem si rezultatul cheltuirii acestui ban. Apare drum, apare sistem de aprovizionare cu apa sau canalizare în satele moldovenesti, unde nu s-a întâmplat cu zecile de ani, unde banul doar se cheltuia si nu aparea nimic în loc. Eu vreau sa va zic ca toate proiectele, înainte de a fi semnate ca si acord de împrumut sau ca si acord de finantare sub forma de grant, sunt supuse unui studiu în detaliu, cu toate aspectele, inclusiv legale, organizatorice si financiare care sa dea siguranta ca proiectul are finalitate. Oamenii vor beneficia de aceste proiecte noi implementate prin faptul ca apar noi oportunitati, noi posibilitati de dezvoltare.
 
Europa Liberă: Ceea ce spuneti dvs. este în total dezacord cu abordarea opozitiei, sau a neprietenilor, sa spunem asa, a actualei guvernari. Criticii actualei guvernari sustin ca în privinta resurselor externe n-ar exista o monitorizare adecvata, informatii credibile si în general transparenta necesara ca utilizarea banilor sa poata fi analizata… Sunteti categoric în contradictie, din câte vedem, cu cei care critica modul de gestionare a fondurilor externe? 
 
Veaceslav Negruţa: Cei care fac astfel de constatari sunt în contradictie deplina cu bunul simt si cu elementara analiza si monitorizare a ceea ce se întâmpla în domeniul atragerii, pe de o parte, si pe de alta a cheltuirii banilor oferiti Republicii Moldova.
 
Europa Liberă: Cât de mari vor fi dificultatile financiare odata cu expirarea termenelor de gratie acceptate de finantatori la acordarea împrumuturilor, când Republica Moldova va fi nevoita sa înceapa returnarea banilor cu comisioanele de rigoare? 
 
Veaceslav Negruţa: Nu este o problema nici în sensul respectiv, pentru ca noi când mergem la negocieri luam în calcul întreaga perioada de viata a acestor împrumuturi.Respectiv, majoritatea împrumuturilor care sunt luate pe 20, 30 sau 40 de ani, noi vedem în timp mai departe, în anii 2040-2050, care este gradul de împovarare. Si vreau sa va zic ca este atât de mic ca noi înca avem spatiu pentru, în cazul în care sunt resurse financiare ieftine, dar care sa ne permita sa ne dezvoltam  cu ritmuri si mai mari, putem chiar accepta si astfel de resurse. Noi nu vedem o povara si nu risc vizavi de capacitatea noastra de a rambursa aceste împrumuturi, cetatenii nostri nu trebuie sa-si faca griji în sensul respectiv, chiar daca si se opereaza cu anumite cifre, care deseori se împacheteaza tendentios, credeti-ne ca cetateanul nu are de suferit, ba din contra, are de câstigat, pentru ca apar noi oportunitati si noi sanse pentru noi, cei care suntem aici în tara.
 
Europa Liberă: Potrivit unor estimari, si aici am sa va rog sa confirmati sau sa infirmati, fondurile externe sunt doar în proportie de 8-10% la suta sunt destinate sectorului real. Cât de aproape de realitate este aceasta cifra?  
 
Veaceslav Negruţa: Vedeti ca resursele care sunt directionate catre sectorul real al economiei în mare parte vin pe alta filiera decât este cea de stat, pentru ca mai este sectorul bancar, mai sunt întreprinderile-mama care îsi finanteaza filialele, reprezentantele, aici, în Republica Moldova, si beneficiaza de alte fluxuri financiare sub forma de credite, împrumuturi sau asistenta. Pe de alta parte, ce tine de banii care intra pe filiera publica, merg în mare parte în infrastructura – sociala, drumuri, cum am zis – ceea ce creeaza temelie pentru dezvoltarea mai departe a afacerilor, inclusiv în baza altor scheme de împrumut. Pe de alta parte, noi avem finantari special orientate spre eficienta energetica, spre dezvoltarea mediului de afaceri în spatiul rural si aici, într-adevar, e vorba de aproximativ 12-15 la suta din resursele financiare directionata catre aceste proiecte. 
 
Europa Liberă: Criticii, ca sa revenim la ei, pentru ca trebuie vazut de au sau nu au dreptate sau în ce masura au dreptate, acesti critici ai guvernarii se întreaba, cu destula rezonanta în mintea omului simplu, de ce, cu atâta banet împrumutat, este necesara cresterea continua a taxelor, impozitelor si a preturilor la serviciile prestate de întreprinderile de stat, si unde ajung acesti bani? 
 
Veaceslav Negruţa: Haideti sa le luam pe rând. Cât priveste finantarea externa, am zis ca sunt proiecte foarte bine închegate, cu obiectiv final foarte clar. Cât priveste finantarea de la bugetul de stat a mai multor activitati care tin de buna functionare a institutiilor de stat, este adevarat ca avem în crestere solicitarile la partea de cheltuieli si, respectiv, e nevoie de bani suficienti la partea de venituri pentru a sigura aceasta functionalitate. Am avut majorari de tarife la resursele energetice, respectiv, a trebuit sa acumulam suficiente venituri ca sa acoperim aceasta crestere. Pe de alta parte, chiar în pofida crizei si a situatiei care exista în alte tari, noi am mers pe majorari de salarii în sectorul bugetar, în anul 2010 si 2011. Respectiv, majorarea salariilor în sectorul public, ca sa onorezi aceste plati, e nevoie de venituri suplimentare la buget, si atunci în unele situatii e nevoie de majorarea acestor taxe. Pe de alta parte, am avut o discrepanta totala si o deformare totala în tot ce se cheama accizarea produselor din tutunarit, sau a tigarilor. Am avut mai multe discutii cu partenerii nostri din UE care ne-au spus ca trebuie sa ne conformam si acelor tendinte si nivel al accizelor care exista în UE. Si aici am mers din nou pe anumite majorari, nu în masura în care sa acoperim totalmente acest decalaj fata de UE, dar aceste venituri sunt venituri suplimentare la buget si ne permit sa facem fata altor solicitari, care ne asigura o educatie mai buna în scolile noastre, un tratament mai bun si mai calitativ, acces la aceste servicii.
 
Europa Liberă: Foarte scurt va rog sa ne spuneti noua si poate tuturor celor care sunt îngrijorati de aprecierile ca banii împrumutati ar fi foarte împovaratori – ce fac cetatenii actuali si viitori ai Republicii Moldova? Se îngrijoreaza în legatura cu ceea ce dvs. spuneti ca este o „istorie de succes” legata de bani împrumutati, sau sa stea linistiti si sa creada ca istoria de succes va avea si roade la un moment dat?
 
Veaceslav Negruţa: Eu cred ca noi toti împreuna trebuie sa fim linistiti si calmi în sensul ca politica promovata de guvern în sensul îndatorarii este una atenta si prudenta si nicidecum nu va fi transpusa aceasta povara pe umerii cetatenilor pentru ca ea este de fapt inexistenta. Pe de alta parte, sa nu fie prea linistiti, si sa se adapteze la noile posibilitati de a dezvolta o afacere, de a munci în interesul familiilor lor în primul rând, iar în al doilea rând prin asta se va contribui la o crestere economica mult mai pronuntata în Republica Moldova.

Comentarii

  1. Cires Elena spune:

    Bravo corespondentilor de la Europa Libera, intrebarile sunt interesante si intepatoare! Bravo si ministrului – raspunde foarte bine, insa cuvintele dlui nu ma conving…

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...