Politicile bugetar-fiscale trebuie să contribuie la creşterea economică durabilă şi bunăstarea populaţiei

Politicile bugetar-fiscale urmează a fi integrate organic în mixul de politici economice a statului orientate spre creşterea economică durabilă şi bunăstarea populaţiei

La 08.06.11, Ministerul Economiei a prezentat viziunea sa asupra obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe termen mediu 2012-2014 şi proiectului legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative sub aspectul impactului acestora asupra mediului de afaceri, climatului investiţional şi atingerii obiectivelor fixate în Programul de activitate a Guvernului.

Apreciind în ansamblu documentul şi elementele inovative propuse, Ministerul economiei în urma dialogului purtat cu mediul de afaceri, societatea civilă şi alţi actori interesaţi, a reliefat o serie de rezerve şi propuneri care au menirea de a asigura integrarea organică a politicilor bugetar-fiscale în mixul de politici economice a statului orientate spre creşterea economică durabilă şi bunăstarea populaţiei. În opinia Ministerului, obiectivele politicii fiscale şi vamale trebuie concepute în strictă concordanţă cu obiectivele fixate în Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2011-2014 şi în Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional.

Obiecţiile de substanţă se referă la constatarea unor iniţiative ale Ministerului Finanţelor, care ar putea avea ca efect creşterea nejustificată a poverii fiscale asupra agenţilor economici, imobilizarea resurselor financiare proprii şi limitarea accesului la resurse financiare externe. Aceste bariere, în consecinţă pot periclita calitatea mediului de afaceri din Republica Moldova şi pune în pericol realizarea dezideratului de trecere la un nou model de creştere economică, bazat pe investiţii, inovaţii şi exporturi de mărfuri şi servicii.

În vederea asigurării echităţii între grupele de populaţie cu diferit nivel de venituri, Ministerul Economiei pledează pentru revederea tranşelor de venit impozabil şi a cotelor de impozit pe venitul persoanelor fizice.

Ministerul economiei optează ca ”impozitul simplificat unic” pe venitul obţinut din activitatea de întreprinzător de către agenţii micului business, să fie introdus doar ca opţiune alternativă impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător. În caz contrar, aplicarea acestuia va constitui o povară administrativă exagerată şi costisitoare pentru unele ÎMM, cu risc de falimentare a multora din ele.

Din perspectiva atractivităţii investiţionale a Republicii Moldova, se insistă pe menţinerea facilităţilor fiscale agenţilor economici a căror activitate de bază este legată de analiza, proiectarea şi programarea sistemelor informaţionale. Reieşind din sensibilitatea şi specificul sectorului, Ministerul Economiei consideră vital de a menţine facilitatea în cauză, scopul căreia este demotivarea practicării activităţii profesionale tenebre şi stimularea încadrării în norma legală.

În contextul stabilirii cotei impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător la nivel de 12%, Ministerul Economiei consideră inadmisibilă stabilirea cotei de 6 % a impozitului reţinut la sursă din venitul sub formă de dividende. Pe lângă efectele majorării poverii fiscale, odată cu introducerea acestei norme se va diminua esenţial atractivitatea climatului investiţional al ţării.

De asemenea, în aviz este expusă poziţia principială privind neadmiterea extinderii pînă la 6 luni a termenului de restituire a TVA la investiţiile (cheltuielile) capitale, neacceptarea anularii scutirii de TVA şi taxă vamală la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agentului economic. Aplicarea acestor norme va avea ca impact imobilizarea resurselor financiare proprii necesare pentru buna funcţionare şi dezvoltare a întreprinderilor, în deosebi a celor nou create. Astfel, vor fi descurajate iniţiativele de creare a noilor întreprinderi şi implicit de atingere a obiectivului de recuperare a creşterii economice în toate ramurile economiei naţionale către anul 2014.

În vederea atingerii obiectivelor politicii sociale asumate de Executiv, în special de a stimula angajarea tinerilor în câmpul muncii, de a crea locuri de muncă atractive în vederea stopării exodului de cadre calificate şi reducerii şomajului, Ministerul Economiei propune reducerea cotei contribuţiei sociale plătită de agenţii economici de la 23 la 13% din veniturile salariale ale angajaţilor cu vârsta de până la 30 de ani.

În aceiaşi ordine de idei, se insistă pe acceptarea la deduceri, la determinarea impozitului pe venitul persoanelor fizice, a cheltuielilor pentru: obţinerea studiilor profesionale de toate nivelurile; procurarea primului apartament; achitarea dobânzilor bancare aferente primei ipoteci; primele de asigurare de viaţă şi pentru asigurarea proprietăţii împotriva calamităţilor naturale, achitate de către persoanele fizice – cetăţeni. Acceptarea acestor propuneri ar contribui la sporirea competenţelor profesionale, la soluţionarea problemelor legate de asigurarea cu locuinţe a persoanelor, în mod special a tinerilor, consecutiv cu revitalizarea sectorului de construcţii al economiei naţionale. Astfel, cheltuielile pentru studii şi perfecţionarea profesională, procurarea primului apartament ş.a, vor fi deduse din suma veniturilor impozabile.

Potrivit Ministerului Economiei, mixul de politici fiscal-bugetare trebuie să asigure flexibilitate, previzibilitate, transparenţă şi siguranţă socio-economică. În acest sens, se accentuează necesitatea menţinerii intacte a cadrului legislativ în domeniul Zonelor Economice Libere, apreciindu-le ca cel mai atractiv instrument pentru investitorii industriali strategici, ce contribuie considerabil la crearea locurilor de muncă cu salarii competitive şi dezvoltarea ofertei de export.

Conform Programului de activitate, Guvernul şi-a asumat obligaţiuni privind „optimizarea interacţiunii în cadrul administrării fiscale şi vamale cu scopul eficientizării şi reducerii poverii administrative şi de control asupra mediului de afaceri”. În această ordine de idei, a fost exprimat dezacordul faţă de conceptul propus al auditului post-vămuire, care va dubla funcţiile altor autorităţi competente, va genera costuri suplimentare pentru buget şi va constitui o povară suplimentară de ordin administrativ şi de control asupra mediului de afaceri. Deopotrivă, nu sunt agreate modificările prin care Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat se abilitează cu funcţii excesive, nespecifice atribuţiilor funcţionale, care revin organelor de ocrotire a normei de drept.

În final, Ministerul Economiei a menţionat necesitatea ancorării obiectivelor acestui document în cadrul de angajamente asumate faţă de societate şi partenerii de dezvoltare, exprimând speranţa că propunerilor înaintate le va fi acordată suficientă atenţie. La fel, a fost evocată disponibilitatea de conlucrare şi acordare a expertizei necesare la etapa de definitivare a acestor documente.

AVIZUL MINISTERULUI ECONOMIEI