37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Politica bugetar-fiscală, o tragicomedie în mai multe acte

Politica bugetar-fiscală, o tragicomedie în mai multe acte

18.04.2014827 views ECOnomist.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Politica bugetar-fiscală, o tragicomedie în mai multe acte

Deşi au rămas zile numărate până când Ministerul Finanţelor va fi obligat să prezinte proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, guvernanţii noştri încă mai discută şi mai modifică, post-factum, politica pentru anul curent, intrată în vigoare acum patru luni. Săptămâna trecută, Parlamentul de la Chişinău a adoptat în lectură finală ultimele, sperăm, modificări la acest document fundamental pentru evoluţia economică.

Natalia CIUVAGA

Deja a devenit o tradiţie că la sfârşitul fiecărei sesiuni parlamentare, deputaţii moldoveni, care depun toate eforturile pentru ca să nu lase vreo şedinţă fără scandal şi îmbrânceli, să nu iasă din sala Parlamentului până nu adoptă, pe ultima sută de metri şi în regim de urgenţă, un şir de legi, deseori de o importanţă majoră.  

Legi controversate, votate la pachet

După acelaşi scenariu, legislatorii moldoveni au acţionat şi la finele anului trecut când printre documentele adoptate „la pachet” s-a numărat şi politica bugetar-fiscală pentru anul 2014, prin definiţie un document-cheie pentru evoluţia pozitivă a economiei. Asta după ce cei din Guvern au lăsat mai multe subiecte controversate din proiect să fie discutate pe platforma parlamentară.   

Una din aşa-zisele „scăpări”, cum au calificat-o oficialii moldoveni a fost prevederea care presupune reducerea taxelor la importul automobilelor de lux şi majorarea celor pentru maşinile ieftine. Mai exact, în timp ce majoritatea accizelor au fost scumpite cu patru-şase eurocenţi pentru un centimetru cub, taxele aplicate la importul automobilelor cu motoare de o capacitate mai mare de 2500 centimetri cubi şi 3000 centimetri cubi au fost reduse la începutul anului cu circa 43%.

Deşi au negat că prin această intervenţie ar fi favorizat dealerii auto şi au încercat să-şi justifice „scăparea” prin faptul că statul a urmărit să încaseze mai mulţi bani din accizele la carburanţi după ce mai multe astfel de maşini vor circula pe drumurile Moldovei sau că maşinile vizate nu sunt neapărat „de lux”, decizia a fost într-un final declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională.

Poate că dacă anul 2014 nu ar fi fost unul electoral, iar presiunea din partea societăţii civile nu ar fi fost atât de mare, autorităţile ar fi insistat pe poziţia lor, dar în atare condiţii guvernarea s-a văzut nevoită să se supună. Partea bună este că neînţelegerile iscate i-au făcut pe deputaţi să se mobilizeze şi să promită că vor pregăti un proiect de lege pentru a introduce o „taxă de lux” pentru maşinile mai scumpe de 35 mii de euro. 

O altă „scăpare”, dar deja la propriu, a fost decizia de a nu mai scuti agenţii economici din regiunea stângă a Nistrului de la plata accizelor şi taxelor pentru poluarea mediului în cazul operaţiunilor de import-export, aşa cum se practică începând din 2001.    

Deşi nici până astăzi nu se ştie cine a fost autorul acestei iniţiative,  aceasta a servit drept pretext pentru autorităţile separatiste de la Tiraspol să declare decizia drept o dovadă a blocadei economice la care ar fi recurs Guvernul de la Chişinău pentru a îngenunchea aşa-zisa republică transnistreană. Mai mult, din acest motiv, Administraţia de la Tiraspol a refuzat să participe la negocierile în formatul 5+2 privind reglementarea transnistreană, în cadrul rundei programate pentru 10 şi 11 aprilie curent, la Viena. 

În urma ultimelor modificări operate la politica bugetar-fiscală pentru anul 2014, va fi abrogată şi aşa-zisa zisa Lege a celor 2% care permitea cetăţenilor Republicii Moldova să îşi direcţioneze 2% din impozitul lor pe venit unor ONG-uri sau instituţii religioase. 

Amintim că un proiect de lege în acest sens, pregătit de mai multe ONG-uri şi experţi din ţară, a fost respins de Guvern în toamna anului trecut. În pofida acestui fapt, parlamentarii au luat iniţiativa în mâinile lor şi au introdus-o în politica bugetar-fiscală pentru anul curent. Despre aceasta s-a aflat post-factum şi, culmea, pe o reţea de socializare. În lipsa avizului Guvernului, prevederea a fost invalidată de Curtea Constituţională. 

Săptămâna trecută deputaţii şi-au mai demonstrat încă o dată măiestria de a lua decizii pripite. Aceştia au decis, pe ultima sută de metri, adică după prima lectură, să excludă unul din ultimele amendamente efectuate post-factum la politica bugetar-fiscală pentru anul acesta. 

Este vorba de noua modalitate de privatizare a bunurilor publice, prin schimbul de acţiuni. Deoarece procesul de privatizare decurge lent, autorităţile s-au gândit la posibilitatea de a face schimb de pachete de acţiuni cu companii private pentru a putea obţine controlul asupra unor active de interes naţional. Pentru că iniţiativa a provocat suspiciuni din partea opoziţiei, deputaţii au decis să excludă acest amendament, dar au promis că vor veni mai târziu cu un proiect de lege separat. 

Deputaţii greşesc, agenţii economici plătesc

Chiar dacă unele modificările făcute de Parlament în politica bugetar-fiscală nu au fost valabile decât câteva luni, atât agenţii economici cât şi statul au avut de pierdut de pe urma lor. Numai în primele două luni din acest an, statul a ratat venituri de peste patru milioane de lei, de pe urma reducerii taxelor la importul automobilelor cu volumul cilindric mare. 

Totodată, dacă ar fi să credem autorităţilor separatiste, agenţii economici din stânga Nistrului ar fi pierdut circa 27 milioane de lei pe durata acestor trei luni şi ceva în care prevederea care îi scutea de plata taxei vamale la importul de mărfuri a fost valabilă. 

Debandada în care a fost votată şi pusă în aplicare politica bugetar-fiscală pentru anul curent scoate şi mai mult în evidenţă inconsecvenţa politicilor fiscale ale guvernării actuale, un lucru extrem de nepotrivit pentru un climat de afaceri previzibil. Amintim în acest sens şi despre politica fiscală din anul trecut când doar la trei luni de la intrarea în  vigoare a TVA de 20%  la zahăr, autorităţile au fost nevoite să revină la TVA de 8% la producţia de zahăr din cauza contrabandei cu zahărul din Ucraina, care înăbuşea industria autohtonă a zahărului. Recent, cel mai mare producător de zahăr din ţară, Südzucker Moldova, a anunţat că din cauza TVA de 20% a înregistrat anul trecut pierderi de patru milioane de lei deşi a avut o cifră de afaceri de un miliard.

false false false RU X-NONE X-NONE

Comentarii

  1. GRISHA spune:

    -…agenţii economici din stânga Nistrului au pierdut circa 27 milioane de lei…- In favoarea RM? (mi se pare corect in conditiile in care ceilalti agenti achita poluarea mediului)

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...