Corespondenţă IPN: În pofida comerţului liber cu Uniunea Europeană, unii producători agroalimentari moldoveni tind să-şi exporte produsele pe pieţele tradiţionale, din CSI. Acestea sunt caracterizate de un nivel înalt de instabilitate, dar şi de preţuri mult mai mici. Totodată, alţi producători moldoveni profită din plin de accesul liber pe piaţa UE. Paradoxal, chiar dacă producătorii declarau că Acordul de Asociere dintre Moldova şi UE prevede cote foarte mici pentru exportul de produse moldoveneşti, acum aceştia nu valorifică o bună parte din ele. În acelaşi timp, autorităţile îndeamnă producătorii să încerce să cucerească pieţele europene, deoarece dacă vor corespunde cerinţelor de calitate stabilite de UE vor avea posibilităţi să acceadă şi pe alte pieţe, mai puţin tradiţionale.

Piaţa UE este incomparabilă cu cea a CSI

Dumitru Vicol, producător de fructe uscate, a spus pentru IPN că 90% din marfă o exportă pe piaţa UE, care nu se compară cu cea a CSI. „Totul este bine, nu avem deloc probleme, exportăm în regim normal. Am realizat foarte puţin pe piaţa CSI, dar este incomparabil, e foaie verde piaţa CSI pe lângă cea europeană", a apreciat producătorul.

Potrivit lui, capacitatea de cumpărare în CSI este mult mai slabă, comerţul este afectat şi de complicaţiile care apar periodic, de embargourile impuse de Rusia, ţările sunt mai mici şi au consum redus, cum ar fi Belarus, sau sunt prea departe, cum ar fi Kazahstanul. Producătorul subliniază că zona CSI în general nu este atractivă pentru el. Piaţa de desfacere pentru fructele uscate este comunitatea europeană, Canada şi SUA. În comunitatea europeană cea mai mare cerere pentru fructele uscate din Moldova este în Germania, Marea Britanie, Olanda, Ţările Scandinave etc.

Cerealele moldoveneşti, la mare căutare în UE

De asemenea, exportul de cereale din Moldova a depăşit cu mult cotele stabilite în Acordul de Asociere cu UE. La grâu este stabilită cota de 75 de mii de tone, însă au fost exportate aproape 112 mii de tone în valoare de peste 19 milioane de dolari. La orz este stabilită cota de 70 de mii de tone, dar au fost exportate peste 90 de mii de tone în valoare de aproape 14 milioane de dolari. Cota stabilită pentru porumb e de 130 de mii de tone, producătorii moldoveni exportând peste 205 mii de tone în valoare de peste 31 de milioane de dolari.

În acest context, Comisia Europeană a aprobat extinderea accesului preferenţial pe piaţa Uniunii Europene, peste volumele stabilite în Acordul de Asociere, pentru mai multe produse moldoveneşti, în mare parte pentru cereale. A fost majorată cota de export pe pieţele UE a grâului, făinii şi a aglomeratelor sub formă de pelete. De asemenea, a fost majorată cota de export preferenţial de orz, făină şi aglomerate sub formă de pelete, cereale prelucrate.

Exportul de mere, doar 2% din cota stabilită

Totodată, cotele de export la fructe şi legume nu au fost acoperite. În anul 2015, au fost exportate 9125 de tone de struguri de masă (peste 90% din cota convenită), 6200 de tone de prune (peste 60% din cotă) şi 725 de tone de mere (2% din cotă). Cele mai solicitate în UE sunt nucile decojite, sucurile de fructe, cerealele, fructele uscate, seminţele şi uleiul de floarea soarelui.

Iurie Fală, directorul executiv al Asociaţiei „Moldova Fruct", solicitat de IPN, a spus că exportul de mere în Uniunea Europeană întâmpină anumite impedimente. Pe lângă faptul că în UE există un producător mare de mere - Polonia, şi producătorii de acolo suferă din cauza embargoului impus de Rusia, la mijloc mai sunt anumite care îi derutează pe producătorii moldoveni. Una din regulile care nu convine producătorilor moldoveni este obligaţia de a lăsa la vamă, atunci când exportă în UE, o sumă de la trei la şapte mii de euro pentru un camion cu mere, drept garanţie. Astfel de reguli, plus lipsa de contacte şi de informaţii, deseori îi descurajează pe producătorii autohtoni de mere, mai ales că în mare parte în Moldova cresc mere solicitate cel mai mult pe pieţele din CSI.

Potrivit lui Iurie Fală, acum pe piaţa UE este un surplus de mere după ce Rusia a impus embargo la produsele europene. Producătorii polonezi, ajustându-se anterior la cerinţele pieţii din Federaţia Rusă, cresc preponderent soiuri de mere solicitate de ruşi, de altfel ca şi cei din Moldova, iar acest lucru îngreunează accesul merelor moldoveneşti pe piaţa europeană.

Regulile de joc pe piaţa UE sunt transparente, clare şi stabile

Sergiu Ţirigan, şef de direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), atenţionează producătorii agricoli de nivelul înalt de instabilitate pe pieţele CSI. Aceasta prezintă un pericol pentru producătorii care nu încearcă să-şi diversifice destinaţiile de export şi nu caută mai mulţi parteneri comerciali. Referindu-se la beneficiile directe pentru producători, specialistul subliniază în primul rând accesul la o piaţa foarte mare, de mai mult de 500 de milioane de consumatori, iar condiţiile pe aceste pieţe sunt transparente, clare şi stabile. Un alt aspect important este ajustarea producţiei după cerinţele UE, standarde care în mare parte sunt egale sau chiar mai înalte decât cele internaţionale, şi care astfel vor facilita pătrunderea şi pe alte pieţe, neexplorate până nu demult.

Vinul, miezul de nucă, fructele uscate şi mierea de albine sunt produse care nu cad sub incidenţa cotelor, prin urmare pot fi exportate în volum nelimitat pe piaţa UE. Republica Moldova nu poate să exporte pe piaţa UE produsele de origine animală, cu excepţia mierii naturale de albine, prafului de ouă şi a caviarului. Pe moment, se întreprind acţiuni pentru obţinerea statutului de ţară terţă cu drept de export pentru carne de pasăre şi ouă. Uniunea Europeană a efectuat o misiune de audit în sectorul zootehnic al Republicii Moldova, iar după enunţarea raportului acesteia urmează ca autorităţile să întreprindă măsurile necesare pentru a obţine dreptul de export a produselor de origine animalieră.