Întărirea semnificativă a leului moldovenesc în perioada sărbătorilor de iarnă scoate în evidenţă toate slăbiciunile economiei naţionale: dependenţa de transferurile băneşti de peste hotare, orientarea accentuată spre consum şi lipsa apetitului investiţional al businessului.
Ion Chişlea
Tradiţional, leul s-a întărit în ajunul anului nou, joi, 29 decembrie, Banca Naţională stabilind un curs de 20,87 de lei pentru un euro. Spre comparaţie, cu o lună în urmă, la 29 noiembrie, un euro costa 21,5 lei. De fapt, valuta unică europeană traversează o perioadă destul de nefastă, ea fiind în scădere continuă faţă de dolarul american, unii experţi prognozând atingerea parităţii dintre cele două valute în viitorul apropiat. Este o consecinţă a problemelor nesfârşite ale economiei europene pe de o parte şi a revigorării economiei americane pe de altă parte. Însă leul moldovenesc s-a întărit în ultima lună şi faţă de dolarul american. Nu este vorba aici despre un miracol economic, în care o economie puternică generează o valută puternică ca în cazul Statelor Unite, spre exemplu.
Tradiţie nefastă
„Aprecierea leului în perioada sărbătorilor este un fenomen care deja pare să fi devenit tradiție în fiecare an. Cred că la bază sunt doi factori: pe de o parte, conaționalii noștri de peste hotare vin cu mai mulți bani acasă de sărbători sau cel puțin trimit rudelor bani. Pe de altă parte, în această perioadă activitatea economică este mai redusă și, implicit, cererea de valută din partea agenților economici nu este atât de mare", comentează analistul economic Stas Madan.
La aceste două elemente, în decembrie curent s-a mai adăugat şi restabilirea finanţării externe a Republicii Moldova după semnarea acordului cu FMI. „Odată cu aceasta, în ţară au intrat sume importante de dolari şi euro de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. O bună parte din aceste mijloace, destinate în special suportului bugetar, au fost deja convertite în lei, acest fapt contribuind la sporirea ofertei de valută şi la întărirea, în final, a leului", consideră directorul executiv al Centrului Analitic Expert-Grup, Adrian Lupuşor. El însă spune că factorul-cheie în întărirea leului îl constituie totuşi banii moldovenilor de peste hotare veniţi într-un volum mai mare de sărbători.
Cine câştigă şi cine pierde din întărirea leului
Cu siguranţă, principalii „vinovaţi" pentru aprecierea leului, adică moldovenii care aduc bani de peste hotare, sunt cei mai mari perdanţi. La finele lui decembrie, la convertirea în lei a unui euro aceştia obţin cu aproape 70 de bani mai puţin decât la finele lui noiembrie. Pierd şi exportatorii, care din banii intraţi în valută în conturile companiilor obţin mai puţini lei. Importatorii însă câştigă, cumpărând acum valută cu mai puţini lei. Statul, pe de o parte, pierde, iar pe de alta, câştigă. Pierde din taxele vamale şi accizele percepute de pe mărfurile importate, care acum sunt mai ieftine în lei, deci şi volumul taxelor este mai mic. Câştigă însă în cazul deservirii interne şi externe. Un leu tare înseamnă dobânzi mai mici ale Valorilor Mobiliare de Stat, adică costuri mai mici de deservire a datoriei interne. Totodată, pentru achitarea ratelor pentru creditele luate din exterior sunt necesari mai puţini lei.
Situaţia businessului
Dispoziţia economiei reale, adică a businessului, poate fi dedusă din apetitul pentru creditare al companiilor. Potrivit statisticilor referitoare la creditare, în luna noiembrie volumul creditelor acordate în lei companiilor a scăzut cu 150 de milioane. Cu aceeaşi sumă a crescut volumul creditării în valută. Potrivit expertului IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu, scăderea creditării în lei este cauzată de scăderea continuă a activităţii economice în ultima perioadă. „Businessul nu vrea să facă investiţii mari, se deschid foarte puţine proiecte noi", spune expertul. Referitor la sporirea creditelor în valută, el a menţionat că au sporit mult creditele luate pe 1-2 ani, care se iau de obicei pentru achiziţii de peste hotare - pentru a asigura producerea sau, mai banal, pentru achiziţia de mărfuri pentru comerţ, inclusiv pentru perioada sărbătorilor. Structura creditelor indică deci din nou modelul economic moldovenesc orientat accentuat spre consum.
Devalorizarea este inevitabilă
Toţi experţii sunt însă de părere că această întărire sezonieră a leului este de scurtă durată şi deja după sărbătorile de iarnă, cele pe stil vechi, când de fapt începe activitatea propriu-zisă a companiilor, situaţia se va schimba spre o depreciere uşoară. Doctorul în economie Sveatoslav Mihalache anticipează o reluare a deprecierii leului în raport cu dolarul la mijlocul lunii ianuarie. În privinţa euro, poate continua tendinţa de apreciere dată fiind devalorizarea acestuia faţă de dolar. În viitorul apropiat, euro ar putea ajunge la paritate cu dolarul, ba chiar un euro să ajungă să coste 0,95 de dolari americani. În ce priveşte evoluţia leului, aceasta va fi influenţată de revenirea din vacanţa prelungită a companiilor moldoveneşti şi de achiziţionarea, de asemenea tradiţională, în perioada de după sărbători a valutei pentru importul de combustibili.
Nu există soluţii pentru scoaterea economiei din letargie
„Economic vorbind, devalorizarea leului este inevitabilă în virtutea structurii economiei", menţionează Sergiu Gaibu, care totuşi consideră că situaţia economiei reale (adică letargia în care aceasta se află) este suficient de favorabilă pentru stabilitatea leului.
„Soluţii într-adevăr bune pe termen scurt, inclusiv de ordin monetar, pentru ieşirea din această situaţie de letargie a economiei reale nu a propus nimeni", menţionează Gaibu.
Soluţia rămâne cea identificată cu mai mult timp în urmă: un climat de afaceri favorabil, reforme probusiness si sporirea încrederii investitorilor în instituţiile statului. „Aceasta e o condiţie absolut necesară, dar pe termen lung. Efecte în 1-2 ani nu are cum da. Instituţiile nu vor fi capabile să se reformeze până la nivelul necesar în câţiva ani”, spune expertul.
Pentru a completa acest tablou deloc optimist, rămâne doar să adăugăm că autorităţile nici nu au arătat că au de gând să iniţieze cu adevărat reformele care să sporească încrederea businessului faţă de stat.