Interviu acordat de către vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al Economiei

Întrebare: Săptămîna trecută a fost adoptată în lectură finală de către Parlament legea privind promovarea energiei regenerabile. Cum estimați impactul legii asupra pieței energiei din Republica Moldova?

Răspuns: Această lege a fost așteptată de Guvern, dar mai ales de către investitorii privați, care au acum claritate în privința politicilor de stat și își pot planifica investițiile, știind care vor putea fi criteriile de intrare pe piață și de recuperare a investițiilor. Este o lege foarte importantă, care stabilește obiectivele naționale în materie de energie regenerabilă, precum și mecanismele de suport pentru dezvoltarea pieței. Astfel, către anul 2020 ne-am propus să atingem o cotă de 17% de energie din surse regenerabile din consumul final brut de energie și 10% în domeniul transporturilor.

Cel mai important este că a fost aprobată schema de suport ce va fi aplicată în Moldova pentru energia regenerabilă - licitații cu preț plafon, orientate la cel mai mic preț și cele mai noi tehnologii propuse de investitori, cu obligarea furnizorilor să achiziționeze întreaga cantitate de energie produsă de producătorul eligibil de energie electrică regenerabilă, pe un termen de 15 ani.

S-a mers pe acest mecanism de suport, alături de o limită a capacității totale de generare fotovoltaice și eoliene, pornind de la experiența acumulată de Comunitatea Energetică și țările mai avansate în utilizarea SRE. Astfel, avînd în vedere limitările pieței în partea ce ține de asigurarea securității livrărilor și capacitatea de plată a consumatorilor, Guvernul a decis să autorizeze o capacitate limitată de generare din surse regenerabile de energie, pentru a asigura atît posibilitatea de echilibrare a sistemului în perioade cînd, din motive obiective, scade producerea de energie regenerabilă, cît și pentru a nu provoca scumpiri ale energiei pentru consumatorii finali. A fost un exercițiu dificil, dar foarte important - de a găsi echilibrul între interesele investitorilor și cele ale consumatorilor și sperăm că ne-a reușit. Deja în săptămîna în care a fost aprobată legea, a fost publicat anunțul pentru studiul de impact ecologic al unei viitoare centrale electrice eoliene de 60 MW, mai mare decît avea CET1 din Chișinău. Cu alte cuvinte, investitorii au perceput pozitiv semnalele lansate de noi. Așa că, sînt sigur că mecanismele selectate de suport vor susține dezvoltarea pieței și atingerea obiectivelor setate de Guvern.

Î.: Ce alte stimulente prevede noua lege pentru dezvoltarea pieței de energie regenerabilă?

R.: Un alt element foarte important, introdus de noua lege a regenerabilelor, este principiul contorizării nete. Astfel, orice gospodărie care are panouri fotovoltaice și produce energie electrică în exces față de necesitățile proprii, o va livra în rețea, iar la sfîrșitul lunii se va face bilanțul. Achitările între producător/consumator și furnizorul de energie electrică se vor efectua în baza soldului de la sfîrșitul anului. Noua lege a eliminat restricția prin care doar cei ce aveau panouri fotovoltaice cu capacitate de peste 10 kW puteau livra energie electrică în rețea contra unui tarif stabilit de ANRE. Acum legea stabilește doar limita maximă a capacității instalate - de 100 kW. Mai vreau să atrag atenția aici că contractele de contorizare netă se vor semna în baza principiului „primul venit - primul servit" pînă la un volum de 1% din totalul energiei electrice furnizată în rețea.

În paralel cu Legea privind promovarea surselor regenerabile de energie, este în proces de aprobare și noua Lege privind energia electrică, document ce prevede cum se stabilesc tarifele de acces la rețea pentru energia electrică regenerabilă. Astfel, producătorii de energie electrică vor beneficia de acces nediscriminatoriu, reglementat, la rețelele electrice, la tarife publicate, nediscriminatorii, bazate pe costuri, transparente şi previzibile, calculate şi aprobate în conformitate cu Legea cu privire la energia electrică.

Î.: Pe ce tipuri de energie mizează Guvernul în atingerea obiectivelor stabilite pe domeniul regenerabilelor?

R.: Desigur, cel mai mare potențial în R. Moldova îl are biomasa, fiind echivalent cu aproape 85% din energia regenerabilă consumată sub diferite forme în interiorul țării. Am vorbit la început mai mult despre eoliene și fotovoltaice deoarece aceste două domenii sînt mai puțin dezvoltate în Moldova în raport cu biomasa, deși acum cinci ani părea că acest domeniu nu este unul interesant și reprezintă un pas înapoi.

Biomasa s-a dovedit a fi o „cenușăreasă", care a asigurat marea majoritate din consumul de regenerabile din ultimii ani. În perioada 2011-2016 consumul de energie produsă în R. Moldova, din surse regenerabile, a atins cota de 13% din total, cea mai mare pondere - de 12 % -  revenind energiei din biomasă. Datorită acesteia, Moldova a înregistrat un salt grandios în reducerea dependenţei energetice faţă de furnizorii externi de gaze şi cărbune. În anul 2011 producerea de regenerabile era de doar 4%, iar dependența de importuri - quasi-totală.

O contribuție semnificativă la creșterea consumului de energie termică din biomasă solidă au avut-o cele 144 de centrale termice instalate în instituții publice cu sprijinul Proiectului Energie și Biomasă, precum și oferta de biocombustibil din partea celor 130 de companii producătoare de pelete și brichete. Acestea au o capacitate de producere de aproximativ 120 de mii de tone anual, echivalentă cu peste 53 mln de metri cubi de gaze sau 80 de mii de tone de cărbune.

Î.: Cum va susține Ministerul Economiei dezvoltarea în continuare a pieței de biocombustibil?

R.: În primul rînd, mizăm pe creșterea calității combustibililor din biomasă solidă odată cu lansarea laboratorului specializat și eliminarea criticilor periodice asupra calității biocombustibililor. Producătorii vor putea să demonstreze documentar calitatea produselor plasate pe piață, iar consumatorii - sa-și verifice orice dubiu apărut. Împreună cu cerințele tehnice aprobate anterior de Guvern privind calitatea biocombustibililor, existența laboratorului va duce la o maturizare a pieței.

În al doilea rînd, vom stimula sinergia între diverse tipuri de energie regenerabilă. În acest sens, Proiectul Energie și Biomasă a simțit corect trendul, propunîndu-și în cea de a doua fază să instaleze și panouri solare în instituțiile publice ce trec la încălzire pe biomasă. Utilizarea regenerabilelor trebuie privită în complex cu măsuri de eficiență energetică, ce pot reduce consumul de energie cu pînă la 30%. Astfel, eficiența investiției crește semnificativ și, respectiv, scade termenul de recuperare și cheltuielile bugetare.

În al treilea rînd, Ministerul Economiei va promova introducerea cotei 0% a TVA pe întregul lanț valoric de producere a combustibilului din biomasă. În prezent aici se aplică o cotă standard de 20% a TVA, în timp ce la gazele naturale - de 8%, astfel fiind discriminați producătorii autohtoni și distorsionată piața. Considerăm că introducerea cotei 0 a TVA, la o piață de cca 100 de milioane de lei, nu va reduce semnificativ veniturile la buget, în schimb va genera economii anuale de pînă la 50 de milioane de lei la buget și va permite impulsionarea unei piețe cu un potențial enorm pentru Moldova.

În concluzie, prețul utilajelor pentru energia fotovoltaică și eoliană a scăzut în ultimii ani destul de mult, însă raportate la capacitatea de plată și potențialul natural al Republicii Moldova, acestea rămîn mai puțin accesibile decît biomasa. Aceasta se găsește din abundență în toate gospodăriile agricole și este accesibilă ca preț, deși, desigur, utilizarea biomasei în calitate de combustibil presupune implicarea a mai multă forță de muncă pentru colectarea, procesarea, transportarea și arderea acesteia, ceea ce nu e neapărat un lucru rău, însemnînd și noi locuri de muncă. Această nouă industrie, a biocombustibilului, a generat în Moldova sute de locuri noi de muncă pe parcursul ultimilor 5-6 ani.