O nouă amnistie fiscală nu va avea loc
Judecătorii Curţii Constituţionale au declarat că legea privind amnistia fiscală, prin care în 2007 au fost iertate restanţe în sumă de 4,3 miliarde de lei, nu contravine Constituţiei, în dezacord cu sesizarea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) adresată CC în care se afirmă că a fost încălcat principiul egalităţii şi nediscriminării, garantate de legea supremă.
* Curtea Supremă de Justiţie consideră că
legea privind amnistia fiscală este discriminatorie
* CSJ crede că ar trebui să fie
amnistiaţi şi alţi agenţii economici decât cei care au beneficiat de reforma
din 2007
* Agenţii economici care au căzut sub
amnistia fiscală generează noi restanţe
* La fisc sunt depuse noi cereri de
iertare a datoriilor
Dan BRANIŞTE
Curtea Supremă de Justiţie a sesizat Curtea Constituţională pornind de la cazul întreprinderi individuale „Victoria Costova”, a cărui acţiune intentată fiscului se află în proces de judecare în ordine de recurs la CSJ. Firma respectivă nu avea restanţe luate în evidenţă în perioada cuprinsă de amnistia fiscală. Însă, în urma unui control efectuat la întreprindere cu o lună înaintea adoptării legii cu privire la amnistia fiscală (27 aprilie 2007 – n.r.), s-a constatat că în anii 2003-2006 întreprinderea individuală „a comis abateri fiscale”. Ca urmare, Inspectoratul fiscal a sancţionat financiar întreprinderea printr-o decizie adoptată cu numai patru zile până la data apariţiei în Monitorul oficial a legii respective. Ulterior compania a solicitat amnistia fiscală a restanţelor formate în perioada de până la amnistia din 2007.
Fiscul a refuzat să amnistieze aceste restanţe pe motiv că ele nu erau reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale la data de 1 ianuarie 2007. Legea prevede iertarea restanţelor, inclusiv a amenzilor şi penalităţilor, luate în evidenţă până la această dată. Asupra restanţelor care nu au fost reflectate în sistemul de evidenţă, la data respectivă, indiferent de momentul formării lor, amnistia fiscală nu se aplică.
Plenul CSJ mai invocă şi faptul că, potrivit legii, fiscul nu va efectua controlul privind respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale de până la 1 ianuarie 2007 şi, respectiv, nu vor aplica sancţiuni fiscale pentru abaterile comise până la această dată.
În consecinţă, constată Curtea Supremă de Justiţie,
amnistia fiscală a fost aplicată doar asupra restanţelor reflectate în sistemul
de evidenţă la situaţia din 1 ianuarie 2007 şi asupra acelor persoane „la
care organele cu atribuţii de
CSJ consideră că astfel aplicând „un tratament diferenţiat faţă de persoanele cu restanţe fiscale la situaţia de la 1 ianuarie 2007”, Parlamentul „a încălcat principiul egalităţii şi nediscriminării”, garantate de Constituţie.
Reprezentanţii Guvernului afirmă că legea cu privire la amnistia fiscală „nu suprimă şi diminuează drepturile agenţilor economici, dimpotrivă stabileşte un drept de amnistiere”. Ei mai adaugă că legislatorii au stabilit „condiţii egale” pentru toate persoanele fizice şi juridice care aveau restanţe reflectate în sistemul de evidenţă, la situaţia de la 1 ianuarie 2007. „În cazul în care demersul CSJ ar fi fost susţinut, s-ar fi creat un precedent, care ar fi fost invocat de orice companie cu restanţe acumulate până la amnistia fiscală, dar care nu au fost luate în evidenţă, inclusiv pentru că au fost dosite”, sunt de părere mai mulţi experţi financiari.
Gheorghe Cojocari: Unii dintre cei amnistiaţi acumulează noi datorii
Şeful adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Gheorghe Cojocari, spune că „avem, cu regret, cazuri când agenţii economici care au căzut sub amnistia fiscală generează noi restanţe”. El apreciază că „efectul negativ al amnistiei este că educă, dacă aşi putea să mă exprim aşa, sentimentul de a nu respecta legislaţia”.
Chiar recent „am primit două cereri din teritoriu prin care agenţii economici şi autorităţile locale solicită din nou amnistiere”, mai adaugă dl Cojocari.
Potrivit acestuia, „Codul Fiscal oferă destule metode şi pârghii, inclusiv şi de susţinere a contribuabililor, în cazul în care din varii motive se află în incapacitate temporară de a plăti impozitele”. Articolul 180 al acestui cod prevede „amânarea şi eşalonarea plăţilor printr-un contract semnat cu Inspectoratul fiscal pe un termen de doi ani”.
Oficialul fiscului mai menţionează că anterior amnistiei au fost adoptate de către Parlament „câteva legi prin care au fost anulate impozite şi taxe la un şir de agenţi economici concreţi”. Totodată, Gheorghe Cojocari spune că Republica Moldova are o povară fiscală sub media europeană.
Referindu-se la cererea unor agenţi economici de a li se ierta datoriile, cereri parvenite după amnistia din 2007, şeful adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat spune: „am avut câteva cazuri în care contribuabilii nu au fost de acord cu decizia organelor fiscale privind aplicarea amnistiei asupra unor restanţe. Deciziile instanţelor de judecată în toate cazurile au fost univoce, pretenţiile agenţilor economici au fost respinse ”.
El adaugă că toate sumele calculate suplimentar şi pe care erau obligaţi să le plătească aceştia „nu au fost în evidenţă la data de 1 ianuarie 2007, deoarece atunci companiile respective nu fusese supuse controlului, iar contribuabilul nu le-a declarat pedeplin şi acest lucru a fost depistat ulterior”.
Aceste restanţe nu pot fi iertate pentru că „legea spune clar că se amnistiază restanţele luate în evidenţă până la 1 ianuarie 2007”, mai menţionează dl Cojocari.
Gheorghe Susarenco: Legea cu privire la amnistia fiscală nu suprimă drepturi, dimpotrivă stabileşte un drept de amnistiere
Viceministrul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, este de părere că Legea pentru modificarea şi completare unor acte legislative ce prevede legalizarea capitalului şi amnistia fiscală „nu stabileşte tratamente diferite pentru agenţii economici, aşa cum se arată în sesizare”.
Modificările operate de Parlament „oferă şanse egale” persoanelor juridice ce fizice care avea restanţe reflectate în sistemul de evidenţă a Inspectoratului Fiscal de stat şi al Casei Naţionale de Asigurări Sociale”, spune viceministrul. El adaugă că tuturor agenţilor economici, a căror restanţe erau luate în evidenţă la situaţia de la 1 ianuarie 2007, „le este garantată amnistia fiscală”.
Parlamentul ca unica instanţă legiuitoare, mai afirmă viceministrul, „poate să decidă asupra criteriilor de amnistiere şi nu o instanţă de judecată”. Criteriul de bază este „nu momentul formării, ci data luării în evidenţă a restanţelor”.
Dosar ECONOMIST
În aprilie 2007, Republica Moldova a iniţiat o reformă fiscală ce prevedea legalizarea capitalului, amnistia fiscală şi cota zero pe venitul reinvestit.
Potrivit legii, urma să fie amnistiate restanţele persoanelor fizice şi juridice reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, inclusiv în sistemul de evidenţă specială, la situaţia din 1 ianuarie 2007, la impozitele, taxele, la alte plăţi, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului de stat, la contribuţiile de asigurări sociale de stat, la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data punerii în aplicare a legii.
În total au fost amnistiate restanţe în sumă de 4,3 miliarde de lei, inclusiv 3,4 miliarde de lei datorii la Bugetul de stat, aproape un miliard restanţe la Bugetul asigurărilor sociale şi 8 milioane de lei datorii la Fondul asigurărilor medicale. Au fost iertate datorii faţă de Bugetul de stat şi Fondul asigurărilor sociale a peste 30 mii de companii de stat şi private, iar alte câteva mii au fost scutite de plata restanţelor la Fondul asigurărilor medicale.
Actualul ministru al Finanţelor Veaceslav Negruţă a declarat că o nouă amnistie nu va avea loc în Republica Moldova şi că unii dintre agenţii economici care au căzut sub amnistie continuă să acumuleze noi datorii. „Când analizăm mai în detalii situaţia, vedem că nu-şi îndeplinesc obligaţiile faţă de stat nu acei agenţi economici care le este cu adevărat greu, dar cei care au fost privilegiaţi pe parcursul mai multor ani. Tratamentul neechitabil al agenţilor economici, al contribuabililor, este principala cauză a acumulării datoriilor în lanţ la buget şi a indisciplinei financiare”, consideră ministrul Negruţă.