Programul privind schimbul de experienţă în domeniul raportării financiare în sectorul corporativ pentru Republica Moldova

NOTELE DE POLITICI

CONTEXT

Actualmente Republica Moldova beneficiază de un grant în mărime de 120 mii dolari, scopul căruia rezumă în următoarele: (i) organizarea vizitelor de studiu pentru reprezentanţii Guvernului şi altor entităţi implicate în reglementarea domeniului de raportare financiară în sectorul corporativ, inclusiv procesul de elaborare şi implementare a standardelor de contabilitate, conform unor termeni de referinţă agreaţi de către toate părţile implicate. Vizitele de studiu vor include participarea nemijlocită la procesul de elaborare a standardelor de contabilitate (în cazul în care este aplicabil), studierea conţinutului standardelor pentru ÎMM si metodelor de aplicare / reglementare a îndeplinirii a cerinţelor standardelor. Acest schimb de experienţă include studierea detaliată a domeniilor specifice şi practicilor avansate în ţările din Europa, care au întreprins reforme relativ recent; (ii) organizarea seminarelor pe teme specifice, de exemplu, supravegherea publică a profesiei de audit, rolul standardelor naţionale şi procesul participativ de elaborare a acestora, cu participarea experţilor în domeniu. Unul dintre scopurile acestor seminare este şi informarea publicului interesat din ţară, precum şi elaborarea conceptului privind reformele acestor domenii în conformitate cu Legea Contabilităţii, Legea privind activitatea de audit şi Planul de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ.

PROVOCĂRILE PRINCIPALE

Vizitele de studiu în Estonia şi Croaţia întreprinse de către reprezentanţi şi persoane desemnate de către Ministerul Finanţelor precum şi informaţiile prezentate la video conferinţa cu colegii din Slovenia, s-au axat pe studierea unui mod eficient de reglementare şi funcţionare a procesului de elaborare a standardelor de contabilitate; aranjamentelor de guvernare la acest capitol şi modul în care întregul proces de elaborare şi de aprobare a standardelor este gestionat precum şi pe studierea modului de constituire şi funcţionare a registrului public al rapoartelor financiare.

Ulterior aceste subiecte au fost puse în discuţie în cadrul seminarelor locale organizate la Chişinău în luna decembrie şi martie, având în calitate de invitaţi reprezentanţi ai mediului academic, Ministerului finanţelor, asociaţiilor contabililor şi auditorilor, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat,  Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Biroului Naţional de Statistică  precum şi a mediului de afaceri.

Acest fapt a dat posibilitatea formulării concluziilor, în materie de politici referitor la procesul de elaborare şi conţinutul standardelor de contabilitate, cadrul de raportare financiară pentru diferite entităţi, precum şi referitor la funcţionarea registrului public al rapoartelor financiare.

Concluziile sunt generalizate mai jos şi pot fi considerate în contextul reformelor în domeniul raportării financiare şi auditului în sectorul corporativ în Republica Moldova. Totuşi trebuie de menţionat faptul că acţionarea eficientă pe marginea acestor note de politici va fi posibilă doar în condiţiile unui climat consensul, cu asigurarea unui proces participativ, unde toate părţile afectate de standarde pot contribui la elaborarea acestora, inclusiv publicul larg.

SUGESTII ÎN ASPECT DE POLITICI

Procesul de elaborare a şi conţinutul Standardelor de Contabilitate

(i)                   Pentru ţinerea evidenţei şi raportarea financiară, entităţile de interes public aplică SIRF, iar restul entităţilor (cu excepţia celor ce aplică sistemul simplificat de contabilitate) vor aplica standardele naţionale de contabilitate, elaborate în baza principiului omogenităţii. Principala diferenţa (deosebire) dintre SIRF şi SNC constă în volumul informaţiilor ce trebuie dezvăluite în notele la Rapoartele financiare. Acceptarea unei astfel de abordări permite (i) adoptarea definiţiilor identice şi regulilor unice de contabilizare pentru toate entităţile; (ii) facilitarea procesului de trecere de la raportarea conform cerinţelor SNC la raportarea conform SIRF, în cazul în care entitatea doreşte acest fapt; (iii) elaborarea SNC într-un timp relativ scurt şi cu eforturi minime pentru a nu tărăgăna implementarea reformelor în acest domeniu. Nomenclatorul concret al Standardelor Naţionale de Contabilitate este necesar de concretizat, concomitent, practica estona de a combina prevederile câtorva SIRF, apropiate ca arie de acoperire (de exemplu, SIRF 5 şi SIC 16, 23, 36 şi 38) într-un SNC poate fi considerată, la fel ca şi elaborarea SNC, după necesitate, care nu au echivalent în nomenclatorul SIRF, de exemplu, „Rapoarte de lichidare şi finale” sau  „Organizaţii şi fonduri necomerciale”. Această abordare este recomandată în calitate de opţiune pentru a fi aplicată  în Republica Moldova în procesul de elaborare a standardelor de contabilitate.

(ii)                 Standardele Naţionale de Contabilitate trebuie elaborate de către un organ independent -  Consiliul pentru Standarde Contabile (CSC), a cărui componenţă şi funcţii sunt aprobate de către Guvern. Pentru a asigura transparenţa şi procesul participativ, proiectele finale ale standardelor elaborate de CSC vor fi plasate pe pagina web a Ministerului Finanţelor pentru o perioadă de cel puţin o lună. Termenul sugerat pentru publicarea oficială a standardelor naţionale de contabilitate este de 01/01/2012.

(iii)                CSC va elabora şi publica un Plan general de conturi cu caracter de recomandare pentru toate entităţile, concomitent, fiecare entitate poate să elaboreze Planul de conturi de sinestătător în funcţie de particularităţile activităţii, necesităţile informaţionale şi ţinând cont de cerinţele de generalizare a informaţiei pentru întocmirea raportului financiar.

(iv)               Elaborarea cadrului general de raportare financiară, inclusiv a regulamentului aferent raportării financiare, ce ar include recomandări privind formatul rapoartelor financiare pentru diferite entităţi.

(v)                 Elaborarea Normelor privind ţinerea contabilităţii la întreprinderile micro.

Cerinţele de raportare pentru diferite entităţi

(i)                  Elaborarea formatului tipizat (formularelor tipizate) ale rapoartelor financiare pentru diferite nivele, adică categorii de entităţi, cum ar fi pentru (i) entităţile care aplică prevederile SIRF, (ii) entităţile care aplică prevederile standardelor naţionale de contabilitate; (iii) entităţile mici şi mijlocii, care aplică sistemul simplificat de contabilitate.Aplicarea formularelor tipizate va facilita lucrul de întocmire a rapoartelor financiare din partea contabililor care nu posedă practica suficientă, mai ales în domeniul SIRF. De asemenea, aceste condiţii vor limita intenţiile subiective de denaturare sau camuflare a rezultatelor negative ale entităţilor prin agregarea (comasarea) excesivă a posturilor din rapoarte financiare prezentate în forma liberă sau aplicarea denumirilor ce duc în eroarea utilizatorii (ca de exemplu, „cheltuieli necompensate” în loc de pierderi). Aplicarea formularelor tipizate va uşura generalizarea şi compararea informaţiilor în cazuri de necesitate.  Se propune ca micro-entităţile să fie scutite de prezentarea rapoartelor financiare în mod obligatoriu. 

(ii)                 Aprobarea formularelor tipizate şi cerinţelor generale aferente întocmirii acestora în componenţa Regulamentului privind raportarea financiară, ceea ce va face posibilă stabilirea unor reguli generale pentru toate categoriile de entităţi.  Aprobarea formularelor tipizate sub o formă de anexă la Legea contabilităţii poate crea dificultăţi în privinţa implementării mai operative a modificărilor în cazuri de necesitate.

(iii)                Bilanţul contabil pentru toate categoriile de entităţi să fie întocmit după principiul lichidităţii, cu dezvăluirea suplimentară a informaţiei privind gruparea posturilor bilanţiere în cele pe termen lung şi pe termen scurt în Note.

(iv)               Raportul de profit şi pierdere să fie întocmit pe funcţii, cu dezvăluirea informaţiei privind gruparea cheltuielilor pe elemente economice în componenţa notelor la rapoarte financiare.

(v)                 Stabilirea cerinţelor minime cu privire la volumul informaţiilor ce urmează să fie dezvăluite în note la rapoartele financiare, prezentate sub o formă tipizată.

(vi)               Stabilirea cerinţelor minime cu privire la volumul informaţiilor ce urmează să fie dezvăluite în nota explicativă la rapoarte financiare care să fie prezentate sub o formă liberă.

(vii)              Utilizarea noţiunii de Standarde Naţionale de Raportare Financiară în loc de S.N.C.

Constituirea şi funcţionarea Serviciului Informaţional (public) al Rapoartelor Financiare

(i)                   Funcţiile instituţiei responsabile de colectarea rapoartelor financiare se rezumă la colectarea  rapoartelor financiare propriu-zis, depozitării şi stocării acestora şi în special asupra asigurării accesului liber a tuturor categoriilor de utilizatori la informaţia individuală din rapoartele financiare prezentate de entităţi. Funcţiile ce ţin de acordare a consultaţiilor metodologice entităţilor privind modul de întocmire şi prezentare a raportului financiar, verificarea acestuia sub aspectul corespunderii cu normele metodologice ale evidenţei contabile, verificarea pe teren a entităţilor privind corectitudinea şi calitatea întocmirii raportului financiar nu sunt caracteristice acestei instituţii. Această practică este implementată în Estonia şi Croaţia, şi merită a fi considerată în contextul reformelor în Moldova. Astfel, este recomandabil re-examinarea cadrul legislativ şi normativ al atribuţiilor Sistemului Informaţional al Rapoartelor Financiare, în special, excluderea funcţiilor de control privind corectitudinea întocmirii rapoartelor financiare nemijlocit în încăperile de serviciu ale entităţilor.

(ii)                 Serviciul Informaţional al Rapoartelor Financiare trebuie să asigurare transparenţa şi accesibilitatea informaţiilor din rapoartele financiare tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv publicului larg. Organele administraţiei publice trebuie să aibă acces gratuit la datele individuale din rapoartele financiare (în baza acordurilor bilaterale încheiate), alte categorii de utilizatori pot avea acces la datele individuale ale entităţilor contra plată, la fel, contra plată ar pute fi prestate servicii de prelucrare şi generalizare la solicitare a informaţiilor conţinute în rapoartele financiare.

(iii)                Implementarea unui sistem ce ar permite prezentarea rapoartelor financiare în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale ar contribui la (i) reducerea considerabilă a costurilor legate de păstrarea şi arhivarea rapoartelor financiare pe suport de hârtie; (ii) accesul mai rapid a utilizatorilor la datele din rapoartele financiare.  Mai mult, în Estonia de exemplu, rapoartele financiare prezentate pe suport de hârtie sunt scanate şi ulterior păstrate doar în format electronic. Pentru neprezentare în termen a rapoartelor financiare, Serviciul trebuie să fie atribuit cu abilitatea de a aplica sancţiuni.

(iv)               Elaborarea recomandărilor privind formatul tipizat al rapoartelor financiare. Această modificare (i) va facilita procesul de tranziţie de la SNC la IFRS pentru toate tipurile de entităţi, deoarece conţinutul rapoartelor financiare de bază vor fi identice (ii) va facilita procesul de funcţionare a Registrului rapoartelor financiare.