Deşi stau practic pe un munte de lichidităţi, băncile moldoveneşti nu se grăbesc să relanseze procesul de creditare, aşteptând instalarea unei stări de certitudine că economia va intra pe un trend de creştere.

Deşi de la începutul anului, rata de politică monetară a BNM a scăzut cu 10 puncte procentuale, de la 19,5% la 9,5%, dobânda medie efectivă la creditele acordate în lei de către băncile moldoveneşti, s-a redus cu doar cu 2,49 puncte procentuale, de la 16,08% la 13,59%.

Volumul creditelor noi acordate a scăzut până la un miliard de lei

În condiţiile unei rate a dobânzilor destul de înaltă şi a politicii severe a băncilor de acordare de noi împrumuturi, volumul creditelor noi acordate este în scădere, coborând în luna septembrie la un miliard de lei. Spre comparaţie, în septembrie 2014 volumul creditelor noi acordate s-a cifrat la 1,77 miliarde lei, iar în septembrie 2015 la 1,1 miliarde.

Cel mai mult sunt solicitate creditele pe perioade mai lungi, de la doi la cinci ani. Creditele acordate persoanelor juridice sunt puţin mai ieftine, rata medie a dobânzii în cazul lor fiind de 13,35%. În cazul împrumuturilor oferite persoanelor fizice, rata medie este de 13,98%. Cele mai scumpe credite acordate persoanelor fizice sunt cele de la un an până la doi ani, dobânda în cazul lor fiind de 14,96%.

Ceva mai ieftine sunt creditele imobiliare, dobânda fiind de 12,8%, însă volumul acestor credite este nesemnificativ.

BNM: S-au redus din cauza cererii mici şi dobânzilor înalte

Într-un raport privind situaţia financiară a sectorului bancar moldovenesc, Banca Naţională constată că la 30 septembrie, portofoliul de credite brut a constituit 50 la sută în totalul activelor sau 36,3 miliarde de lei, micșorându-se pe parcursul a 9 luni ale anului 2016 cu 4,8 la sută. De asemenea, s-a redus  și volumul total al creditelor noi acordate  cu 12,3 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. „Micșorarea este cauzată de situația economică din țară, de lipsa cererii la credite, precum și de rata medie a dobânzii înaltă la credite", concluzionează BNM. Drept urmare, băncile au majorat investițiile  în  valori mobiliare (certificatele Băncii Naționale și valorile mobiliare de stat) de 2 ori, acestea ajungând să constituie 13,9 la sută din totalul activelor.

Am putea avea un scenariu optimist dacă va exista creştere economică

Expertul financiar Stas Madan a comentat pentru ECOnomist că a devenit deja obişnuită starea de fapt în care corelația dintre rata de bază și rata medie la creditele acordate să fie mai slabă decât corelația dintre aceeași rată de bază și costul cu care se împrumută statul, de exemplu. „Deși de la începutul anului rata de bază a scăzut cu 10 puncte procentuale, rata medie la creditele acordate cu mai puțin de trei puncte. În schimb, statul se bucură din plin de această relaxare a politicii monetare întrucât față de începutul anului când rata la valorile mobiliare de stat achiziționate de la bănci era de 24-26% acum aceasta a ajuns la 8-10%", menţionează expertul.

Potrivit lui, o explicație a dobânzilor încă destul de înalte sunt condițiile de incertitudine economică în care ne aflăm și respectiv riscurile mai mari care se transpun și în costul resurselor. „De altfel, și BNM recunoaște aceste riscuri întrucât de o perioadă bună de timp rata rezervelor minime obligatorii este menținută la același nivel enorm de 35%", adaugă economistul.

„În schimb, dacă e să privim partea optimistă, în perioada următoare ne-am putea aștepta la o ușoară ieftinire a creditelor și chiar un ușor spor în volumul creditelor acordate, iar în această ordine găsesc două explicații. Pe de o parte, efectul de transmisie al politicii monetare este de câteva luni de zile și respectiv impactul ratei de bază asupra ratei creditelor încă nu e unul final, iar pe de altă parte scăderea semnificativă a ratei la VMS nu mai face din acestea un centru de profit atât de important pentru bănci și le va forța să dea o mai mare atenție creditării. Desigur, scenariul optimist este fezabil doar în condițiile în care vom avea parte de o creștere economică", conchide Stas Madan.

Creditele scad, depozitele cresc

Dacă băncile sunt extrem de prudente în a acorda credite noi, populaţia este mult mai deschisă să-şi plaseze economiile în bănci.

În primele nouă luni ale anului soldul depozitelor a crescut cu 8,1 la sută, ajungând la 54,3 miliarde de lei. Depozitele persoanelor fizice au constituit 68,9 la sută din total depozite, depozitele persoanelor juridice - 30,8 la sută și depozitele băncilor - 0,3 la sută. Este interesant că cel mai mare impact asupra majorării depozitelor au avut-o depozitele persoanelor fizice care au crescut cu 2,4 miliarde de lei (6,8 la sută). La rândul său, volumul depozitelor acordate  persoanelor juridice au crescut cu 1,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o majorare cu 11,4 la sută. Şi asta în pofida faptului că dobânda în cazul acestor credite este încă destul de redusă.

Deşi rata dobânzii la depozite a scăzut mai repede decât cea la credite, de la 15,42% în aprilie la 9,97% în septembrie, acestea sunt încă cu 3,37 puncte procentuale mai mici decât cele la credite. Totuşi, dobânda este încă destul de profitabilă dacă ne conducem după rata inflaţiei de doar 3% stabilită la finele lui septembrie.

Ce aşteaptă băncile?

Astfel, există încă o situaţie destul de confortabilă pentru bănci, care le permite încă să-şi sporească volumul lichidităţilor pe care însă nu se grăbesc să le ofere sub formă de credite populaţiei şi companiilor. Băncile sunt  deci în aşteptarea unor vremuri mai bune, în aşteptarea unei certitudini că economia va merge bine şi nu vor exista riscuri majore privind rambursarea creditelor pe care le vor oferi. O certitudine că economia va depăşi starea de recesiune.Iar aceasta, date fiind resursele interne modeste ale economiei moldoveneşti, poate surveni în viitorul apropiat doar în cazul unei relansări masive a finanţărilor externe. Iar acestea, la rândul lor vor reveni doar după încheierea acordului cu FMI. Până atunci, cel mai probabil, băncile vor rămâne în espectativă.