37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   În ce direcţie se dezvoltă profesia de audit?

În ce direcţie se dezvoltă profesia de audit?

23.06.2010817 views Adrian Ştirbu
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

În ce direcţie se dezvoltă profesia de audit?

 

În ultimul timp în legătură cu intenţia Republicii Moldova de asociere la Comunitatea Europeană şi din cauza că legea privind activitatea de audit nu funcţionează  la maxim, tot mai des se pune în discuţie necesitatea efectuării unor modificări în profesia auditului, în special în fortificarea procesului de supraveghere publică.

Piaţa auditului în RM este destul de restrânsă. La moment există circa 260 auditori certificaţi. Companii de audit si auditori individuali, care posedă licenţă pentru a practica activitatea de audit sînt la număr de 127 unităţi. O bună parte din auditori şi companii de audit nu efectuează misiuni de audit, deci sunt inactivi. Conform ultimelor modificări în Legea cu privire la audit, auditul este obligatoriu la entităţi de interes public, care la moment sînt circa 60 de companii. Practic auditul acestor companii este efectuat de companii Big4 şi până la 10 companii de audit locale.

De aceea înainte de luarea a unor decizii privind crearea unui sistem nou de supraveghere publica trebuie foarte bine analizată situaţia creată, şi numaidecît luând în consideraţie specificul şi mentalitatea moldovenească.

Să vedem principalele motive din care nu funcţionează supravegherea publică în Moldova. În primul rând o problemă „veşnică” - absenţa resurselor financiare adecvate pentru finanţarea supravegherii publice, care la rândul său duce la lipsa specialiştilor în domeniul controlului calităţii. La moment bugetul de stat este unica sursă de finanţare a organelor abilitate. Un alt motiv este lipsa implicării active a profesiei în elaborarea actelor normative privind reglementarea activităţii de audit.

Aici trebuie de făcut comentarii. La moment în Moldova sânt 3 asociaţii profesionale Asociaţia Obştească “Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova” (Asociaţia obştească ACAP RM), Asociaţia Obştească Asociaţia Auditorilor şi Societăţilor de Audit „AFAM” şi Asociaţia Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova AO „Ecofin-Consult”. Nici auditorii certificaţi nici firmele de audit nu sînt obligaţi de a fi membru a unui organ profesional. Din păcate la moment există lipsa conlucrării dintre asociaţiile profesionale în domeniul contabilităţii şi auditului.  Din aceste motive asociaţiile încă nu au evoluat considerabil şi nu au capacităţi mari în sprijinul profesiei. Cu atât mai mult sînt mulţi auditori, care nu sînt membri a nici unei din asociaţii.

Nu este clară poziţia companiilor Big4. Aceste companii nu se implică în viaţa profesiei de audit din ţară, luând în consideraţie că cea mai mare cotă din piaţa auditului aparţine lor. De fapt companiile Big4 trebuie să fie primii cointeresaţi ca în profesie să fie regulă. Dar probabil această situaţie este convenabilă atâta timp cît pe piaţa auditului există un haos şi prin urmare lipsa încrederii în companiile de audit autohtone, care nu pot face concurenţă serioasă companiilor Big4. Pe de altă parte aceste companii au o experienţă internaţională vastă, care ar putea să fie de folos ţării în care ei activează.

Problema implicării profesiei în procesul de reglementare a activităţii de audit se soluţionează foarte simplu, obligarea prin lege a auditorilor certificaţi şi companiilor de audit de a fi membru al organului profesional. Este cert un lucru că odată cu introducerea acestei obligativităţi, mulţi auditori şi companii de audit, care nu efectuează misiuni de audit o să se retragă din profesie (deoarece va trebui să suporte cheltuieli suplimentare în formă de cotizaţii de membru) şi o să rămînă numai cei care real activează  pe piaţă.

Nu apar nici un fel de dubii că Consiliul de Supraveghere a activităţii de audit (in continuare CSAA) trebuie să rămînă – aceasta este o cerinţă a directivei europene. Însă odată cu investirea cu atîtea funcţii prin lege, firesc se cere crearea a unei structuri organizaţionale ale CSAA, care ar permite îndeplinirea tuturor funcţiilor împuternicite. Totodată, CSAA trebuie să fie un organism destul de izolat şi independent în luarea deciziilor, separat de Ministerul Finanţelor şi salariaţii lui să fie remuneraţi adecvat. De fapt se cere o finanţare suplimentară la acele mijloace băneşti, care se acordă de stat. Finanţarea suplimentară poate proveni din profesie.  

La următoare etapă profesia trebuie să decidă dacă se modelează o structură nouă a supravegherii publice sau se perfecţionează cea existentă. Să încercăm să analizăm în linii generale avantajele a fiecărei din direcţiile de dezvoltare posibile.

În prima variantă se propune de a merge pe calea creării a unui organ profesional al auditorilor şi companiilor de audit unic, cu împuternicire a funcţiilor de control extern al calităţii, procesul de sancţionare, monitorizarea procesului de dezvoltarea profesională continue, elaborarea actelor normative în domeniul ce ţine de reglementarea auditului, şi treptat până la certificarea auditorilor şi tinerea registrelor de auditori certificaţi şi companiilor de audit.CSAA va reveni la funcţia de monitorizare a procesului de control al calităţii. Totodată aceasta variantă probabil va arunca dezvoltarea profesiei încă pe vreo 2-3 ani în urmă, deoarece crearea unui organ viabil şi funcţional nou necesită atît eforturi mari, resurse, cît şi timp. Dar din alt punct de vedere crearea acestui organ va elimina conflictul dintre grupuri de interese din profesia noastră, ceia ce este considerat de mulţi auditori ca o soluţie cea mai optimă. Există o variantă ca organul profesional să fie creat pe baza unei din asociaţiile existente. Este evident că în cazul dat conducerea va trebui să-şi prezinte demisia şi să se alegă o conducere nouă de către toţi auditorii la o adunare generală a auditorilor. Sursa de finanţare principală a organului profesional va fi cotizaţiile de membru a auditorilor şi companiilor de audit, şi peste o anumită perioadă din cursuri de perfecţionare (dar nu cred că vor fi sume considerabile, deoarece pe piaţa cursurilor de perfecţionare deja există cîteva instituţii) şi editarea şi vînzarea de literatură de specialitate.

Conform calculelor unor specialişti bugetul anual minim necesar pentru buna funcţionare a organului profesional nou se estimează de a fi nu mai puţin de 1 mln. lei. Luând în consideraţie că volumul vânzărilor în domeniul auditului se ridică la 100 mln. lei anual, ar reieşi că cotizaţiile minime ar constitui 1% din vînzări. Pare a fi o sumă acceptabilă. 

În cea de a două variantă  se propune de lăsat acele structuri care sînt, numai că va trebui de efectuat o repartizare nouă a responsabilităţilor între toţi participanţii implicaţi în reglementarea şi supravegherea publică. Se propune ca să rămînă asociaţiile profesionale existente, însă cărora de împuternicit funcţia de control extern al calităţii lucrărilor de audit.În sarcina CSAA va rămîne funcţia de monitorizare a controlului calităţii şi efectuarea controlului calităţii în primul rînd la companii de audit, care efectuează auditul la entităţi de interes public în comun cu asociaţia profesională la care sînt membri aceste companii şi după caz controlul calităţii la companiile de audit în urma plîngerilor parvenite la CSAA. Prin aceasta se vor respecta prevederile directivei europene. Avantajele acestei repartizări este evidentă, companiile de audit care efectuează audit la entităţi de interes public sînt puţine şi controlul calităţii la aceste companii trebuie să fie făcut nu mai puţin de o dată în 3 ani. Astfel pentru a acoperi acest volum de lucru este destul un specialist din cadru CSAA. Finanţarea CSAA în acest caz se va putea efectua din sursele bugetului de stat, iar asociaţiile se vor finanţa ca şi în prima variantă din cotizaţii de membru. Efectul acestor modificări se va simţi cu mult mai operativ. Faptul că vor exista mai multe asociaţii profesionale poate să nu fie o problemă, deopotrivă conform regulilor pieţii va exista o concurenţă, care ar constitui un avantaj. Dar totodată, în baza practicii Rusiei, asociaţiile în curînd o să înţeleagă că numai unindu-şi eforturile sale, numai atunci ele vor putea reprezenta într-adevăr interesele profesiei.

Există încă un moment la care trebuie să ne gîndim, ca organul profesional să fie mult mai credibil în faţa publicului, inclusiv şi în faţa Comunităţii Europene, el trebuie să fie membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC). De a căpăta statutul de membru cu drept deplin într-un astfel de organism internaţional este destul de complicat, costisitor şi durează în timp. În Moldova, în prezent există numai un organ profesional, care posedă statut de membru cu drepturi depline în IFAC.

Procesul de supraveghere publică este un lucru firesc, care rezultă din funcţia principală a profesiei şi anume de a servi interesului public. De aceea opunerea acestui proces înseamnă pierderea încrederii în activitatea de audit, fapt care convine numai celor ne curaţi la mînă. Prin urmare noi, auditorii, trebuie să lăsăm deoparte toate interesele personale şi să decidem în ce direcţie trebuie să se dezvolte profesia.

 

Adrian Ştirbu

Auditor licenţiat, CAP

 

Comentarii

  1. Adrian spune:

    Ar fi bine ca toate persoanele cointeresate in subiectul dat sa-si exprime parerile

  2. Anatol Odagiu spune:

    Bravo! Ma mindresc ca RM are asa specialisti!

  3. negara ghenadie spune:

    salut adriane,
    sunt bucuros ca te-ai implicat in problema si incerci sa aduci la cunostinta oamenilor necesitatea in crearea unei institutii de autoreglementare (se mai poate denumi IAR) in profesia de audit, insa,
    cit de mult nu ne vom starui, in caz de creare a unei IAR doar ptr auditorii financiari va fi inevitabila reorganizarea ACAP, cu tot cu titlu sau de membru IFAC (desi acest titlu da prioritate teoretica dar nu si practica ACAPului in aceasta competitie). tot in aceasta competitie se vor antrena si AFAMul si EcofinConsultul, fiecare din ei venind cu ideile sale (deja incercate, adica trecute prin foc si para in opinia lor) insa care nu sunt interesante la moment ptr majoritatea auditorilor financiari, si care, va asigur, nu vor sa cedeze pozitiile sale altor participanti in competitie. anume din aceste considerente sunt de parerea ca formarea unei cameri (putem sa-i dam si denumirea de palata, colegiu, liga, etc.) noi de la zero este cea mai buna solutie pentru profesie

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...