37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Moldovenii, complici la evaziunea fiscală în România

Moldovenii, complici la evaziunea fiscală în România

19.10.20101.718 views ECOnomist
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Moldovenii, complici la evaziunea fiscală în România

 

Zeci de firme cu datorii de milioane de dolari din România sunt cesionate cetăţenilor moldoveni.

Afacerea începe de la anunţuri plasate pe net sau în ziare

„Preiau firme cu datorii faţă de buget, bănci, firme de leasing, furnizori, prin Registrul Comerţului (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România (OMRC) n.a.). Se preia întreaga contabilitate, se schimbă şi domiciliul fiscal”. Este unul dintre anunţurile care pot fi găsite fără nici o greutate pe site-urile de profil din România. Iată unele dintre ele: http://www.anunturipenet.ro/cumpar-firma, http://www.cumparfirme-preluari.com/index.html, http://www.anunt.net/anunt/cumpar+firme+cu+datorii Anunţurile sunt plasate, potrivit site-ului specializat www.antitepari.ro, de persoane care se prezintă drept consultanţi fiscali. Dar sunt şi cazuri în care avocaţi, jurişti şi chiar firme de avocatură plasează asemenea anunţuri.

Comisioanele percepute sunt de 2-10% din datoriile firmei, dar minim 500 de euro (un an în urmă taxa minimă era 1000 de euro n.a.) pe tranzacţie, după cum se precizează chiar în anunţurile din România.

În Republica Moldova nu am găsit deocamdată asemenea înştiinţări, dar ne-am convins că asta nu înseamnă deloc că această formă de evaziune fiscală din România nu s-a extins şi la noi. Dimpotrivă, investigaţiile noastre arată că moldovenii participă foarte activ la tranzacţiile care permit afaceriştilor români să scape de firmele cu datorii. Am identificat câteva grupuri de cetăţeni din Republica Moldova pe numele cărora au fost cesionate zeci de firme. De ordinul sutelor este numărul persoanelor singulare care au fost atrase în aceste afaceri.

Primeşti 300 de dolari şi devii proprietar de firmă

Valentina Vieru, o tânără din Chişinău, a acceptat cu ceva timp în urma să devină acţionar unic şi administrator al societăţii comerciale Seraplus Comercial SRL din Constanţa, care, după cum s-a constatat ulterior, a prejudiciat bugetul României cu 5,3 mil. de lei româneşti (circa 1,5 mil. USD). „M-a rugat un prieten din Căuşeni să merg cu el la Constanţa şi să semnez nişte documente, pentru ca o firmă să poată importa petrol din Bulgaria. Mi-a promis 300 de dolari pe care nici nu i-am primit. Cel care mi-a promis, mi-a spus că a suportat cheltuieli de plimbare, cazare şi mâncare la Constanţa şi că acestea ar fi depăşit de câteva ori valoarea recompensei. Nu-mi amintesc nici măcar cum se numea firma şi unde se află. Documentele le-am semnat la o bancă şi la un notar”, spune Valentina Vieru. Astfel ea a devenit administrator şi proprietar al unei firme din România. Fata s-a arătat surprinsă când a aflat că, de fapt, a preluat o firmă cu datorii atât de mari, susţinând că cei care i-au propus să participe la această afacere i-ar fi dat asigurări că nu va avea nici o problemă. Valentina Vieru a mai adăugat că prietenul ei ar fi fost implicat în asemenea afaceri.

Moldovenii care au preluat firme româneşti cu datorii ar putea fi daţi în urmărire

Acum Valentina Vieru spune că nu ştie ce să facă cu firma pe care a preluat-o şi mai ales cu datoria acesteia. SC Seraplus Comercial SRL Constanţa a fost înfiinţată în octombrie 2008 şi are un capital social subscris de 200 de lei. Administrator şi asociat unic al firmei a fost un bărbat pe nume Asam Raim, iar sediul de facto al firmei era chiar în apartamentul acestuia de pe bd. Alexandru Lăpuşneanu 90-92, bloc L37, scara B, et.p, ap. 22 din Constanţa (vezi foto). La nici patru luni de activitate, în ianuarie 2009, Asam Raim se retrage şi cesionează firma către Valentina Vieru din Chişinău. Am sunat la domiciliul/sediul acestuia, apoi chiar am vizitat de două ori locaţia la 15 şi 16 iulie 2010, dar Asam Raim nu era pe loc. Spre nenorocul nostru administratorul de bloc, care ar fi putut să ne ofere ceva informaţii, era în concediu.

Ioan Tomescu, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de poliţie al judeţului Constanţa, ne-a declarat că cetăţenii moldoveni care au acceptat cesionarea firmelor riscă să fie daţi în urmărire de către autorităţile române pentru neplata (de către firmele la care sunt asociaţi) a datoriilor la buget sau către alţi agenţi economici. Altfel spus, nu este exclus că peste o perioadă de timp la intrarea în România ei să fie reţinuţi.

Totuşi, moldovenii ar putea evita pedeapsa dacă ar anula de urgenţă actele de preluare a firmelor şi ar colabora pentru reţinerea suspecţilor de evaziune fiscală. Arpad Csaba Ladanyi, comisar general al Gărzii Financiare din România, recomandă ca „persoanele care pretind că au devenit asociaţi sau/şi administratori ai unor societăţi comerciale din România fără ştiinţa lor trebuie să sesizeze organele de urmărire penală şi să colaboreze cu organele statului român pentru tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi de această situaţie. Apreciem că trebuie să facă totodată demersurile legale în vederea anulării actelor în baza cărora au devenit asociaţi sau/administratori ai unor societăţi comerciale fără să-şi fi exprimat consimţământul în acest sens.”

Patru tineri din Băcioi au devenit proprietari a 26 de firme cu datorii de circa 10 mil. dolari

Unul din cazurile în care figurează sume impunătoare de bani este cel în care patru tineri din satul Băcioi, mun. Chişinău au preluat zeci de firme. Din toamna anului 2008 şi pe parcursul anului 2009 ei au preluat cel puţin 26 de firme din România, care aveau datorii totale de aproximativ 32,4 milioane de lei româneşti sau aproximativ 122 de milioane de lei moldoveneşti (circa 10,0 milioane de dolari). Faptul că aceştia au preluat 26 de firme l-am aflat verificând anunţurile de vânzare, cesiune şi modificare a sediului firmelor, publicate în Monitorul Oficial al României în perioada 2008-2009. Nu este exclus că în 2010 tinerii să fi continuat această practică.

Cei patru sunt: Igor P., Mihail P., Alexandru E. şi Andrei V., care figurează ca locuitori ai comunei Băcioi.
De regulă, în documentele privind cesionarea firmelor apar doar câte doi. Într-un caz apare Igor P. şi Alexandru E., în alt caz Igor şi Mihail P., sau Alexandru E. şi Andrei V. în calitate de noi asociaţi la firmă. De asemenea, după ce au preluat firma DANTES INFERNO S.R.L., au folosit-o şi pe ea pe post de asociat la alte companii cu datorii, preluate de ei. După mai multe verificări de adrese şi telefoane am reuşit să dăm de urma doar a unuia dintre tinerii din Băcioi – a lui Alexandru E. Am reuşit să vorbim cu el la telefon, dar Alexandru o ţinea morţiş „nu ştiu nimic, nu ştiu, nu ştiu …”. Ulterior nu a mai răspuns la telefon. Băieţii au preluat nu doar firme care ar fi aparţinut unor cetăţeni români, dar şi unor cetăţeni din Ungaria şi Spania. De exemplu, cetăţeanul Ungariei, Bessenyei Gyorgy Benedek, le-a cesionat moldovenilor de la Băcioi firma Senorg România SRL, specializată în comerţul angro al calculatoarelor şi echipamentelor. Potrivit ultimului raportul anual (pentru anul 2007), depus la ONRC, aceasta firmă avea la acea vreme datorii de 9,65 de milioane de lei româneşti, faţă de buget, bănci, furnizori etc. Nu este exclus ca între timp valoarea datoriilor să fi crescut. Potrivit celor mai recente date ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la 30 iunie 2010 datoria faţă de buget a firmei Senorg era de 273,6 mii lei româneşti şi în privinţa ei a fost iniţiată procedura de executare silită.

Băieţii din Băcioi au procedat şi la schimbarea adresei sediilor la majoritatea firmelor preluate, ele fiind concentrate într-o cameră de pe adresa mun. Bucureşti, str. Plivitului 51A, sector 5.

De altfel, fenomenul înregistrării pe o adresă a zeci de firme a forţat autorităţile din România să ia măsurile restrictive. Or, sediul social în apartament de bloc şi înregistrarea mai multor firme în acelaşi spaţiu sunt, din punctul de vedere al Fiscului, metode susceptibile de evaziune fiscală.

Din aceste motive conform modificărilor aduse Legii societăţilor comerciale prin Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2010, detaliate prin Ordinul nr. 2.112/2010 al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), „La acelaşi sediu pot funcţiona mai multe firme doar dacă imobilul, prin structura şi suprafaţa utilă, permite funcţionarea lor în încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate”.
http://www.capital.ro/articol/fiscul-scoate-firmele-din-apartamentele-de-bloc-137119.html.

Ce riscă cetăţeni moldoveni preluând societăţi cu datorii

Formal, preluarea unor societăţi cu datorii de către cetăţeni din Republica Moldova nu este o acţiune frauduloasă. Totodată, chiar dacă se constată că ei au comis evaziune fiscală şi chiar dacă sunt condamnaţi în România, ei pot rămâne nepedepsiţi dacă nu intră niciodată pe teritoriul acestei ţări. Potrivit art. 18, (2) din Constituţie „Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară”. Angela Starinschi, purtătorul de cuvânt al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţie,i ne-a spus că „în primul rând, ca să tragi la răspundere penală pe cineva trebuie să existe componenta de infracţiune. Plus că fapta ilicită trebuie să cadă sub incidenţa Codului penal al ţării unde a fost comisă. Dacă aceştia au comis o crimă pe teritoriul României, atunci ţara vecină trebuie să-i tragă la răspundere pentru încălcarea legislaţiei ţării”, a precizat Angela Starinschi.

Ramona Bulcu, procuror, şef al Biroului de informare publică şi relaţii cu presa al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), ne-a declarat: „Cetăţenia unei persoane nu împiedică efectuarea urmăririi penale în România. Or, potrivit art.3 din Codul penal, intitulat Teritorialitatea legii penale, „Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României”. Această dispoziţie legală se aplică tuturor persoanelor care săvârşesc infracţiuni pe teritoriul României, indiferent dacă aceste persoane au cetăţenia română sau cetăţenia altui stat ori nu au nici o cetăţenie”.

Ramona Bulcu precizează că cetăţenii moldoveni pot fi traşi la răspundere penală în aceleaşi condiţii ca orice altă persoană, indiferent de cetăţenia acesteia. „Nu există o diferenţiere a pedepsei în funcţie de cetăţenie. De altfel, dacă ar exista, o asemenea reglementare ar fi discriminatorie. Conform aceluiaşi principiu al nediscriminării, orice persoană poate fi dată în urmărire generală dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se lua o asemenea măsură”.

Pedepsele prevăzute de Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt destul de aspre. Potrivit art.6 „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”.

Art. 9 (1) conţine pedepse şi mai dure - închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi pentru un şir de fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. De exemplu pct. f) „sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.

De notat că valoarea exactă a prejudiciilor aduse bugetului României prin evaziune fiscală, folosind scheme în care sunt implicaţi cetăţeni moldoveni, nu a fost calculată de nimeni, dar o analiză sumară a informaţiilor publicate în Monitorul Oficial privind cesiunea firmelor în perioada 2007-2009 şi a bazei de date a Agenţiei Naţionale a Administraţiei Fiscale din România privind rapoartele anuale a firmelor arată că e vorba de sute de milioane de lei româneşti. Personal am documentat circa 100 de firme, iar valoarea cumulată a datoriilor acestora este mai mare de 20 de milioane de dolari.

În acelaşi timp, potrivit datelor de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală din România (ANAF), companiile şi persoanele fizice aveau la sfârşitul lunii iunie 2010 datorii restante către bugetul general consolidat în valoare de 21,9 miliarde de lei (5,1 mld. euro), anunţa Ziarul financiar.

Scenariul scăpării de firmele cu datorii

Potrivit site-ului specializat www.antitepari.ro, tranzacţiile se desfăşoară, de obicei, după următorul tipar: administratorii/asociaţii unei firme care are datorii sau care are alte probleme cu legea (nu a depus declaraţii fiscale, bilanţuri etc.) contactează consilierul (cel cu anunţul), îi achită comisionul convenit, iar apoi, la Registrul Comerţului, firma este cesionată către un „boschetar”, sau în cazul nostru către un cetăţean moldovean.

Acesta, după ce eventual este îmbrăcat, hrănit şi prostit cu câteva sute de lei româneşti, merge la bancă şi solicită instrumente de plată (cecuri şi Bilete la Ordin) în numele firmei pe care oficial o reprezintă. După care semnează cecurile şi Biletele la Ordin, iar acestea sunt preluate de aşa-zişii „ţepari”.

Ulterior, aceştia, în calitate de pretinşi agenţi ai firmei sau folosindu-se de alte persoane, achiziţionează marfă, pe care o „achită” cu instrumentele de plată semnate de „boschetar”. Când apar refuzurile la plată... răspunderea juridică (eventual puşcăria) revine „boschetarului”, pentru că el este reprezentantul oficial al firmei, el este cel care a semnat cecurile, asumându-şi, astfel, responsabilitatea prevăzută de lege.

De obicei, însă, consilierul are o procură (de reprezentare) de la acest „boschetar” sau moldovean, astfel încât tranzacţia la Registrul Comerţului să fie făcută fără prezenţa persoanei respective.

Exact aşa a păţit-o Valentina Vieru din Chişinău şi mulţi alţi moldoveni creduli sau dornici de câştiguri uşoare.
Printr-o serie de modificări ale legislaţiei din România, autorităţile româneşti încearcă să oprească în ultimele luni valul de evaziuni fiscale comise de firme româneşti prin cesiune către „boschetari”, arabi sau cetăţeni ai Moldovei.

Fenomenul însă se propagă, deoarece mulţi moldoveni se lasă amăgiţi de banii pe care îi pot obţine uşor, doar punându-şi semnătura pe nişte acte.

Investigaţia a fost realizată cu suportul Centrului de Investigaţii Jurnalistice în cadrul proiectului „Jurnalism de investigaţie transfrontalier”

Ion Preaşcă

Comentarii

  1. Svetlana Rabei spune:

    mda… nici nu ma mir…Moldova – Tara povestilor…dar ma intreb unde le-a fost capul celor care au semnat fara a citi cel putin documentul …

  2. Vizitator spune:

    Trebu de adaugati impedimente si totul se rezolva, cel mai simplu la prezentarea certificatului de la fisc, privind lipsa datoriilor. La RM destul de bine se combat pe tema data.

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...