Monitorul Oficial nr. 284-289 din 06.12.2013
Protocol-acord nr. 1759 din 06.12.2013 privind modificarea şi completarea Convenţiei colective (nivel de ramură) pe anii 2011-2014. Conform modificărilor operate a fost stabilit salariul tarifar pentru categoria I de calificare în agricultură, industria prelucrătoare, inclusiv alimentară şi ramurile conexe, după cum urmează:
Domeniul de activitate | Salariul tarifar pentru categoria I de calificare (lei) |
1. Agricultura | 1500 |
- mecanizatori, salariaţi calificaţi şi lucrători din sectorul zootehnic | 1650 |
- piscicultura | 1500 |
- personalul auxiliar | 1400 |
2. Industria prelucrătoare, inclusiv alimentară | 1750 |
- procesarea cerealelor | 1750 |
- procesarea cărnii şi laptelui | 1750 |
- producerea zahărului şi extracţia uleiurilor | 1750 |
- parfumerie şi cosmetică | 1750 |
- vinificaţie şi băuturi alcoolice | 1900 |
- cofetărie, băuturi nealcoolice şi panificaţie | 2250 |
- altele | 1800 |
3. Ramuri conexe* |
|
- industria extractiva, exploatarea carierelor şi sondelor | 2100 |
- construcţii | 2000 |
- transport | 1750 |
- altele | 1800 |
(* pentru unităţile care au organizaţii sindicale afiliate la FNSAA ”Agroindsind”) |
Salariile tarifare pentru categoria I de calificare vor fi calculate pentru un program complet de lucru de 169 ore în mediu pe lună.
Față de nivelul actual, salariului tarifar pentru categoria I de calificare în agricultura a fost majorat cu 350 lei, în industria prelucrătoare, inclusiv alimentară cu 400 lei.
Prezenta modificare intră în vigoare de la 01 ianuarie 2014.
Strategia de dezvoltare a comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pentru anii 2014-2016 privind implementarea acesteia (în continuare strategie)
Prezentăm unele aspecte abordate în Strategie:
Iniţial, sistemul patentei de întreprinzător a fost creat ca o excepţie de la antreprenoriatul tradiţional, în timp acesta a devenit o practică antreprenorială tenebră.
Potrivit informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în anul 2012 activau 16140 deţinători de patentă, dintre care circa 59% în domeniul comerţului. De asemenea se menționează că practicarea comerţului în baza patentei de întreprinzător este o ocupaţie profitabilă. Cu toate acestea, încasările în bugetul de stat de la deţinătorii de patentă continuă să fie nesemnificative din cauza lipsei evidenţei fiscale a activităţii acestora.
Piaţa internă de consum este alimentată preponderent din importuri, care constituie aproximativ 2/3 din potenţialul de marfă existent pe piaţă. O bună parte din produse se comercializează ilegal. Comerţul ilicit reprezintă un fenomen negativ în dezvoltarea pieţei interne de consum şi presupune practicarea activităţii în comerţ (import, distribuire, vînzare, cumpărare de bunuri) în afara legii.
Principalele stimulente ale contrabandei sînt diferenţele de preţuri şi ale sistemelor de impozitare din diferite ţări.
Astfel, o bună parte din mărfuri sînt introduse în ţară prin contrabandă cu eschivarea de la controlul vamal – ascunderea produselor în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, folosirea frauduloasă a documentelor de însoţire a produselor, nedeclararea sau declararea neautentică a încărcăturilor în documentele vamale etc.
Într-un studiu efectuat la comanda Transparency International Moldova în scopul evaluării dimensiunii contrabandei cu petrol în Republica Moldova şi a impactului economic al acestui fenomen s-a constatat că ponderea produselor petroliere introduse în ţară prin contrabandă din totalul vînzărilor acestor produse pe piaţa internă de consum variază între 30-50 %.
Datele Uniunii Producătorilor de Zahăr demonstrează că în anul 2012 contrabanda cu zahăr a lăsat o gaură de 200 milioane de lei în bugetul statului. Estimările arată că de la începutul anului 2013 aproape jumătate din zahărul intrat pe piaţa internă este adus prin contrabandă din Ucraina . Printre mărfurile incluse în lista neagră a contrabandei se mai numără tehnica de calcul, încălţămintea şi confecţiile de diverse branduri internaţionale, carnea şi produsele din carne, peştele, ţigările, etc.
Un raport al Comisiei Europene privind intervenţiile vamale plasează Republica Moldova pe locul patru printre ţările de provenienţă a mărfurilor contrafăcute ce sosesc în Europa, cu o pondere de circa 2% din volumul total al mărfurilor sechestrate la frontieră. Dintre categoriile de produse cel mai frecvent oprite în vamă fac parte ţigările (19%), alte produse din tutun (16%), etichetele (13%), băuturile alcoolice şi medicamentele (10%).
Conform unei investigaţii efectuate de către Agenţia Protecţia Consumatorilor privind calitatea produselor lactate, fabricate de către 10 producători locali, patru dintre aceştia 10 comercializau alimente cu o compoziţie denaturată şi neconformă standardelor, la fabricarea lor fiind folosite materii prime interzise de lege.
Implementarea Strategiei se va efectua în două etape.
Etapa I de implementare cuprinde perioada 2014-2016 şi prevede acţiuni de perfecţionare a cadrului normativ şi instituţional, estimare a resurselor de marfă şi a reţelei comerciale, de creare a ghişeelor unice teritoriale pentru înregistrarea/autorizarea activităţilor din comerţ.
Pentru etapa a II-a de implementare, ce include perioada 2017-2020, se preconizează evaluarea competenţelor lucrătorilor din comerţ conform standardelor ocupaţionale, îmbunătăţirea infrastructurii comerciale şi modernizarea formelor de distribuţie a produselor/ serviciilor.
Ordinul Ministerului Mediului nr. 93 din 28.11.2013 cu privire la aprobarea cotelor pentru pescuitul industrial/comercial pentru anul 2014
Conform acestuia au fost stabilite următoarele сote:
- Fluviul Nistru, sectorul inferior, de la km 28 (s. Palanca) pînă la km 350 (500 m aval de podul Chişinău – Poltava) – 30 tone;
- Lacul de acumulare Dubăsari, de la km 380 (s. Oxentea) pînă la km 490 (or.Camenca) – 15 tone;
- Lacul de acumulare Costeşti-Stînca – 20 tone;
- Fluviul Nistru, sectorul medial, de la km 490 pînă la km 649 (500 m aval de podul auto Otaci – Moghiliov-Podoliski) – 5 tone;
- Lacul Cahul, în limitele teritoriale ale Republicii Moldova – 5 tone.
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 164 din 26.11.2013 privind modificarea şi completarea Clasificaţiei bugetare
Au fost modificate anexele
nr.4 „Clasificaţia organizaţională a cheltuielilor bugetare „A. Autorităţi publice centrale şi locale şi alţi beneficiari de mijloace din buget ”
nr.5 „Clasificaţia organizaţională a cheltuielilor bugetare „B. Tipuri de instituţii, organizaţii şi măsuri finanţate din buget”:
nr.9 „Indicaţii metodice privind aplicarea clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare”
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 165 din 27.11.2013 privind modificarea şi completarea Clasificaţiei bugetare
A fost modificată anexa nr.5 „Clasificaţia organizaţională a cheltuielilor bugetare „B. Tipuri de instituţii, organizaţii şi măsuri finanţate din buget ”
Legea nr. 262 din 01.11.2013 pentru modificarea şi completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
Conform completărilor operate la articolul 298 CC, generarea unor cheltuieli suplimentare pentru retribuirea muncii ca urmare a includerii nejustificate în calcul a componentelor salariului sau a altor plăţi se sancţionează cu amendă de la 150 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanelor cu funcţii de răspundere.
Ordinul Serviciului Vamal nr. 562 din 22.11.2013 cu privire la completarea anexei nr.11 la Ordinul nr.346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”
Completări tehnice aferente Sistemul Informaţional “Asycuda World”.
Ordinul Serviciului Vamal nr. 563 din 25.11.2013 cu privire la completarea anexei nr.11 la Ordinul nr.346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu ”
Codurile facilităţilor fiscale şi vamale acordate conform legislaţiei în vigoare în cadrul procedurii vamale „42” au fost completate cu coduri de scutire.
Monitorul Oficial nr. 290 din 10.12.2013
Conform ordinului, agenții economici odată cu depunere cererii privind obținerea seriei și diapazonului de numere, vor prezenta mostrele de hîrtie specială cu însemne de protecție care va fi utilizată pentru imprimarea facturilor fiscale.
În continuare, vă îndemnăm să faceți cunoștintă cu Lista agenţilor economici care beneficiază în anul 2014 de dreptul imprimării de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecție aici.
Monitorul Oficial nr. 291-296 din 13.12.2013
Hotărîrea Guvernului nr. 990 din 06.12.2013 cu privire la zilele de odihnă în anul 2014
Conform acesteia zilele de 6 ianuarie, 2 mai, 25 şi 26 decembrie se consideră zile de odihnă, iar zilele de 18 ianuarie, 17 mai, 13 şi 20 decembrie – zile lucrătoare.
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 166 din 28.11.2013 cu privire la aprobarea Recomandărilor metodice privind tranziţia la noile Standarde Naţionale de Contabilitate şi modificarea şi completarea ordinelor nr.118 şi 119 din 6 august 2013
Recomandările se extind asupra entităţilor care aplică pentru prima dată noile SNC, întocmesc şi prezintă primul set de situaţii financiare conform acestor standarde.
Tranziţia la noile SNC se efectuează conform situaţiei din prima zi a perioadei de gestiune de aplicare a noilor SNC, după întocmirea rapoartelor financiare şi reformarea Bilanţului contabil pentru perioada de gestiune precedentă.
Potrivit recomandărilor etapele de tranziţie la noile SNC sunt:
1 | formarea politicilor contabile conform prevederilor noilor SNC şi altor reglementări contabile; |
2 | elaborarea, după caz, a planului de conturi de lucru conform cerinţelor noilor SNC şi Planului general de conturi contabile; |
3 | identificarea diferenţelor aferente recunoaşterii elementelor contabile; |
4 | identificarea diferenţelor aferente evaluării elementelor contabile; |
5 | transpunerea soldurilor conturilor contabile aplicate pînă la data tranziţiei la noile SNC în conturile contabile noi. |
Politicile contabile se selectează de către fiecare entitate de sine stătător în baza noilor SNC şi altor reglementări contabile. În cazul aplicării metodelor alternative de recunoaştere şi evaluare a elementelor contabile politicile contabile se selectează în conformitate cu prevederile IFRS corespunzătoare.
Totodată, conform recomandărilor Planul de conturi de lucru se elaborează de către fiecare entitate de sine stătător în baza Planului general de conturi contabile, ţinînd cont de politicile contabile selectate.
Entitățile economice identifică diferenţele aferente recunoaşterii elementelor contabile la data tranziţiei la noile SNC. În acest scop entitatea examinează toate elementele contabile şi trebuie să:
1) derecunoască (elimine) elementele contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere prevăzute de noile SNC;
2) reclasifice elementele contabile care nu corespund criteriilor de clasificare prevăzute de noile SNC.
Soldurile conturilor contabile aplicate pînă la data tranziţiei la noile SNC se transpun în conturile contabile noi prin întocmirea înregistrărilor contabile de corectare. În acest caz trebuie luat în considerare faptul că în Planul general de conturi contabile au fost introduse unele conturi suplimentare, modificate denumirile şi codurile anumitor conturi, divizate şi comasate unele conturi.
Recomandările au 6 anexe care conțin explicațiile abrevierilor, noțiunilor care sunt utilizate în noile SNC, formule contabile care sunt necesar de întocmit pentru tranziția la noile SNC.
Prezentăm modificările și compeltările effectuate la noile SNC:
Standardul Naţional de Contabilitate „Prezentarea situaţiilor financiare”:
în exemplul 1, cifra „589 000” se substituie cu cifra „419 000”;
în pct.64, după sintagma „se reflectă suma” se completează cu sintagma „datoriilor comerciale,”;
în Anexa 1, rîndul 580 sintagma „rd.440 +” se exclude;
în Anexa 3:
rîndul 160, după sintagma „rd.140” se completează cu sintagma „+ rd.150”;
rîndul 180, sintagma dintre paranteze „+ rd.150” se exclude şi se completează la sfîrşit cu sintagma „+ rd.170”;
Anexa nr.5 se exclude;
Standardul Naţional de Contabilitate „Creanţe şi investiţii financiare”
în pct.18 al cuvîntul „sau” se substituie prin „ ,”;
Standardul Naţional de Contabilitate „Cheltuieli”
în pct.39 cuvintele „se decontează, respectiv, la cheltuielile altor activităţi şi veniturile curente” se substituie cu cuvintele „se trec la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi”;
Standardul Naţional de Contabilitate „Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”
în pct.3 cuvintele „ , cu excepţia angajamentelor comune sub formă de asocieri în participaţie (IFRS 11 „Angajamente comune” şi IFRS 12 „Prezentarea intereselor existente în alte entităţi”)” se exclud.
Cu varianta actualizată a noilor Standarde Naţionale de Contabilitat puteți face cunoștință aici
Conform modificărilor efectuate la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Ordinul nr. 119 din 06.08.2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile aplicarea Standardelor Naționale de Contabilitate și Panul General de Conturi Contabile aprobate prin ordinele nominalizate mai sus se va efectua din 01.01.2014 cu titlu de recomandare, iar din 01.01.2015 cu titlu obligatoriu.
Astfel, entitățile economice vor decide de sinestătător conform căror standarde să țină evidența (SNC noi sau SNC actuale) în anul 2014 în cadrul desfășurării a activității sale.
Legea nr. 275 din 15.11.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
Conform modificărilor operate valoarea în vamă a mărfurilor este determinată de către autoritatea vamală în conformitate cu prezenta lege, cu tratatele internaţionale ratificate de Republica Moldova, precum şi cu actele normative ale Guvernului, adoptate în scopul executării acestora.
În cazul în care autoritatea vamală dispune amînarea determinării definitive a valorii în vamă, declarantul are dreptul să ridice marfa din vamă cu condiţia depunerii unei garanţii suficiente, care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfii în cauză. Procedura de amînare a determinării definitive a valorii în vamă a mărfii este stabilită de Serviciul Vamal.
Garanţia suficientă este oferită printr-un depozit bănesc sau o scrisoare de garanţie emisă de o bancă agreată de autoritatea vamală (garanţie bancară), sau ca garanţie a brokerului vamal. Garanţia suficientă reprezintă diferenţa dintre drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă a mărfii, determinată de autoritatea vamală cu titlu provizoriu, şi drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă declarate de declarant.
În situaţia în care s-a procedat la amînarea determinării definitive a valorii în vamă a mărfii, drepturile de import calculate pe baza valorii anunţate de declarant se transferă în bugetul de stat, garanţia suficientă oferită printr-un depozit bănesc se transferă în contul trezorerial de garanţii, iar garanţia bancară sau garanţia brokerului vamal se va perfecta în biroul vamal în care se efectuează formalităţile vamale de import înainte de acordarea liberului de vamă. În cazul în care, în termen de 30 de zile calendaristice de la ridicarea mărfii, declarantul nu prezintă documente concludente privind confirmarea valorii în vamă a acesteia, autoritatea vamală procedează la executarea garanţiei, iar operaţiunea de plasare a mărfurilor sub regim vamal se consideră a fi încheiată.
Totodată, valoarea mărfurilor de export se determină în baza valorii contractuale a acestora, luîndu-se în considerare cheltuielile legate de transportul pînă la frontieră.
Legea în cauză a majorat amenda conform art. 287 al Codului Contravențional al RM pentru trecerea mărfurilor, obiectelor şi altor valori peste frontiera vamală a Republicii Moldova eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste acţiuni nu constituie infracţiune de contrabandă sau o altă infracţiune. Păstrarea, transportul sau comercializarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el. Amenda în aceste cazuri este de 150 de unităţi convenţionale.
Legea nr. 276 din 15.11.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182 din 15 iulie 2010 cu privire la parcurile industrial
Conform acesteia a fost adaugată încă o condiţie faţă de terenul destinat parcului industrial şi anume să se afle în folosinţa solicitantului titlului de parc industrial pe un termen de cel puţin 30 de ani sau în proprietatea acestuia.
Titlul de parc industrial poate fi acordat unei întreprinderi cu statut de persoană juridică şi formă juridică de organizare de întreprindere de stat/municipală sau societate comercială cu capital public, public-privat sau privat, care îşi asumă obligaţia să administreze parcul industrial şi să presteze servicii rezidenţilor parcului industrial.
Selectarea rezidenţilor şi a proiectelor investiţionale pentru parcul industrial creat în baza bunurilor proprietate publică sau pe principii de parteneriat public-privat se efectuează pe bază de concurs. Concursul este organizat de o comisie specială formată din reprezentanţi ai întreprinderii administratoare, ai Ministerului Economiei şi ai altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, după caz, conform Regulamentului privind modul de desfăşurare a concursului de selectare a rezidenţilor şi a proiectelor investiţionale pentru parcul industrial, aprobat de Guvern.”
Totodată, legea a fost completată cu un nou capitol „Capitolul IV1 LOCAŢIUNEA, ARENDA ŞI VÎNZAREA ACTIVELOR DIN CADRUL PARCURILOR INDUSTRIALE .
Legea nr. 269 din 07.11.2013 privind ratificarea Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Turkmenistanului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate.
Aceasta intră în vigoare la data publicării adică în data de 13.12.2013
Ordinul Serviciului Vamal nr. 569 din 28.11.2013 cu privire la modificarea Ordinului nr. 346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”
Modificările sînt de ordin tehnic pentru efectuarea completările şi modificările în Sistemul Informaţional „Asycuda World
Ordinul Ministerului Economiei nr. 207 din 09.12.2013 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexă la Ordinul nr. 66 din 04.05.2010 cu privire la aprobarea Listei agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, impozitate cu TVA la cota zero
Monitorul Oficial nr. 297-303 din 20.12.2013
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 177 din 11.12.2013cu privire la abrogarea Ordinului Ministerului Finanţelor cu privire la aplicarea Convenţiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte state nr.38 din 27 martie 2008
Se abrogă Ordinul Ministerului Finanţelor cu privire la aplicarea Convenţiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte state nr.38 din 27 martie 2008
Hotărîrea Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014
Cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014 este în mărime de 4225 lei.
Hotărîrea Guvernului nr. 1021 din 16.12.2013 cu privire la aprobarea Strategiei reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător pentru anii 2013-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia în anii 2013-2015
Strategie face parte dintr-o agendă mai largă de politici publice. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr.166 din 11 iulie 2012, instituie cadrul pentru politicile publice de reformă a cadrului de reglementare, solicitînd stabilirea unor „reguli clare de joc” pentru iniţierea, desfăşurarea şi lichidarea afacerilor.
Conform acesteia Serviciul Fiscal de Stat şi Camera de Licenţiere, au implementat noi procese, care implică modalităţi inovatoare de interacţiune cu sectorul privat, utilizînd tehnologiile informaţionale. Astfel de soluţii includ: declaraţia rapidă, e-declaraţia şi sistemul informaţional în licenţiere, care au redus povara achitării impozitelor şi a obţinerii licenţelor. Atît Serviciul Fiscal de Stat, cît şi Serviciul Vamal trec treptat de la controalele universale de rutină la controalele bazate pe risc.
Activităţile pertinente Strategiei reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător sînt concepute pentru a sprijini implementarea şi pentru a oferi un feedback bazat pe astfel de studii ca „Doing Business” sau „Costul desfăşurării afacerilor”.
Unul dintre obiectivele de reformă pe termen scurt este adoptarea noului Cod vamal.
Monitorul Oficial nr. 304-310 din 27.12.2013
Hotărîrea Guvernului nr. 1040 din 20.12.2013 cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.949 din 12 octombrie 2010
Conform modificărilor operate se va aplica cota zero a TVA pentru livrările de mărfuri (cu excepţia produselor petroliere), lucrări şi servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova destinate realizării Programului „Compact”.
Totodată pentru argumentarea livrării de mărfuri și servicii cu aplicarea cotei zero TVA, subiecţii impozabili livrează pe teritoriul Republicii Moldova mărfuri, lucrări şi servicii Fodului Provocările Mileniului (în continuare FPM) Moldova sau beneficiarilor cu aplicarea cotei zero a TVA la fiecare etapă (cu excepţia produselor petroliere) în baza scrisorii emise de FPM Moldova pe blanchetă oficială cu antet, în care se indică denumirea beneficiarului şi a proiectului şi se confirmă ca livrările de mărfuri (cu excepţia produselor petroliere), servicii şi lucrări, destinate realizării Programului „Compact", către acest beneficiar se impozitează cu TVA la cota zero.
Respectiv, reeșind din faptul că livrarea cu aplicarea cotei zero este o livrare impozabilă, furnizorii autohtoni vor elibera factură fiscală care va fi contrasemnată de către un reprezentant autorizat al FPM Moldova sau al beneficiarului, anexînd la exemplarul lor copia scrisorii emise de FPM Moldova pe blanchetă oficială cu antet.
Totodată, proiectul prevede că furnizorii, care sunt subiecţii impunerii cu TVA și au efectuat livrări de mărfuri, lucrări şi servicii FPM Moldova sau beneficiarilor, aplicînd cota zero a TVA, vor beneficia de dreptul la restituirea TVA în conformitate cu articolul 101 alineatul (5) din Codul fiscal.
Hotărîrea Guvernului nr. 1041 din 20.12.2013 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltarea controlului financiar public intern pentru anii 2014-2017
Conform prevederilor Legii nr.229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, precum şi autorităţile/instituţiile autonome care gestionează mijloace ale bugetului public naţional sînt obligate să se orienteze spre un sistem modern de gestiune a finanţelor publice, bazat pe conceptul de control financiar public intern.
Hotărîrea Guvernului nr. 1043 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova
Potrivit modificărilor În cazul în care transportul mărfii este asigurat de mijlocul de transport propriu al cumpărătorului, cheltuielile de transport pînă la locul de introducere se vor calcula de către declarant potrivit mărimii cheltuielilor de transport practicate pentru aceleaşi moduri de transport şi se vor include în valoarea în vamă.
Au fost supuse modificărilor cerințele pentru confirmarea valorii în vamă
Astfel pentru confirmarea valorii în vamă a mărfurilor importate, declarantul este obligat să prezinte organului vamal (în corespundere cu cerinţele stabilite la alin.(1) art.7 din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal) următoarele acte:
1 | contractul aferent tranzacţiei de import şi acordurile adiţionale la el (în cazul în care acestea au fost încheiate); |
2 | factura (invoice) sau în cazul tranzacţiilor condiţional valorice – proforma factura (proforma invoce); |
3 | documentele bancare de plată sau alte documente de plată în cazul achitării prealabile; |
4 | documentele de transport care au însoţit marfa: CMR (scrisoarea de trăsură internaţională), Carnetul TIR, Declaraţia de tranzit (T1), Air bill (fraht), bill of lading (conosament maritim), Scrisoarea de trăsură pentru transportul internaţional de mărfuri pe cale ferată; |
5 | contractul (comanda) de acordare a serviciilor de transportare sau factura de expediţie în cazul în care se impun potrivit condiţiilor de livrare; |
6 | poliţa sau contractul de asigurare a mărfurilor, în cazul în care acestea au fost asigurate fie potrivit condiţiilor de livrare, fie asigurate la iniţiativa declarantului. |
Totodată, în cazul în care organul vamal constată divergenţe probate între datele conţinute în actele enumerate mai sus sau Sistemul informaţional integrat vamal, identifică riscul de subevaluare prin compararea valorii în vamă a mărfii de evaluat cu valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare, potrivit alin.(2) art.7 din Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, organul vamal solicită în scris declarantului prezentarea necumulativă şi doar a celor acte aferente tranzacţiei de import a mărfurilor respective care pot justifica valoarea în vamă anunţată, după cum urmează:
1 | orice acord posibil între vînzător şi cumpărător care afectează valoarea în vamă a mărfurilor; |
2 | contractele cu terţe persoane referitoare la tranzacţiile indirecte; |
3 | corespondenţa comercială purtată în vederea încheierii şi negocierii preţului, în cazul în care aceasta a fost purtată; |
4 | facturile pentru decontări către persoane terţe în beneficiul vînzătorului, dacă acestea rezultă din contractele încheiate sau alte acte; |
5 | documentele contabile ale cumpărătorului, cum ar fi transferurile de fonduri către exportator sau vînzător sau pentru a obţine informaţii privind comisioanele, profitul sau cheltuielile generale prin aplicarea metodei deductive şi a valorii calculate (altele decît cele prevăzute la pct.13 al prezentului Regulament); |
6 | documentele privind dreptul de proprietate asupra societăţilor comerciale implicate în tranzacţie, pentru a exclude o posibilă relaţie de interdependenţă dintre vînzător şi cumpărător în sensul art.11 alin.(6) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal; |
7 | contractul în baza căruia dreptul de proprietate intelectuală este cesionat; |
8 | copia autentificată de pe declaraţia de export; |
9 | documentul de plată pentru cheltuielile de transportare; |
10 | cataloagele, ofertele de preţ (listele de preţuri) ale firmelor producătoare/ vînzătorului; |
11 | certificatul de origine, certificatul de calitate eliberat de producător; |
12 | lista de încărcare. |
În cazul în care declarantul nu dispune de careva acte din cele solicitate suplimentar de organul vamal, declarantul va consemna acest fapt pe solicitarea scrisă.
Este important de menționat că în toate cazurile declarantul, din proprie iniţiativă, este în drept să prezinte şi alte acte în scopul confirmării valorii în vamă anunţate.
Lista agenților economici mari contribuabili pentru anul 2014 se prezintă astfel.
Monitorul Oficial nr. 312-314 din 31.12.2013
Ordinul Ministerului Finanțelor privind modificarea şi completarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19 iulie 2010 nr. 191 din 26.12.2013
Au fost effectuate modificări în următoarele compartimente și anexe
Compartimentul “Organizarea evidenţei contabile”,
Compartimentul “Planul de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare”,
Compartimentul “Evidenţa operaţiilor privind executarea planurilor de cheltuieli”,
În anexa nr.1 “Indicaţii privind modul evidenţei operaţiilor de aprovizionare centralizată cu valori materiale a instituţiilor”
Anexa 4 “Corespondenţa subconturilor privind operaţiile contabile de bază”
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 188 din 26.12.2013 cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2014 (în continuare ordin).
A fost completată clasificaţia de venituri bugetare cu următoarea poziție:
- cap. 123 §25 „Amenzile aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliţiei pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor audio – foto – video” .
Totodată, impozitul pe venit aferent operaţiunilor de predare în posesie şi/sau folosinţă a proprietăţii imobiliare (cap.111 §05), se va vira în dependenţă de locul amplasării (localitatea) imobilului.
Plata în Fondul Viei şi Vinului, percepută în conformitate cu prevederile Legii viei şi vinului nr.57 din 10 martie 2006 prin prisma Legii nr.262 din 16 noiembrie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, se va vira la contul trezorerial de încasări, care în cazul dat va fi – 450116101012502.
Alte modificări ale conturilor trezoreriale nu au fost stabilite.
Ordinul intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.
Monitorul Oficial nr. 315-319 din 31.12.2013
Legea nr. 290 din 06.12.2013 privind importul şi procurarea unor bunuri (mărfuri), lucrări şi servicii conexe pe teritoriul Republicii Moldova.
Conform acestuia în scopul realizării proiectului „Dezvoltarea transportului de troleibuze în municipiul Bălţi”, finanţat din creditul Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare (BERD) şi din grantul Fondului de investiţii pentru vecinătate al Uniunii Europene, Întreprinderea Municipală „Direcţia de troleibuze din Bălţi”, Primăria municipiului Bălţi şi agenţii economici (conform contractelor încheiate în baza procedurilor de achiziţie ale BERD) se scutesc de plata drepturilor de import pentru bunurile (mărfurile), lucrările şi serviciile conexe importate şi de plata taxei pe valoarea adăugată pentru bunurile (mărfurile), lucrările şi serviciile conexe procurate pe teritoriul Republicii Moldova, destinate realizării proiectului menţionat, fără drept de înstrăinare a acestora.
Monitorul Oficial Nr. 320-321 din 31.12.2013
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23 decembrie 2013
Aceasta introduce modificări și completări în următoarele acte legislative
Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi:
1.În Art.10 p.6, care prevede sancţiuni pentru încasarea veniturilor ilicite, se introduc cuvintele „preţului de vînzare al mărfii, al bunurilor,” (se lărgeşte baza pentru aplicarea sancţiunilor);
2.Art.10 p.7, care prevede beneficierea reducerii sancţiunii de 50% din sancţiuni, cuvintele „din momentul adoptării hotărîrii” se înlocuiesc cu cuvintele „lucrătoare din momentul înmînării deciziei”;
3.Art.10 p.8, care prevede sancţiuni pentru neindicarea în factură/factura fiscală a preţurilor de livrare a mărfurilor social importante, după cuvintele „neindicarea” se întroduc cuvintele „sau indicarea incorectă”;
4.Art.12 se completează cu p.5 care prevede dreptul Inspecţia financiară efectuează controlul economico-financiar la persoanele juridice de drept public, de drept privat şi la persoanele fizice care practică activitatea de întreprinzător pe tematica prevăzută în ordonanţele organelor de drept.
Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 cu privire la întreprinderea de stat:
1.Mai multe modificări sunt aprobate la art.7 Consiliul de administraţie şi atribuţiile lui, unele sunt de redactare (termenele sunt stabilite în zile lucrătoare), altele sunt îndreptate să asigure „transparenţa procedurilor de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor” în cadrul activităţii întreprinderii de stat, să prezinte fondatorului raportul financiar anual, raportul auditorului;
2.Modificările aprobate la art.8 Administratorul şi atribuţiile lui sunt îndreptate să asigure transparenţa procedurilor de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor destinate acoperirii necesităţilor întreprinderii;
3.Pînă la 30 iunie a anului imediat următor anului de gestiune, întreprinderea transferă defalcările din profit la bugetul de stat, prezintă dare de seamă fiscală. Neachitarea în termen constituie încălcare fiscală, răspundere în conformitate cu Titlul V din Codul fiscal;
4.Se stabileşte auditul obligatoriu al rapoartelor financiare anuale a întreprinderilor de stat care întrunesc pentru ultimele două perioade consecutive limitele a două din următoarele criterii:
- capital social - 500,00 mii lei;
- total venituri - 10.000,00 mii lei;
- număr mediu scriptic al personalului - 100 de persoane.
„Ministerul Finanţelor va selecta societăţile de audit pentru auditarea situaţiilor financiare ale întreprinderilor şi va aproba lista acestora, cu elaborarea ulterioară a termenelor de referinţă”.
Comentariu:
Această modificare oare a primit avizul pozitiv de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei privind respectarea legislației din domeniul ei de activitate?
Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995:
Modificările operate ţin de prezentarea de către instituţiile financiare la solicitarea Ministerului Finanţelor a informaţiilor privind încasările, plăţile şi soldurile de mijloace băneşti în conturile deschise în bănci de către instituţiile publice finanţate de la bugetul public naţional.
Se operează şi alte modificări cu caracter de redactare, de a aduce în corespundere denumirile termenilor folosiţi în lege cu denumirile folosite în alte acte legislative (legea contabilităţii).
Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996:
Se lărgeşte aria de destinaţie a mijloacelor Fondului rutier, fiind incluse drumurile „comunale şi pentru străzi”.
Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni:
1. „Societăţile pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social” au fost incluse în lista entităţilor care au obligaţiunea să dezvăluie public informaţia, în conformitate cu legislaţia în vigoare (lit. c) alin.(2) art.2);
2.Se completează legea cu art.4¹ Responsabilităţile societăţii cu capital integral sau majoritar de stat (responsabilităţi ce ţin de principiul transparenţei procedurilor de achiziţie şi eficienţei utilizării surselor financiare);
3.Unele modificări cu caracter de redactare în textul legii: societate de audit, profit net, etc;
4.Funcţii adăugătoare Consiliului societăţii cu capital integral sau majoritar de stat ce ţin de asigurarea transparenţei în procesul efectuării procedurilor de achiziţie de bunuri, lucrări şi servicii;
5.În cazul societăţilor în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social componenţa Consiliului societăţii – „nu mai mică de 5 persoane, în care vor fi incluşi şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, comisiei parlamentare de profil (??) şi/sau ai organului abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”;
6.Art.89 Auditul se completează cu următorul text; „Ministerul Finanţelor va selecta societăţile de audit pentru auditarea situaţiilor financiare ale societăţilor în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social şi va aproba lista societăţilor de audit respective, cu elaborarea ulterioară a termenilor de referinţă”;
„(5) Societatea de audit nu poate fi persoană afiliată a societăţii, a registratorului societăţii şi a organizaţiei gestionare a acesteia.
(6) Societatea de audit nu este în drtept să încheie cu societatea alte contracte decît contractul de audit sau contractul privind executarea funcţiilor comisiei de cenzori”.
Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la societăţile obşteşti:
Articolul 38 Controlul asupra activităţii asociaţilor obşteşti se completează cu prevederi care lărgesc lista instituţiilor statului cărora li se atribuie funcţii de control fiscal, financiar al organizaţiilor obşteşti „organele de control financiar şi administrare fiscală” (??).
Articolul se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:
„La solicitarea organelor de drept, în baza ordonanţei emise în cadrul desfăşurării urmăririi penale, Inspecţia financiară a activităţii asociaţiilor obşteşti, pe tematica prevăzută în ordonanţele organelor de drept”.
Comentarii:
Inspecţia financiară este concepută ca un organ de audit intern al organzaţiilor (instituţiilor) bugetare, de stat. Ce are în comun activitatea acestei inspecţii cu activitatea organizaţiilor necomerciale? Se mai iveşte un organ cu funcţii şi bază legală de activitate neclară care încearcă „să-şi găsească de lucru”.
Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997:
Au fost operate modificări în art.6 alin. (6) Sistemul impozitelor şi taxelor locale, au fost excluse literele:
„m) taxa de la posesorii de cîini”,
„p) taxa pentru parcaj”,
„r) taxa pentru evacuarea deşeurilor”;
Titlul II Impozit pe venit
2.Art.15 Cotele impozitului, cota de 7% (persoane fizice) din venitul anual ce nu depăşeşte suma de 27 852 lei (pînă la modificări – 26 700 lei) (venitul lunar – 2 321 lei);
3.Art.18 Surse de venit impozabile litera „h) royalty (redevenţe), cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor fizice”, cuvintele evidenţiate au fost excluse.
4.Art.19 Facilităţi acordate de patron se completează cu un text prin care sunt excluse în scopuri fiscale faclităţile acordate de angajator ce ţin de „plăţile aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern”;
5.Art.20 Surse de venit neimpozabile, a fost redactat textul la litera y) şi completat articolul cu litera y¹). Conform acestor modificări vor fi scutite de impozit numai veniturile obţinute de persoanele fizice de la comercializarea producţiei agricole în adresa altei persoane fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti. Cu alte cuvinte, dacă cumpărător este o entitate (întreprindere, instituţie, organizaţie, întreprinzător individual, gospodărie ţărănească) venitul persoanei fizice vînzător este impozabil şi urmează să fie reţinut impozit pe venit la sursa de plată conform art. 90 1 din Codul fiscal (2%);
Sunt scutite de impozit:
- „z2) mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora”;
- lit. z9) se completează cu textul „precum (venitul) şi din reluarea pierderilor din depreciere a mijloacelor fixe şi a altor active”;
- „z11) veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vîrstă de 60 ani şi mai mult din domeniul literaturii şi artei”;
- „z12) veniturile obţinute din proiecte şi granturi internaţionale, care contribuie la dezvoltarea durabilă a sferei învăţămîntului şi cercetării”.
6.Art.24 Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător se completează cu următoarele prevederi:
- „Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de alocaţii financiare destinate activităţii sindicatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii”;
- Nu se permite deducerea sumei din deprecierea mijloacelor fixe şi altor active;
- „Se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile pofesionale ale angajatorului, conform modului stabilit de Guvern”.
7.Art.27 Valoarea mijloacelor fixe se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins:
„Se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepţia cazurilor cînd valoarea acestora a fost inclusă în venitul neimpozabil al contribuabilului”.
8.Art.31 Limitarea altor deduceri, alineatul ce ţine de deducerea provizioanelor companiilor de leasing prezentat într-o nouă redacţie. Modificările sunt nesemnificative.
9.Art.33 Scutiri personale, art.34 Scutiri acordate soţiei, art.35 Scutiri pentru persoanele întreţinute se operează următoarele modificări:
- Scutire personală - 9 516 lei (pînă la modificare 9 120 lei);
- Scutire personală majorată - 14 148 lei (13 560 lei);
- Scutire pentru persoanele întreţinute - 2 124 lei (2 040 lei);
- Scutire personală majorată - 9 516 lei (9 120 lei);
- Scutire acordată soţiei (soţului) - 9 516 lei (9 120 lei);
Se abrogă una din cerinţele acordării scutirii pentru persoanelor întreţinute (lit. b) alin.(2) art.35 CF): „locuieşte împreună cu contribuabilul...”.
10.Art.37 Recunoaşterea şi determinarea creşterii şi pierderilor de capital alin.(2) lit.c) au fost excluse cuvintele „care este vîndută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată”, după modificare are următorul conţinut:
„c) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător”. Au fost excuse neclarităţile care apăreau în cazul cînd proprietatea era vîndută la un preţ mai mic de baza ei valorică ajustată.
11.Art.44 Metodele de evidenţă şi aplicarea lor au fost operate mai multe modificări cu caracter de redactare a textului. Se adaugă o normă care prevede că diferenţele rezultate din tranziţia la SNC noi nu se recunosc în scopuri fiscale.
12.Art.52 Organizaţiile necomerciale: se concretizează că plata salariului angajaţilor organizaţiilor necomerciale nu poate fi interpretată ca distribuire de fonduri în adresa acestora (?? şi pînă la modificări acest fapt era clar). Altă modificare, de asemenea, are caracter de redactare a textului şi ţine de prezentarea cererii privind scutirea de impozit, se prezintă o singură dată.
13.Art.54 Organizaţiile statelor străine, organizaţiile internaţionale şi persoanele acestora: alineatul (1) este prezentat într-o nouă redacţie, conţinutul se păstrează. Reprezentanţele organizaţiilor internaţionale sunt prezentate într-un punct separat.
14.Art.57 Lichidarea agentului economic: se exclude alin.(1) unde se vorbeşte de lichidarea unei părţi a agentului economic, partea lichidată se considera drept venit.
15.Art.58 Reorganizarea agentului economic: modificarea ţine de baza valorică a mijloacelor fixe transmise în rezultatul reorganizării – se consideră baza valorică la începutul anului la entitatea supusă reorganizării.
16.Art.71 Venitul nerezidentului obţinut în Republica Moldova: alineatul unic devine alin.(1), articolul se completează cu alin.(2) prin care nu sunt considerate venituri obţinute în Republica Moldova veniturile nerezidenţilor din transportul aerian obţinute din efectuare curselor regulate.
17.Art.75 Reguli de impozitare a nerezidenţilor care desfăşoară activitatea în Republica Moldova printr-o reprezentanţă permanentă se acceptă cheltuielile de conducere şi generale de administrare, conform prevederilor SNC sau ale IFRS, care sunt deductibile în limită de 10% din fondul de salarizare.
18.Art.81 Trecerea în cont a impozitelor calculate şi reţinute: lit.b) alin.(1) se exclude (impozitul reţinut din dividende, art.80 CF) (se aduce în conformitate cu alte norme din lege).
19.Art.83 Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit: prin modificarea operată la alin.(5) persoanele fizice care nu au obligaţia să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, dar au de restituit o parte din impozit, nu sunt limitate în timp să prezinte o declaraţie în care vor indica suma plătită în plus (de redactare).
În alineatul (6) termenul de 60 de zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii (lichidare) de prezentare a declaraţiei pe venit se înlocuieşte cu termenul de 6 luni.
20.Art.84 Achitarea impozitului în rate: se abrogă alin.(1¹) ce ţine de plata impozitului pe venit în rate în anul 2012, perioadă de tranziţie de la cota 0% a impozitului pe venit la cota 12%.
Se aplică retroactiv?
21.Art.88 Reţinerea impozitului din salariu: se completează cu alin.(7) ca prevede că persoanele fizice (salariaţi) „pot dispune asupra destinaţiei unei sume de pînă la 2% din suma calculată la buget a impozitului pe venit din salariu pentru susţinerea organizaţiilor necomerciale de utilitate publică şi a instituţiilor religioase”.
22.Art.90 Reţineri din alte plăţi efectuate în folosul rezidentului: se completează lista persoanelor fizice din plăţile în adresa cărora nu se reţine impozit pe venit la sursa de plată în mărime de 7%: „a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului,”.
Nu se reţine impozit în prealabil din plăţile „şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice...conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital”.
23.Art.90¹ Reţinere finală a impozitului din unele tipuri de venit: se completează cu alin.(3.5) din conţinutul căruia reiese că se va reţine un impozit în mărime de 2% din plăţile în adresa persoanelor fizice cetăţeni pentru livrarea de produse agricole în adresa persoanelor specificate la art. 90 (inclusiv a nucilor, produselor derivate din nuci, producţiei din zootehnie, etc).
24.Art.92 Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi prezentarea către organele fiscale...se completeazăn cu trei alineate care prevăd prezentarea de către CNAS, casele de amanet, Ministerul Justiţiei în adresa IFPS, pînă la data de25 a lunii următoare, a informaţiei aferentă persoanelor fizice care au obţinut restituirea contribuţiilor sociale, împrumuturi acordate, lista organizaţiilor necomerciale, etc.
Titlul III Taxa pe valoarea adăugată
1.Art.94 Subiecţii impozitării prezentat într-o nouă redacţie, după părerea nostră, această redacţie nu este lipsită de neajunsuri, incertitudini. Se face referinţă la persoane juridice şi fizice care desfăşoară activitatea de întreprinzător,subiecţi ai impozitării, inclusiv importul de mărfuri şi servicii(??). Dacă o întreprindere necomercială va importa bunuri materiale, aceasta va achita TVA în vamă?
Text mai mare, dar cu conţinut incert.
2.Art.95 Obiectele impozitării, nu constituie obiecte impozabile livrarea mărfurilor, serviciilor „în cadrul regimului de antredepozit vamal” (completare de concretizare a textului).
3.Art.96 Cotele TVA, se stabileşte cota de 8% TVA la producţia agricolă produsă şi/sau livrată pe teritoriul ţării; cota de 8% TVA la zahărul din sfeclă de zahăr produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul ţării.
4.Art.101 Modul de calculare şi achitare a TVA, limita neimpozabilă privind TVA a mărfurilor importate majorată de la 200 EURO pînă la 300 EURO.
5.Art.101¹ Restituirea TVA la investiţii capitale, se exclude termenul de 3 perioade fiscale după perioada în care au fost efectuate investiţiile capitale în care poate fi restiută TVA conform acestui articol. Restituia se va efectua în baza Regulamentului aprobat de Guvern.
6.Art.101² Restituirea TVA pentru livrările producţiei de fabricaţie proprie din fitotehnie... se abrogă. Producţia agricolă se va livra la cota 8% TVA fără dreptul la restituire.
7.Art.101³ Restituirea TVA la investiţii capitale in autovehicole ..., se exclude termenul de 3 perioade fiscale după perioada în care au fost efectuate investiţiile capitale în care poate fi restituită TVA conform acestui articol. Restiturea se va efectua în baza Regulamentului aprobat de Guvern.
8.Art.102 Trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate: mai multe completări, modificări cu caracter de redactare, de îmbunătăţire a textului.
9.Art.103 Scutirea de TVA: au fost operate mai multe modificări, completări:
-alin.(1) p.6) sunt excluse din lista serviciilor scutite de TVA serviciile acordate „de administratori (lichidatori, administratori fiduciari, administratori provizorii) ai proceselor de insolvabilitate, de restructurare judiciară, de faliment şi de lichidare”;
-alin.(1) p.8) sunt excluse livrările „proprietatea întreprinderilor declarate în proces de restructurare judiciară, de faliment şi de lichidare”;
-sunt scutite de TVA mărfurile de la poziţiile tarifare 7201, 7204, 854810;
-sunt scutite de TVA tractoarele agricole, tehnica agricolă (poziţiile tarifare indicate în lege), fără dreptul ca aceste active să fie comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing pe parcursul a 3 ani;
-sunt scutite de TVA activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor, destinate includerii în capitalul statutar (social). Modul de aplicare a facilităţii fiscale se stabileşte de Guvern, fără dreptul ca aceste active să fie comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing pe parcursul a 3 ani;
-sunt scutite de TVA lucrările de construcţie şi montaj al parcurilor eoliene şi al parcurilor fotovoltaice;
-sunt scutite de TVA utilajul şi tehnica pentru întreprinderile din domeniul de colectare, prelucrare, reciclare a deşeurilor menajere;
-TVA nu se aplică mărfurilor consumabile importate de forţa militară străină care desfăşoară aplicaţii militare temporare.
10.Art.104 Livrările impozitate la cota zero litera c) prezentată într-o nouă redacţie, livrările în adresa misiunilor diplomatice, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, acreditate în Republica Moldova, în baza principiului reciprocităţii. Modul de aplicare a cotei zero se stabileşte de Guvern.
11.Art.108 Termenele obligaţiei fiscale, se modifică termenele obligaţiei fiscale în cazul unui contract de leasig financiar „data achitării TVA se consideră data importului mărfurilor..(în cazul importului) sau data încheierii contractului (în cazul livrării de mărfuri şi servicii).
12.Art.112 Înregistrarea subiectului impozabil, art.113 Anularea înregistrării, art.115 Declararea TVA şi achitarea ei, art.117 Factura fiscală, art.118 Evidenţa mărfurilor, serviciilor, modificările operate au caracter de redactare a textului.
13.Art.118¹ Registrul general electronic al facturilor fiscale se completează cu alineatul (3) cu următorul conţinut: „(3) Prevederile prezentului articol nu se aplică faţă de facturile fiscale electronice”.
Titlul IV Accizele
1.Art.124 Înlesniri la plata accizelor, limita neimpozabilă a valorii în vamă a mărfurilor supuse accizelor a fost majorată pînă la 300 EURO (pînă la modificare – 200 EURO).
2.Codul se completează cu art.126¹ Anularea şi suspendarea înregistrării subiecţilor impunerii. În cazul expedierii mărfurilor supuse sccizelor din încăperea de acciz în perioada suspendării acctivităţii, obligaţiile şi drepturile subiectului impunerii cu accize se restabilesc din momentul scoaterii mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
3.Se operează modificări în Anexa nr.1 la titlul IV prin care se modifică cota accizelor la unele mărfuri supuse accizelor.
4.Se operează modificări în Anexa nr.2 la titlul IV prin care se modifică cota accizului pentru mijloacele de transport.
Titlul V Administrarea fiscală
1.Art.129 Noţiuni se completează cu următoarele noţiuni: Vizită fiscală, Diminuare a impozitelor, taxelor şi/sau altor plăţi, Sigiliu, Sigilare.
2.Art.134 Drepturile organului fiscal şi ale funcţionarului fiscal se completează cu un nou alineat:
„(3¹) În procesul efectuării controlului fiscal, în caz de necesitate, Serviciul Fiscal de Stat poate contracta sau antrena specialişti, experţi, interpreţi calificaţi în domeniul solicitat pentru a acorda asistenţa respectivă...”.
3.Art.161 Evidenţa contribuabililor. Dispoziţii generale, a fost prelungit termenul pentru informarea organului fiscal despre schimbarea sediului, despre modificarea sediului subdiviziunii sale şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii - în termen de 60 de zile (pînă la modificări – 30 de zile) de la data dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune).
4.Art.165 Utilizarea codului fiscal se completează cu alin.(6) din care reiese „Evidenţa obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice se ţine pe baza codurilor fiscale trecute în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al populaţiei”.
5.Art.175 Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se completează cu un nou alineat cu următorul conţinut:
„(9) Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează în modul stabilit de Guvern”.
6.Art.188 Darea de seamă fiscală corectată, operate completări (textul completat este evidenţiat) în alin.(2) care în rezultat va avea următorul conţinut:
„Contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conţine o greşeală sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată conform formulalului şi modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă care se corectează”.
7.Art.226³ Subiecţii estimării prin metode indirecte se completează cu litera c) cu următorul cuprins:
„c) efectuează pe parcursul unui an fiscal, ieşiri de bunuri, mijloace băneşti, prestări servicii ce depăşesc suma de 500 mii lei”.
8.Art.226¹¹ Surse indirecte de informaţii, se copletează lista persoanelor care au obligaţia să prezinte IFPS informaţii ce ţin de metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice – executorii judecătoreşti – informaţia privind realizarea drepturilor creditorilor.
Informaţiile prezentate se completează cu următoarele:
Alin.(5) „f) realizarea drepturilor creditorilor efectuate pe parcursul unui an fiscal, care cumulativ depăşesc suma de 300 mii lei pentru o persoană fizică”.
9.Art.234 Absolvirea de răspundere pentru încălcare fiscală alineatul (1¹) va avea următorul cuprins:
„(1¹) Amenzile prevăzute la art.260 alin.(1) (neprezentarea dării de seamă), (2) (prezentarea tardivă a dării de seamă) şi (3) (prezentarea dării de seamă care conţine informaţie neautentică) nu se aplică în cazul în care nu apar obligaţii suplimentare privind impozite şi/sau taxe”.
Alin.(2) lit.b), care prevede reducerea cu 50% a amenzilor aplicate, se prezintă într-o nouă redacţie. Se prevede o procedură mai scurtă în timp, Serviciul Fiscal de Stat, de sine stătător, ia o decizie în cel mult 15 zile lucrătoare după expirarea termenului de achitare a 50% (în baza datelor din fişa personală a contribuabilului IFS).
10.Art.253 Impiedicarea activităţii organului fiscal se completează cu trei alineate, care prevăd sancţiuni pentru persoanele obligate să prezinte informaţii IFS, metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice, pentru neprezentarea informaţiilor, prezentarea informaţiei cu întîrziere sau neautentice, etc. Se stabilesc sancţiuni în mărime de 2%, 10% sau 50% din suma care urma să fie indicată în informaţie în dependenţă de natura încălcării.
Sacţiunile sunt foarte dure, luînd în consideraţie legislaţia incertă în acest domeniu.
10.Art.254 Neutilizarea maşinilor de casă şi de control...prezentat într-o nouă redacţie. Unele sancţiuni au fost diminuate:
-fără eliberarea bonului de casă 7 000 lei/caz;
-neasigurarea bilanţului numerarului în casă 7 000 lei/caz;
-au fost anulate amenzile majorate pentru încălcările repetate prezăzute în acest articol.
11.Art.262 Lipsa timbrelor de acciz... prezentat într-o nouă redacţie. Sancţiunile au fost diminuate – 30 000 lei/caz, au fost exluse sancţiunile majorate pentru încălcările repetate.
12.Codul se completeză cu art.263¹ Ruperea sau deteriorarea sigiliului. Se prevede amendă în mărime de 40 000 lei pentru fiecare caz de încălcare.
Titlul VI Impozitul pe bunurile imobiliare
Art.283 Scutirea de impozitm alin.(1) litera g) va avea următorul cuprins:
„g) misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, în baza principiului reciprocităţii, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte”.
Titlul VII Taxele locale
1.Art.288 Noţiuni, se prezintă noţiunea de Cotă maximă a taxei locale. Conta concretă a taxei locale nu poate fi mai mare decît cota maximă stabilită conform prezentului titlu.
2.Art.289 Relaţiile reglementate de prezentul titlu alin.(2) literele k), n), p) se abrogă. Au fost excluse din sistemul taxelor locale reglementate de prezentul titlu: taxa de la posesorii de cîini, taxa pentru parcaj, taxa pentru evacuarea deşeurilor.
3.Anexa la titlul VII, taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale, prezentat într-o nouă redacţie.
Titlul IX Taxele rutiere
1.Art.341 Modul de calculare şi de achitare a taxei, pentru autovehicolele mixte, taxa se calculează la cota celei mai mari taxe dintre taxe.
Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal:
1.Art.24 se completează cu alineatul (29) cu următorul cuprins:
„(29) Pînă la intrarea în vigoare a art.24 alin.(19) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajor pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajaţilor se va efectua în conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal”.
Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal:
1.Art.4 a fost completat cu 5 alineate care prevăd, la solicitarea importatorilor agenţi economici producători, prelungirea termenului de plată a TVA pentru perioada ciclului de producţie, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă.
Legea nr.408-XV din 26.07.2001 pentru punerea în aplicare a titlului V din Codul fiscal:
1.Art.4 Dispoziţii tranzitorii şi finale se completeză cu două alineate:
„(22) Nu se aplică amenzi pentru încălcarea modului de eliberare a facturii fiscale faţă de contribuabilii care implementează sistemul informaţional automatizat „Factura fiscală electronică”...”;
„(23) Prin derogare de la prevederile art.257 alin.(2) şi (5) din Codul fiscal, prevederile respective nu se aplică entităţilor care ţin contabilitatea şi întocmesc situaţii financiare în baza SNC în vigoare din 1 ianuarie 2014, pe o perioadă de pînă la 2 ani de la data implementării standardelor menţionate”.
Legea nr.1227-XIII din 27.06.1997 cu privire la publicitate:
1.Art.19 alineatul (8) va avea următorul cuprins:
„(8) Este interzisă publicitatea activităţii de întreprinzător legate de întreţinerea cazinourilor, sălilor cu automate de joc, pariurilor şi de cîştigurilor băneşti obţinute în rezultatul participării la acestea”.
Legea nr.1585-XIII din 27.02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală:
Art.12 Compania Naţională de Asigurări în Medicină primeşte dreptul „să angajeze de la bugetele/să acordă bugetelor ...împrumuturi pentru procurarea hîrtiilor de valoare de stat sau împrumuturi la condiţii identice... cu scadenţă în acelaşi an bugetar”.
Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
Anexa nr.3 Tipurile drepturilor şi veniturilor la care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se completează cu p.32 cu următorul cuprins:
„32. Plăţile aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern”.
Legea nr.93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător:
1.Art.3 Bazele juridice ale utilizării patentei se completează cu alineatul (1¹) cu următorul conţinut:
„(1¹) Se interzice deţinerea de către acelaşi titular a două sau mai multe patente valabile concomitent pentru acelaşi gen de activitate desfăşurată în acelaşi loc”.
Codul penal nr.985-XV din 18.04.2002:
Se completează cu articolul 250¹ Fabricarea ilegală a semnelor de marcare de stat, punerea în circulaţie şi utilizarea acestora, care prevede pentru falsificarea semnelor de marcare de stat, punerea în circulaţie şi utilizarea acestora amendă în mărime de la 1000 pînă la 2000 u,c. sau cu închisoare pînă la 5 ani.
Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice:
Persoanele fizice sunt obligate să declare în scris numerarul şi cecurile de călătorie, în următoarele cazuri:
a) la introducerea acestora pe teritoriul RM, dacă suma lor depăşeşte 10 000 EURO (sau echivalentul lor) de persoană;
b) la scoaterea acestora de pe teritoriul RM, dacă suma lor depăşeşte 10 000 EURO (sau echivalentul lor) de persoană;
c) la solicitarea colaboratorului vamal.
Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003:
Art. 124 Concediul de maternitate şi concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului, concedii majorate pentru femeile în cazul sarcinilor cu 3 şi mai mulţi feţi.
Legea nr.285-XIV din 18.02.1999 cu privire la jocurile de noroc:
Entitățiile din acest domeniu de activitate urmează să analizeze toate modificările și completările la această lege, sunt foarte multe și sunt semnificative.
Se completează cu Titlul IV¹ Jocurile de noroc organizate prin intermediul sistemelor de comunicații.
Legea nr.1054-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a Titlului IV (Accizele) din Codul fiscal:
Se operează modificări în art.4 Dispoziții finale și tranzitorii alin.(5), modificările au caracter de redactare a textului.
Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI (Impozitul pe bunurile imobiliare) din Codul fiscal:
Se operează o modificare în art.4 Dispoziții finale și tranzitorii alin.(2) prin care se prelungește pînă la 1 ianuarie 2015 (anterior - 2014) termenul în care, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare (care nu au fost evaluate de organele cadastrale) se reglementează conform prevederilor Legii nr.1056-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI (Impozitul pe bunurile imobiliare) din Codul fiscal.
Codul Vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000:
Se operează multe modificări și completări la Codul Vamal, multe articole noi, multe sunt prezentate într-o nouă redacție, altele sunt abrogate. Entitățile, pentru care modificările în legislația vamală afectează semnificativ activitatea acestora, urmează să analizeze în detaliu modificările operate.
Legea nr.440-XV din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere:
Art.2 Înțelesul unor noțiuni se completează cu o noțiune nouă cu următorul conținut:
„mărfuri introduse în scop necomercial – mărfuri introduse de rezidenții zonei libere pe teritoriul acestei zone, care sunt destinate consumului final, nefiind utilizate în procesul de producere, prelucrare, depozitare sau vînzare.
Legea nr.1453-XV din 08.11.2002 cu privire la notariat:
Documentul solicitat de notari la efectuarea unor servicii notariale este Certificatul organului fiscal teritorial privind lipsa sau existența restanțelor față de buget aferente bunurilor respective (anterior – Avizul organului fiscal teritorial privind existența sau lipsa restanțelor la impozitul pe bunurile imobile, altor plăți obligatorii la bugetul de stat pentru aceste bunuri).
Legea nr.282-XV din 22.07.2004 privind regimul metalelor prețioase:
Legea se completează cu articolul 13¹ Drepturile persoanelor fizice care nu practică activități cu metale prețioase și pietre prețioase. Persoanele fizice au dreptul să prezinte spre probare și marcare articole articole din metale și pietre prețioase în cantitate de pînă la cinci unități anual, indiferent de valoarea lor.
Comercializarea articolelor din merale prețioase și pietre prețioase, recepționate în baza unor contracte civile (contract de comision, bilet de amanet, chitanța pentru valorile achiziționate), se efectuează de către persoanele juridice și fizice care practică actvitatea de întreprinzător după expertizarea și marcarea articolelor la Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării.
Legea nr.8-XV din 17.02.2005 cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești:
1.Art.8 alin.(4) mărfurile (serviciile) întroduse pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești și mărfurile (serviciile) scoase de pe teritoriul Portului internațional în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova „se impozitează cu TVA la cota 0% TVA” (pînă – se scutesc de TVA).
Comentariu:
Prima întrebare care apare, oare în alte țări se mai folosește o noțiune asemănătoare cu „scutire de TVA”, care este la noi? Cu prorată și toate „acareturile aferente”? Oare nu se poate o dată de rezolvat această problemă? De exemplu, TVA la cota 0% fără dreptul de restituire. Să nu creeze probleme contribuabililor. În unele situații, „facilitatea fiscală” în formă de scutire de TVA e mai anevoiasă din punct de vedere a urmărilor fiscale ca impozitarea cu TVA la cota de 20%, din motivul obligațiunilor aferente de a calcula prorata lunară și anuală.
Întrebarea a doua, această modificare are un caracter de redactare a textulului, Codul fiscal deja prevede aceste lucruri? De ce alte aliniate din acest articol nu au fost aduse în corespundere cu normele Codului fiscal? Sau poate Portul Liber Giurgiulești nu este zonă economică liberă?
2.Art.9 se completează cu alin.(2) care prevede „Decontările bănești între rezidenți pentru livrările de mărfuri și servicii în cadrul Portului Internațional se pot efectua atît în monedă națională, cît și în valută străină”.
Această normă, de asemenea, se conține în Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27.07.2001.
Legea Contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007:
1.În tot cuprinsul legii abrevierea S.I.R.F. se înlocuiește cu abrevierea I.F.R.S.
Comentariu:
Susțin această modificare, toată lumea folosește abrevierea din limba engleză a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, dar am o întrebare la corectorii de gramatică care au redactat textul. De ce I.F.R.S. și nu IFRS? Această abreviere doar nu este din limba rămână și urma să fie folosită în varianta ei originală? Mai mult ca atît, în textul standardelor internaționale, varianta în limba română, publicate pe pagina Ministerului Finanțelor, se folosește IFRS.
Cum se spune, asta-i de acum matematică superioară, mai avem o ocazie de a modifica legea.
2.Domeniul de aplicare a legii se lărgește cu persoanele care desfășoară activitatea de mediator.
3.Art.3 Noțiuni de bază noțiunea de „entitate de interes public” este prezentată într-o nouă redacție. Nu este modificat conținutul, modificari cu caracter de redactare a textului.
La noțiunea „politică de contabilitate”, denumirea noțiunii va fi „politici contabile”, iar cuvintele „rapoartelor financiare” se înlocuiesc cu cuvintele „situațiilor financiare”;
la noțiunea „raport anual” cuvintele „raportul financiar anual” se înlocuiesc cu cuvintele „situațiile financiare anuale”;
noțiunea „raport financiar” se va numi „situații financiare” (raport financiar – pentru instituții publice);
la noțiunea „sistem contabil în partidă dublă” cuvîntul „complet” se exclude, iar cuvîntul „rapoartelor” se înlocuește cu cuvîntul „situațiilor”;
noțiunea „sistem contabil simplificat în partidă dublă” se exclude.
Aceste noțiuni se redactează și în alte articole din textul legii.
4.Art.9 Regulile generale de reglementare a contabilității litera f) se abrogă, prevedea stabilirea cerințelor față de entitățile care efectuează instruirea profesională continuă a contabililor, prestează servicii de ținere a contabilității și de întocmire a rapoartelor financiare.
5.Art.13 Răspunderea și drepturile entităților privind ținerea contabilității și raportarea financiară alin.(4) se abrogă (în instituțiile publice, contabilul-șef este numit și eliberat din fucție de conducătorul instituției, cu acordul organului ierahic superior, iar alineatul (5) se completează în final cu textul care impune obligațiunea ca contabilul-șef să dețină studii superioare de profil.
6.Art.15 Sisteme de ținere a contabilității și de prezentare a situațiilor financiare se prezintă într-o nouă redacție. Semnificativ a fost limitată aria de aplicare a sistemului contabil în partidă simplă, fără prezentarea situațiilor financiare: gospodăriile țărănești, întreprinzătorii individuali, pînă la înregistrarea ca plătitori ai TVA, persoanele fizice care acordă servicii profesionale;
sistem contabil în partidă dublă, cu prezentarea situațiilor financiare simplificate, entitățile care corespund următoarelor criterii pentru perioada de gestiune precedentă:
-număr mediu scriptic al salariaților nu depășește 9 persoane;
-veniturile din vînzări nu depășesc 3 mln lei;
-valoarea contabilă a activelor la data raportării nu depășește – 3 mln lei;
sistem contabil în partidă dublă, cu prezentarea situațiilor financiare complete, alte entități decît cele menționate mai sus, inclusiv: cota în capitalul social a proprietarului, care nu este subict al sectorului ÎMM, depășește 35%, companii fiduciare, importatoare de mărfuri supuse accizelor, casele de schimb valutar și lombardurile, organizațiile de microfinanțare, de economii și împrumut, etc.
Entitatea care are dreptul să utilizeze sistemul contabil în partidă simplă poate aplica sistemul contabil în partidă dublă. Entitatea care are dreptul să prezinte situații financiare simplificate are dreptul să prezinte situații financiare complete.
7.Art.19 Documente primare alin.(12) care prevede, în lipsa funcției de contabil-șef, pe documentele de casă, bancare și de decontare, datoriile financiare, comerciale și calculate „ambele semnături” se aplică de contucătorul entității, se înlocuiește cu cuvîntul „semnătura” (conducătorului) sau de altă persoană împuternicită. Reiese că în acest caz va fi aplicată o singură semnătură.
8.Art.20 Documente primare cu regim special, alin.(1) lit.d) modificările operate impun obligativitatea folosirii documentelor primare cu regim special în cazul achiziționării „serviciilor de locațiune” de la furnizorii-cetățeni.
9.Art.29 Situații financiare Dispoziții generale alineatul (2) se prezintă într-o nouă redacție. Entitățile întocmesc ți prezintă situații financiare anuale, care pot fi:
-situații financiare complete;
-situații financiare simplificate.
Situațiile financiare complete cuprind:
i) bilanțul;
ii) situația de profit și pierdere;
iii) situația modificărilor capitalului propriu;
iv) situația fluxurilor de numerar;
v) notele la situațiile financiare.
Situațiile financiare simplificate cuprind:
i) bilanțul;
ii) situația de profit și pierdere;
iii) nota explicativă.
10.Art.33 Rapoarte financiare pentru diferite tipuri de entități se abrogă.
Modificările întră în vigoare la 01.01.2014.
Legea nr.135-XVI din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere limitată:
Art.33 Majorarea capitalului social, alin.(2) litera a), care prevede sursele de majorare a capitalului social, se adaugă cuvintele „și/sau alte surse” (de majorare a capitalului social).
Legea nr.218-XVI din 24.10.2008 Codul contravențional:
1.Art.204 Călătoria fără bilet într-o nouă redacție, care prevede amenzi pentru admiterea pornirii în călătorie fără bilet din autogară în transportul rutier regulat suburban, interurban, internațional de către conducătorul unității de transport sau persoana responsabilă a autogării (40-60 u.c.);
pentru neeliberarea pe traseu a biletului de călătorie în transportul rutier regulat urban, suburban, interurban și internațional de către conducătorul unității de transport sau persona responsabilă de taxare – amendă 40-60 u.c.
De asemenea, sunt prevăzute amenzi pentru călătoriile fără bilet în transportul feroviar, urban electric și naval pentru persoanele responsabile și amenzi pentru toate cazurile descrise mai sus pentru călătorii fără bilet.
2.Se completează cu art.287² Impedicarea activității în cadrul executării silite a obligației vamale, care prevede sancțiuni (amenzi) pentru refuzul de prezenta spre sechestrare bunurile (100 u.c. – persoană fizică; 250 u.c. – persoană cu funcții de răspundere);împiedicarea accesului colaboratorului vamal în sediul sau încăperile plătitorului vamal; neasigurarea integrității bunurilor sechestrate.
Contravenția se examinează de către Serviciul vamal.
3.Se completează cu art.287³ Încălcarea regulilor privind vinieta care prevede sancțiuni pentru aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a vehiculului neînmatriculat în RM fără certificat ce atestă achitarea vinietei.
Contavenția se examinează de poliție.
4.Se completează cu art.295¹ Încălcarea procedurii de raportare a informației necesare pentru monitorizarea datoriei publice, care prevede sancțiuni pentru încălcarea cerințelor stabilite de Guvern privind raportarea informației necesare pentru monitorizarea datoriei publice.
Contravenția se examinează de organele de control financiar și fiscal ale Ministerului Finanțelor.
5.Se completează cu art.297¹ Admiterea creanțelor cu termen de prescripție expirat, care prevede sancțiuni pentru admiterea de către întreprinderile de stat/municipale, societățile comerciale al căror capital social cuprinde și o cotă a proprietății statului/unității administrativ-teritoriale și afiliatelor lor (??) a creanțelor cu termen de prescripție expirat (amendă persoanei cu funcții de răspundere în mărime de 150-500 u.c.).
Contravenția se examinează de organele de control financiar și fiscal ale Ministerului Finanțelor.
Legea nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior:
1.Art.11 Alimentația publică se prezintă într-o nouă redacție, n-am stabilit careva prevederi, principii noi privind activitatea unităților din domeniul alimentației publice (din punctul de vedere al unui contabil).
2.Art.22 se completează cu un alineat nou care prevede că la solicitarea organelor de drept Inspecția financiară efectuează controlul economico-financiar inclusiv la persoanele juridice de drept privat și la persoanele fizice care practică activitatea de întreprinzător.
Inspecția financiară, care pe neașteptate a apărut, pas cu pas se transformă într-un nou organ de represiune, fără o bază legală clară și rațională, care intenționează să ia sub control toată activitatea de întreprinzător. Ce poate să însemne „control economico-financiar” al unei întreprinderi private?! Ce acte legislative reglementează efectuarea acestor controale? Codul fiscal? Standarde de audit, SNC? Am avut plăcerea să citesc actele acestei inspecții, plăcere puțină.
Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător:
Se modifică, completează Anexa la lege privind Nomenclatorul actelor permisive aliberate de autoritățile emitente persoanelor fizice și persoanelor juridice pentru practicarea activității de întreprinzător.
Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici:
1.Autoritățile publice locale pot stabili funcționarilor publici din contul veniturilor obținute adăugător la cele aprobate din taxe și impozite locale, plăți suplimentare de pînă la 4 salarii de funcție pe an.
2.Colaboratorii vamali care contribuie la încasarea veniturilor la bugetul de stat din depistarea încălcărilor ca urmare a controlului vamal sunt stimulați financiar, în valoare de pînă la 10% din sumele încasărilor respective.
3.Se prelungește termenul de intrare în vigoare a unelor prevederi din această lege pînă la 01 ianuarie 2016.
Legea nr.21 din 01.03.2013 cu privire la oamenii de creație și la uniunile de creație:
1.Art.5, alin.(2) „(2) în scop de impozitare, veniturile obținute de omul de creație profesionist în rezultatul activității de creație în baza contractelor de muncă se consideră drept venituri de la locul de muncă de bază” se abrogă.
2.Art.12 Particularitățile impozitării oamenilor de creație, care prevede că suma venitului impozabil al oamenilor de creație care realizează activități de creație în baza contractelor de autor și se impozitează cu 7%, se abrogă.