După mai multe runde de discuții, parlamentul a aprobat în lectura finală proiectul Legii integrității. Din numele grupului de deputați, care au înregistrat proiectul, Roman Boțan a prezentat un ultim raport pe marginea dezbaterilor, în care este specificat că proiectul își propune să cultive integritatea publică și climatul zero toleranță la corupție în cadrul instituțiilor publice, să asigure implementarea unui sistem transparent de verificare a averilor și intereselor funcționarilor publici. Proiectul înglobează întreg spectrul de măsuri anticorupție, care se regăsesc în Legea privind statutul funcționarului public, precum și în alte acte legislative.

Implementarea acestor măsuri în relațiile cu sectorul privat, cu cetățenii, va consolida integritatea instituțională și profesională a funcționarului public. Ideea este ca societatea să obțină convingerea, că funcționarii publici activează în interes public.

De asemenea, climatul de integritate va fi asigurat, potrivit documentului, și prin promovarea și angajarea agenților publici în bază de merit, prin respectarea regimului de compatibilitate și conflictelor de interese.

Legea încurajează denunțarea cazurilor de corupție, prevăzând și măsuri de protecție împotriva răzbunărilor asupra celor ce vor denunța manifestările de corupție.

Importantă este enumerarea în document a acţiunilor, care pot fi considerate acte de corupție. Printre acestea, exercitarea atribuțiilor de serviciu în sectorul public și privat în situații de conflict de interese, abuzul de putere sau abuzul în serviciu, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, neglijența în serviciu, falsificarea rezultatelor votării, obținerea frauduloasă a banilor din fonduri externe, falsificarea documentelor publice sau celor contabile, tăinuirea averii și intereselor personale ale declaranților din sectorul public și sfera privată, îmbogățirea ilicită, încălcarea regulilor de creditare sau gestiunea defectuoasă și frauduloasă a băncilor.

Adoptarea Legii integrității prevede elaborarea de către Executiv a mai multor acte normative, inclusiv proiecte de decizii, în care vor fi concretizate și actualizate sancțiunile pentru comiterea actelor de corupție. De asemenea, sunt prevăzute mai multe acțiuni de consolidare a capacităților Comisiei naționale pentru Integritate.

Este meţionat rolul societății civil  în implementarea climatului zero toleranță la corupție, prin monitorizare activității instituțiilor publice și private, dar și în conștientizarea de către cetățeni a impactului corupției asupra bunăstări proprii și a țării în ansamblu.