Agricultorii vor primi subvenţii în baza unei noi legi, începând cu anul 2017

Pe final de an, Legislativul a votat o lege ce stabileşte principiile acordării subvenţiilor în agricultură, astfel încât autorităţile nu vor trebui să adopte anual un regulament, aşa cum era până acum. Deşi autorii susţin că documentul oferă multe avantaje fermierilor, reprezentanţii asociaţiilor de profil spun că principalele lor propuneri - introducerea plăţilor directe în agricultură începând cu anul 2017 şi stabilirea alocaţiilor de 4% anual din veniturile bugetului de stat - au fost respinse.

Mariana Şalamac

Legea cu privire la principiile subvenționării în agricultură și dezvoltare rurală a fost aprobată în a doua și ultima lectură de Parlament vineri, 16 decembrie 2016. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în comun cu Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură susţin că au lucrat timp de peste doi ani la acest document care „va asigura continuitatea proceselor de susținere financiară din partea statului", iar „politica statului în domeniul susținerii producătorilor agricoli din Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli va fi bazată pe principii clar definite, pe calcule, pe analize economice, cu mecanisme de evaluare a impactului și, nu în ultimul rând, cu previziuni clare pe termen cel puțin mediu".

Nu se prevăd mai mulţi bani pentru subvenţionare

Pentru gestionarea banilor alocaţi pentru subvenţii, va fi creat Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. În varianta iniţială, documentul prevedea ca alocaţiile pentru acest fond să constituie 4% din veniturile aprobate ale bugetului de stat pe anul respectiv, dar ulterior cota a fost redusă la nivelul „de la 4% până la 2%". Aceasta în pofida nemulțumirilor asociaţiilor de agricultori.

„Cu 2% departe nu ajungem, 2% asta e 650 de milioane de lei, dar noi de şapte ani deja luptăm să ajungem măcar la un miliard de lei. 4% ne-ar fi garantat 1 miliard 200 de mii de lei. Anul trecut, au fost alocate 900 de milioane, dar ce folos dacă, real, a ajuns mult mai puţin? De aceea era ideea să stabilim în lege un anumit procent, de la care guvernarea să nu aibă posibilitatea să derapeze. Fără aceste 4%, legea în cauză simplifică lucrul pentru Ministerul Agriculturii şi AIPA, nu trebuie de făcut în fiecare an regulamentul de repartizare a subvenţiilor, voluminos ş.a., care însă nu prezintă pentru agricultori mare valoare adăugată", a declarat pentru ECOnomist Alexandru Slusari, preşedintele Asociaţiei „UniAgroProtect".

Amintim că mărimea Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli era în acest an de 900 milioane de lei, inclusiv 387,6 milioane din contul Programului ENPARD Moldova - suport pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În contextul reducerilor bugetare, fondul a fost diminuat cu 200 de milioane, până la 700 de milioane de lei. Din aceşti bani au fost achitate datorii pentru anii precedenţi în valoare de circa 500 de milioane de lei. În acest sens, Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, spune că, „an de an, pentru agricultură rămâne ceea ce se scurge printre degete. Chiar dacă spun că mărimea Fondului de subvenţionare este fără precedent, după plata datoriilor pentru anul acesta rămân în mod real circa 200 de milioane de lei".

Plăţi directe doar începând cu anul 2020

O altă prevedere asupra căreia au insistat fermierii a fost introducerea plăţilor directe, adică acordarea unei sume fixe pe unitate de hectar şi/sau cap de animal, începând cu anul 2017, şi nu din 2020, aşa cum prevede legea. „Noi am insistat ca plăţile directe să înceapă din anul 2017 şi pentru asta am şi insistat ca să fie alocate 4%. Această propunere a fost respinsă şi plăţi directe per hectar vor fi introduse doar începând cu 2020. Până atunci putem să nu avem fermieri, cu alte cuvinte, cui acorda aceste subvenţii", spune Alexandru Slusari.

„Anual, maximum 4500 de fermieri obţin subvenţii, deoarece la noi ele poartă un caracter investiţional. O bună parte din fermieri nu este capabilă să facă acum investiţii şi în această situaţie ar fi bine să sprijinim ceilalţi 300 de mii de fermieri. Iată 4500 pot face investiţii şi bravo lor, sunt sprijiniţi cu întârzieri, cu aşteptări, dar câte ceva primesc, dar restul nu au un bănuţ din subvenţii deja de mai mult de zece ani. Ce fel de competitivitate putem să cerem de la ei? Este un lucru firesc că lumea pleacă...", a mai adăugat preşedintele Asociaţiei „UniAgroProtect".

Câte 350-400 de lei per hectar

Totuşi, amendamentele propuse de asociaţiile de profil nu au fost acceptate şi abia din anul 2020 vor fi făcute plăţi directe. De aceste plăți vor putea beneficia producătorii agricoli cu suprafețe de la 1 ha de teren agricol lucrat, iar suma plății se va calcula în baza culturii cultivate, disponibilităţii financiare a statului, condiționându-se cel puțin 50% din mărimea Fondului destinat pentru aceste plăți. „Se preconizează că aproximativ 600 de milioane de lei anual vor constitui plăți directe care vor acoperi aproximativ 1,5-1,7 milioane hectare care se lucrează în prezent în scopuri agricole, adică, în medie, un producător agricol ar trebui să beneficieze de aproximativ 350-400 de lei per hectar. Desigur, aceste plăți vor crește în timp, pe măsura majorării Fondului național pentru Agricultură și Dezvoltare Agricolă. Mecanismul de acordare, mărimea anuală a plății directe se va stabili de Guvern", se arată în nota informativă a legii.

Cine va avea prioritate

Guvernul va acorda facilităţi pentru anumite categorii de fermieri, pentru a încuraja producţia agroalimentară ecologică, pentru a susţine businessul mic şi mijlociu şi pentru a atrage tineretul şi femeile din mediul rural în agricultură. Astfel, în cazul tinerilor şi femeilor, cuantumul subvenţiei va fi mai mare cu 15%, iar fermierii care cultivă fructe şi legume ecologice vor primi subvenţii mai mari cu 20%. Totodată, producătorii agricoli, care au achiziţionat bunuri eligibile la subvenţionare de producţie autohtonă, vor primi subvenţii în cuantum majorat cu 10%, iar cu 15% - producătorii agricoli care desfăşoară activitate agricolă supusă subvenţionării în zonele defavorizate.

În premieră, autorităţile vor oferi bani în avans celor care vor să înfiinţeze întreprinderi agricole în zona rurală, până la 50% din suma investițiilor. Şi aici însă se impun o serie de condiţii: beneficiarul trebuie să contribuie cu minim 10% din valoarea proiectului; valoarea investiției să nu fie mai mare de 1 milion de lei; să creeze noi locuri de muncă; să nu beneficieze de alte granturi; să garanteze finalitatea proiectului ş.a.

Taxe pentru examinarea dosarelor

De notat că legea introduce taxe pentru examinarea dosarelor de solicitare a subvenţiilor „pentru a crește capacitățile de dezvoltare instituțională" a Agenţiei, care vor fi achitate de fermieri şi din contul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, jumătate la jumătate. Taxa e stabilită în mărime de 2% din valoarea sumei solicitate pentru dosarele acceptate, în timp ce pentru cererile de subvenţionare respinse aceasta va constitui 0,5% din suma solicitată.