Autoritățile își propun să prevină și să combată spălarea banilor și finanțarea terorismului. În acest sens, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege care prevede amendă de până la 5 milioane de euro pentru spălarea de bani și finanțarea terorismului, dar și raportarea tranzacţiilor in virament, care printr-o singură operaţiune depăşesc 25 de mii de euro.

Pentru asigurarea unui grad de transparență mai mare, cota de participare sau de proprietate într-o societate, în cazul definirii beneficiarului efectiv, a fost micșorată până la 10%. În scopul optimizării eficienței şi identificării tranzacțiilor suspicioase, va fi implementat sistemul de raportare în 24 de ore de la identificarea actului sau circumstanţelor care generează suspiciuni. Totodată, va fi introdusă şi obligativitatea clienţilor de a prezenta, la cererea entităţilor raportoare, informaţia necesară pentru aplicarea măsurilor de precauţie, pentru a asigura condiţii legale de aplicare eficientă a măsurilor de identificare.

De asemenea, operaţiunile în numerar mai mari de 5 mii de euro vor fi raportate Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor pentru monitorizare. „Pentru asigurarea procesului analitic a fost introdusă şi obligativitatea de raportare pentru tranzacţiile in virament care prin o singură operaţiune depăşesc 25 de mii de euro. Aceste tranzacţii în comun cu cele în numerar reprezintă date complimentare procesului analitic iniţiat în baza tranzacţiilor suspecte”, se menționează în Nota informativă a proiectului.

Potrivit autorilor documentului, și alte ţări au asemenea „cuantum” propriu sistemului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. De exemplu, în România acest „cuantum" este de 15 mii euro pentru tranzacţiile în numerar şi cele in virament externe, iar în Estonia - 32 de mii de euro pentru tranzacţiile în numerar.

Proiectul de lege vine și cu sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legii. De exemplu, cuantumul amenzii pecuniare este stabilit pentru încălcări grave care prejudiciază interesele şi imaginea ţării şi pot ajunge până la 5 milioane de euro pentru instituţiile financiare şi un milion de euro pentru celelalte entităţi raportoare.

Autorii mai propun ca Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor să devină un model de Unitate de Inteligenţă Financiară de tip „hybrid", care combină activitatea analitică cu investigațiile financiare, însă fără atribuţiile de „investigaţii speciale”. Totodată, să fie o structură independentă politic și administrativ. Acest fapt va permite concentrarea eforturilor spre atribuţiile de bază ale acestuia: primirea, analiza şi diseminarea tranzacţiilor suspecte de spălarea banilor, infracţiunilor asociate şi finanţarea terorismului, care actualmente reprezintă o opţiune optimă pentru Republica Moldova.

Proiectul de lege este supus dezbaterilor publice până la data de 25 octombrie.