Achitările cu cardul bancar sunt într-o fază incipientă în Republica Moldova din cauza infrastructurii insuficiente a sistemului electronic de plăţi, a lipsei de încredere în sistemul bancar, dar şi a deprinderii oamenilor, care se acomodează mai greu la noile tehnologii. Un comentariu în acest sens a făcut pentru IPN economistul Dumitru Pântea.
Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, la sfârșitul lunii septembrie 2016, băncile raportau 1,46 milioane de carduri bancare valabile. În 2015, aceeași sursă indica 1,29 milioane de carduri bancare. Numărul este în creștere, dar posesorii de card îl folosesc în continuare preponderent pentru extragerile de numerar. Doar în trimestrul III al anului trecut, moldovenii au extras de pe carduri peste 9,3 miliarde de lei. În aceeași perioadă, plățile cu cardul au fost de 796 de milioane de lei.
Dumitru Pântea declară că datele BNM arată că aproape fiecare are un card bancar, dar ar fi interesant să se publice date despre câţi au internet banking, pentru a înțelege de ce plăţile, de exemplu, pentru serviciile comunale nu sunt achitate electronic.
O problemă semnalată de expert este infrastructura insuficientă a sistemului electronic de plăţi. „În Chişinău există terminale POS şi bancomate, în timp ce în centrele raionale sunt mult mai puţine, iar în sate practic lipsesc. Astfel populaţia este nevoită să scoată banii de pe card când ajunge la un bancomat. Dacă comparăm numărul de terminale POS şi bancomate pe cap de locuitor în Uniunea Europeană şi în Moldova, practic în Moldova este numărul cel mai mic", explică Dumitru Pântea.
Chiar dacă cumpărătorul nu achită comision pentru tranzacțiile cu cardul, aceasta nu înseamnă că plata este gratuită, remarcă economistul. Comisionul în acest caz este plătit de comerciant. Lanțurile mari de magazine îşi pot negocia comisioane atractive, în timp ce micii comercianți, mai ales din zonele rurale, vor avea costuri mai mari pentru fiecare tranzacție.
În practica internațională utilizarea cardurilor şi a banilor electronici a fost impulsionată din perspective reducerii economiei informale, astfel încât inclusiv la noi este loc de lucru, spune expertul. Un exemplu adus de Dumitru Pântea este faptul că statul poate oferi facilități fiscale comercianților care primesc plăţile cu cardul, prin reducerea taxei pe valoarea adăugată. Statul trebuie să caute momentul când este oportun să introducă astfel de stimulente.
Cel mai mare avantaj pentru plățile cu cardul este reducerea economiei informale, aceste tranzacții fiind automat contabilizate în economia națională, în timp ce tranzacțiile cash de multe ori merg în economia informală, conchide expertul.
De notat, în anul 2012 a fost modificată Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, stipulându-se că agenții economici al căror volum de vânzări sau din prestarea de servicii a depășit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent sunt obligați să instaleze terminale POS şi să asigure posibilitatea de achitare a plăților prin intermediul acestora. De obligație sunt scutiți agenții economici care-şi desfășoară activitățile în sate.