Victor Surugiu
Introducerea impozitului pe lux este una dintre cele mai colorate și mai impresionante idei incluse în politica bugetar-fiscală pentru anul curent.
Spre deosebire de multe altele, pentru această inițiativă erau gata să voteze majoritatea fracțiunilor parlamentare. Motivele politice populiste se amestecă aici cu dorința de a obține cu orice preț venituri suplimentare.
Următorul pas - automobilele
În timpul examinării politicii bugetar-fiscale pentru 2016, modificările ce țin de impozitul pe imobilul de clasa „lux" au generat o mulțime de discuții. Totuși, adoptînd legea în lectură finală, Parlamentul a menținut prevederile propuse, făcînd doar mici precizări. Este vorba despre completarea la impozitul pe avere, care este achitat de toți, al cărui valoare maximă era de 0,3%.
Noul impozit (mai exact, modificările la impozitele existente) se va referi la imobilul locativ. Impozitul anual pe avere, în mărime de 0,8% din costul estimat al obiectului, va fi achitat de către proprietarii de locuințe cu suprafața mai mare de 120 m.p., a căror valoare cadastrală este mai mare sau a egală cu 1,5 milioane de lei. Potrivit unor estimări preliminare, acestui criteriu corespund 3322 de contribuabili din întreaga țară. Deoarece este vorba despre imobile scumpe, noul impozit a fost numit impozitul pe lux.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor recunosc că, ulterior, cota majorată a impozitului va fi percepută în viitor nu doar asupra imobilului, dar și asupra altor obiecte de valoare, în primul rînd, asupra mașinilor scumpe. Plafonul valorii mijloacelor de transport, ce vor cădea sub modificarea politicii bugetar-fiscale, precum și concepția și principiile impozitării acestora urmează a fi elaborate. Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, face trimitere la aplicarea pe larg a acestei practici în Europa, unde averea oamenilor bogați este impozitată. La prima etapă, autoritățile s-au oprit la obiectele imobiliare, deoarece acestea sînt mai ușor de administrat.
În luna aceasta, serviciul cadastral a început evaluarea caselor și apartamentelor, pentru care Ministerul Finanțelor a alocat 6 milioane de lei. La încheierea acestui proces, proprietarii obiectelor scumpe vor primi un aviz din partea serviciului fiscal. Termenul limită de achitare a impozitului va fi 25 decembrie. Potrivit estimărilor serviciului fiscal, impozitul pe un imobil cu suprafața de 120 de metri pătrați cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei va constitui 12 mii de lei pe an. Se preconizează că la etapa inițială, impozitul pe lux va fi aplicat locuitorilor din Chișinău și Bălți, iar ulterior și celorlalți cetățeni ai țării.
Noile reguli se referă și la proprietarii de imobil care este obiectul unui credit ipotecar sau al unui contract de leasing financiar. În acest caz, obiectul impozitării va fi soldul pozitiv format dintre valoarea estimată a obiectului și suma rămasă spre achitare. Spre exemplu, un cetățean a cumpărat în credit o casă cu suprafața de 180 de metri pătrați, estimată la 2 milioane de lei, iar pînă la stingerea creditului rămîn 0,7 milioane de lei. În acest caz, valoarea impozabilă a imobilului va constitui 1,3 milioane de lei, iar valoarea impozitului - 10,4 mii de lei (0,8% din 1,3 milioane de lei).
În „zona de risc" - sătenii și gastarbeiterii
Autoritățile consideră că introducerea impozitului pe lux și un șir de alte măsuri vor contribui la stabilizarea economiei. De asemenea, se așteaptă că înăsprirea poverii fiscale pentru proprietarii de vile și apartamente mari va crea un efect social și anticorupție. Și nu în ultimul rînd, Ministerul Finanțelor contează pe majorarea semnificativă a impozitelor la buget. Anterior, Octavian Armașu declara că încasările în buget din contul impozitului înnoit pe avere vor constitui de la 50 pînă la 100 de milioane de lei. El nu a exclus că această sumă ar putea fi mai mare.
Totodată, specialiștii critică politica fiscală a autorităților, deși la etapa actuală e greu de apreciat avantajele și dezavantajele acestor modificări. Depinde mult și de eficiența mecanismului de implementare, care încă se află la etapa de elaborare. Totuși, deja astăzi, experții vorbesc despre faptul că noul sistem nu este echitabil și că există o mare probabilitate că impozitul pe lux nu doar nu va permite reducerea diferenței dintre cei bogați și cei săraci, dar în general nu-i va afecta pe mulți dintre proprietarii de imobile scumpe.
Noile prevederi ale Codului fiscal, care nu sînt clar expuse, creează premise pentru evaziunea de la plata impozitului pe lux de către cei care într-adevăr îl dețin. Deținătorii de vile scumpe și apartamente de elită, printre care și mulți funcționari publici care primesc salarii modeste, au învățat cum să-și ascundă proprietatea și să evite plata acestui impozit. Asemenea obiecte se pot afla timp de mulți ani în stare de construcție nefinalizată, deoarece acolo continuă lucrările de reparație, iar impozitul de pe un asemenea imobil nu poate fi perceput. În special, această schemă ține de locuințele de elită din Chișinău, fapt despre care mărturisesc scandalurile din jurul imobilelor nedeclarate ale funcționarilor din capitală.
Reprezentanții Centrului de Investigații Strategice și Reforme văd în noile reguli un risc pentru suportarea cheltuielilor suplimentare nu doar de clasa de mijloc, dar și de păturile sărace ale populației. Experții se tem că sub incidența legii ar putea ajunge și sătenii care în zilele noastre păstrează tradiția de „casa mare". Totodată, sînt mulți cetățeni care, după ce au lucrat peste hotare și au revenit acasă, și-au construit case mari, iar ulterior nu vor fi în stare să le întrețină, mai ales să suporte cheltuielile pentru încălzire. În aceste condiții, impozitul majorat le va înrăutăți și mai mult situația.
Este înaltă și valoarea cadastrală a apartamentelor în blocurile noi, unde deseori locuiesc nu cei mai bogați oameni. O asemenea locuință, în multe cazuri, a fost procurată în ipotecă, în rate sau prin contractarea unui împrumut, în urma vînzării vechiului apartament și investițiilor din banii cîștigați peste hotare. Apartamentele cu trei sau patru camere pentru familii din 4-5 persoane, în multe blocuri noi ajung pînă la 120-130 de metri pătrați. Însă acest imobil nu poate fi considerat drept un obiect de lux.
Pe de altă parte, o persoană poate deține o casă cu suprafața totală de 200 de metri pătrați, estimată la 1,4 milioane de lei, și aceasta nu va achita impozitul majorat, deoarece acest obiect nu întrunește ambele condiții. Totodată, în prezent, este foarte răspîndită situația cînd o persoană deține 2-3 apartamente (de exemplu, un apartament a fost obținut prin moștenire sau părinții în etate au perfectat un contract de donație în favoarea copiilor). Dacă valoarea cumulativă a acestor apartamente depășește 1,5 milioane de lei, iar suprafața lor totală este de cel puțin 120 de metri pătrați, atunci această persoană fizică va trebui să achite impozitul pe lux.
Cei bogați se vor putea eschiva „frumos" de plata impozitului
Precum menționează analiștii, Moldova se află într-o situație economică complicată, generată, în primul rînd de ineficiența reformelor, de un nivel înalt de corupție în ramurile înalte ale puterii, de criza în sistemul financiar-bancar și situația politică dificilă. În ansamblu, toate aceste fenomene conduc la reducerea veniturilor și formarea deficitului bugetului, ce trebuie cumva acoperit, iar metoda de bază este înăsprirea poverii fiscale.
- În pofida situației economice dificile din țară, în prezent această măsură se pare, mai degrabă, nocivă decît utilă, menționează unul dintre experții NOI.md. Această schemă este utilizată în multe țări, însă pentru modificarea principiilor fiscalității este nevoie, în primul rînd, de reducerea nivelului de corupție. Or, anume din cauza corupției, oamenii bogați se eschivează de la plata impozitelor. Cei bogați au abilități de a-și împărți averea și de a se eschiva de la achitarea impozitelor. Aceasta este unul dintre motivele ce fac această inițiativă puțin eficientă.
Totodată, printre cele mai acute probleme se numără administrarea impozitelor. Proprietarii unor obiecte mari, ai mijloacelor de transport scumpe și ai altor obiecte de lux sînt, de cele mai dese ori, nu funcționari de rînd, dar persoane influente, capabile să influențeze asupra aparatului de stat și care au acces la cea mai calificată asistență juridică. În final, se creează situația cînd pisica trebuie să se prindă singură de coadă.
Reprezentanții Uniunii Avocaților din Moldova consideră că cetățenii înstăriți nu se vor eschiva direct de la plata impozitelor, dar se vor folosi de serviciile consultanților profesioniști, pentru a se eschiva „frumos" de la plata unui asemenea impozit. Or, imobilul, formal, poate fi înscris pe cîteva persoane sau se pot găsi alte metode „legale" pentru a evita cheltuieli suplimentare. Astfel, este mare probabilitatea că impozitul pe lux va provoca o campanie de reînregistrare a obiectelor imobiliare scumpe.
O altă problemă constă în faptul că impozitul trebuie încasat din valoarea imobilului, însă pînă în prezent nu există o procedură acceptabilă de estimare echitabilă a valorii caselor. În condițiile realității moldovenești este greu de imaginat o asemenea procedură. În estimările funcționarilor nu cred nici funcționarii, același lucru se referă și la evaluatorii independenți. Pe de o parte, unele obiecte imobiliare sînt supraevaluate. Totodată, metodele de calcul conduc la denaturări, în care o locuință de elită sau din clasa business, potrivit estimărilor organelor cadastrale, nu se deosebește cu mult de calculele pentru o locuință simplă din aceeași localitate, deși diferența în prețurile de piață este de peste două ori.
Experiența mondială a introducerii unor impozite similare este, mai degrabă, controversată. În unele țări, cheltuielile pentru administrarea impozitului pe lux depășeau încasările, iar drept consecință, autoritățile au renunțat la aplicarea acestuia, punînd accentul pe colectarea impozitelor simple pe avere și venit. Dacă în Elveția și Franța impozitul pe lux este colectat cu succes, atunci în Malta, cu o populație de 430 de mii de oameni, cheltuielile pentru administrarea impozitului pe iahturile mari au depășit încasările fiscale.