37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Guvernul intenţionează să impoziteze „toate formele de încetare a activităţii de muncă”

Guvernul intenţionează să impoziteze „toate formele de încetare a activităţii de muncă”

06.04.20151.046 views Noi.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Vladislav Bordeianu

A trecut ceva timp din momentul în care Ministerul Finanţelor trebuia să prezinte spre examinare proiectele politicii bugetar-fiscale şi a bugetului de stat pentru anul curent. Şi iată, însfîrşit, încălcînd toate temenele prevăzute de lege (pînă pe 5 decembrie, conform legii bugetului şi disciplinei bugetare, aceste acte normative trebuiau să fie aprobate de Parlament), la patru luni de la alegerile parlamentare şi o lună jumătate de la alegerea guvernului, Ministerul Finanţelor a prezentat, totuşi, spre examinare cabinetului de miniştri proiectele politicii bugetar-fiscale şi cel al bugetului de stat pentru anul curent.

Aceste documente voluminoase au fost examinate, ieri, 3 aprilie, la Guvern în doar două ore. Proiectele au fost aprobate de către cabinetul de miniştri şi în timpul apropiat vor fi expediate spre examinare în Parlament, mai întîi în comisiile parlamentare, iar ulterior - în şedinţele plenare. Potrivit prognozelor preliminare ale autorităţilor, toate documentele trebuie să treacă procedurile de aprobare şi să intre în vigoare pînă la începutul lunii mai.

*Ai obţinut venit, achită impozitul

Înainte de a relata despre modificările cu character fiscal şi bugetar, trebuie să menţionăm că deja tradiţional, aceste documente sunt adoptate, ba cu întîrziere, ba fără consultaţii prealabile cu organizaţiile neguvernamentale şi cu mediul de afaceri.

Anul acesta, consultările au fost foarte scurte. Din cauza acestei politici imprevizibile a statului, oamenii de afaceri nu-şi pot face prognoze pe termen lung pentru activitatea lor, aşa cum se practică în Occident. Iar acest fapt sporeşte riscul de afaceri şi, respectiv, costul acestora.

Însă, totuşi, pe unele poziţii, autorităţile moldovene, în ultimii cinci ani, menţin o consecutivitate de invidiat pe unele poziţii. În special, majorarea anuală a impozitelor, accizelor, a poverii fiscale asupra mediului de afaceri.

Dar sunt şi unele modificări în această consecutivitate. Dacă anterior, avea de pătimit doar mediul de afaceri, acum autorităţile şi-au mutat atenţia asupra întregii populaţii. Spre exemplu, se planifică impozitarea (ca şi veniturile) tuturor „formelor de încetare a activităţii de muncă" (eliberarea din funcţie, demisia, concediere), impozitarea indemnizaţiilor de concediere. Astfel, indiferent de forma de încetare a raportului de muncă, indemnizaţia achitată angajatului în astfel de situaţii urmează a fi impozitată pe principii generale.

Totodată, autorităţile doresc să obţină încasări şi din transferurile băneşti, care vin în ţară de peste hotare. În total, anul trecut, în ţată au fost transferate prin canale oficiale circa $1,6 miliarde, ceea ce constituie aproape 25% din PIB (unul dintre cele mai înalte indicatoare din lume).

De asemenea, printre modificări (tradiţionale) - majorarea bazei impozabile de la 27852 de lei pînă la 29640. Astfel, pînă la 29,6 mii de lei impozitul pe venit va constitui 7%, iar pentru sumele mai mari - 18%. De asemenea, vor fi majorate cu mărimea inflaţiei prognozate - 6,4%, mărimea scutirii personale la achitarea impozitului pe venit şi a scutirii pentru persoanele întreţinute.

*Mediul de afaceri este constrîns din toate părţile

Precum a comunicat ministrul finanţelor Anatol Arapu, faţă de mediul de afaceri va fi menţinută politica anterioară. Adică, va fi majorată povara fiscală. Spre exemplu, se prevede impozitarea veniturilor persoanelor juridice, obţinute din depozitele bancare, plasate pe un termen de peste trei ani.

Aceste modificări au stîrnit o reaţie negativă din partea Băncii Naţionale. „Nu veţi atinge obiectivul scontat - sporirea încasărilor la buget. Aceasta va duce doar la deprecierea valutei naţionale, deoarece agenţii economici vor prefera să convertească leii în valută", a declarat în cadrul şedinţei Guvernului, viceguvernatorul BNM Ion Sturzu.

Drept răspuns, ministrul Finanţelor Antorl Arapu a amintit că, deşi sectorul bancar pe exterior e sănătos, el nu este unul dintre cei mai mari contribuabili. „Băncile achită, în special, impozitul pe venit din salariu. Noi am dori ca ele să devină nişte contribuabili buni", a spus el.

Arapu a adus drept exemplu ţările din Uniunea Europeană, unde sunt impozitate nu doar veniturile deponenţilor-persoane juridice, dar şi fizice. „La noi, deocamdată, pînă în 2020, persoanele fizice sunt scutite de achitarea impozitelor de pe depozite", a menţionat el.

De asemenea, se planifică revizuirea cheltuielilor admise pentru deducerea în scopuri fiscale, ce ţin de întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor directorilor generali şi altor manageri ai companiilor (manageri de vînzări, marketing, de dezvoltre, comerţ).

„Ştiaţi că din 500 de automobile de marca Porsche, jumătate sunt înregistrate pe numele întreprinderilor. Companiilor private le revin 1200 de automobile de marca Mercedes, peste 400 de Audi şi peste 400 - Land Rover. Nici într-o altă ţară nu există aşa ceva", se plîngea ministrul finanţelor.

Totodată, se propune reducerea de la 10% pînă la 2% limita deducerii în scopuri fiscale a donaţiilor efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare. În acelaşi timp, documentul prevede înregistrarea benevolă în calitate de plătitor TVA. În acest scop, Ministerul FInanţelor a propus excluderea plafonului de înregistrare benevolă în mărime de 100 mii lei.

Nu a rămas în afara atenţiei nici controversata taxă pe valoare adăugată de 8% în agricultură. Ea va fi aplicată doar la fructe, legume, inclusiv la sfecla de zahăr, precum şi la cereale şi animale vii destinate reproducerii.

Tradiţional, este planificată majorarea cotelor accizelor la producţia alcoolică, ţigări, acestea fiind ajustate la nivelul inflaţiei prognozate pentu anul 2015 - 6,4%. La produsele petroliere se prevede majorarea accizelor la mărimea creşterii prognozate a a PIB. De asemenea, este planificată majorarea cu 50% a taxei pentru utilizarea drumurilor de către vehiculele înmatriculate în RM.

„Sunt de acord cu mediul de afaceri, că ei nu vor face faţă schimbării regulilor jocului în timpul jocului. Agenţii economiei nu vor putea face faţă problemelor, care şi aşa sunt multe", a spus directorul Centrului de studii strategice şi reforme, Galina Şelari.

În opinia ei, în afara poverii fiscale, modificărilor regulilor jocului, ar mai putea apărea şi unele probleme din caza creşterii prognozate a preţurilor la toate mărfurile şi serviciile, în urma majorării tarifelor la resursele energetice.

„Acum, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică examinează cererile companiilor energetice şi ceva îmi spune că majorarea, ca de obicei, nu va fi în folosul consumatorului, dar în folosul furnizorului. Deşi leul a început să se restabilească.

Totodată, nimeni nu ia în calcul faptul că preţul la petrol a scăzut semnificativ şi că s-a prăbuşit nu doar leul, dar şi rubla rusească. Iar Rusia este principalul furnizor de gaze naturale", a spus Şelari, menţionînd că aceste majorări vor constitui o povară atît pentru populaţie, cît şi pentru business.

*Reailtăţile macroeconomice nefavorabile

Între timp, toate aceste măsuri de înăsrpire a politicii fiscale sunt întreprinse în condiţiile unei instabilităţi, atît în regiune, cît şi în ţară, din cauza căreia se aşteaptă o cădere a economiei moldoveneşti. De asemenea, acest an va fi marcat de continuarea deprecierii valutei naţionale, precum şi de creşterea preţurilor.

Potrivit Ministerului Economiei, în acest an PIB va cădea cu 1%, iar preţurile vor creşte cu 6,4%. Banca Naţonală deja a recunoscut oficial că, în următorii trei ani, leul moldovenesc va continua să cadă. În anul 2015, cursul mediu al leului moldovenesc faţă de dolarul american este prognozat la nivelul de 19,3 lei, în 2016 - 20,4 lei, iar în 2017 - 22,1 lei.

În baza indicatorilro enumeraţi mai sus a şi fost construit bugetul pentru 2015, care a fost aprobat în ajun de guvern. Potrivit proiectului bugetului, veniturile statului vor constitui 30,3 miliarde de lei, iar cheltuielile - 34,3 miliarde de lei. Deficitul va atinge, astfel, circa 4 miliarde de lei.

Acesta va constitui circa 3,4% din PIB, faţă de nivelul recomandat de FMI şi alte instituţii internaţionale - de cel mult 3%. Guvernul intenţionează să acopere deficitul bugetar din contul vînzării patrimoniului (600 milioane de lei), privatizării proprietăţii publice (200 milioane de lei) şi al finanţării externe (3,5 miliarde de lei).

Între timp, experţii nu riscă să spună dacă vom reuşi să îndeplinim planul în aceste condiţii regionale destul de complicate. „Să prognozezi ceva înseamnă să nu te stimezi, nu văd nici un fel de logică în toate lucrurile ce au loc în ţară, a declarat pentru NOI:md, directorul Centrului de Sturii Strategice şi Reforme, Galina Şalari.

Potrivit ei, există „o mare probabilitate a neîndeplinirii planulu bugetar". „Avînd în vedere faptul că la noi circa 70% din venituri constituie impozitele şi TVA din import, iar importul scade, atunci e foarte posibil", a spus ea. Potrivit expertului, ar putea apărea probleme şi la obţinerea asistenţei financiare pentru proiectele investiţionale. „BERD şi BERI nu investesc în economii instabile", a spus Şalari.

În pofida unei situaţii economice destul de complicate, Guvernul continuă să „preseze" mediul de afaceri şi populaţia, sperînd să obţină un randament maxim. Asta în loc să stimuleze, în condiţile de instabilitate, creşterea econmică şi impulsionarea activităţii de întreprinzător.

Comentarii

  1. Victoria spune:

    Unde mergem,stimati concetateni????!!!!!…Cu asa „inventii”,ma indoiesc,ca Europa ne-a deschide usile !!!…Nu cred,ca in urma schimbarilor si majorarilor acestea s-a ridica economia tarii…invers-tot mai multe intreprinderi(si,evident potentiali contribuabili),isi vor sista activitatea!!!…Cine va hrani,stimati,guvernanti,deputati si parlamentari???!!!!

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...