Fostul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, consideră că a devenit deja o tradiţie ca legea bugetului să fie adoptată cu întârziere. Totodată, el spune că cel mai grav este că şi politica bugetar-fiscală se aprobă cu întârziere, iar aceste procese au o influenţă negativă asupra mediului de afaceri. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

 „În ultimii ani a devenit o tradiţie să adoptăm cu întârziere legea bugetului, dar ce e mai grav, că şi politica bugetar-fiscală se aprobă cu întârziere. Şi aceasta are o influenţă destul de mare asupra mediului de afaceri, în primul rând, dar şi a calităţii procesului bugetar. Până la moment, Republica Moldova nu are creat un organ independent, după experienţa ţărilor europene, aşa-numitul Consiliu Fiscal care ar evalua indicatorii macroeconomici, politicile bugetar-fiscale, în baza acestora, care ar monitoriza implementarea acestor politici, eficienţa acestor politici, inclusiv eficienţa activităţii Serviciului Fiscal de Stat. Neavând aşa o monitorizare independentă, clar că instituţiile responsabile îşi pot permite „luxul" de a elabora necalitativ aceste politici, ulterior de a le implementa necalitativ", a declarat Ion Prisăcaru.

Mai mult, Ion Prisăcaru spune că în umbră mai există un buget: „În pofida faptului că instituţia pe care am avut onoarea să o conduc, Fiscul, chiar dacă a fost apreciat cu unele rezultate, cu eficienţa reformelor implementate, şi acel studiu recent care a fost făcut public, care a demonstrat că, datorită reformelor care au fost promovate, în anul 2015 statul a primit suplimentar la buget peste două miliarde de lei. Dar nu e numai datorită Fiscului, dar şi celor care sunt în afara sistemului, şi anume contribuabililor. Contribuabilii şi-au schimbat comportamentul în urma activităţii de conformare voluntară care e o misiune deloc uşoară, dar s-au obţinut rezultate. Însă aceste două miliarde de lei suplimentar încă nu sunt exploatate toate rezervele care sunt în stat la capitolul venituri fiscale. Astăzi în umbră, în economia tenebră, mai este un buget".

„Pentru a asigura dublarea bugetului, dar depinde mult de instituţia de administrare fiscală, însă trebuie să aducă aportul şi alte instituţii. Şi anume Procuratura, Ministerul de Interne, cei care au atribuţii suplimentare, inclusiv de investigare penală. Şi atunci acest lucru va fi posibil, dar sunt şi nişte măsuri, care, precum aţi spus şi dumneavoastră, ţin de o voinţă politică şi această voinţă nu văd de ce nu ar putea să fie, deoarece noi vedem evaziune fiscală la tot pasul. Clar că noi nu putem să ne permitem aşa un confort, ca să asigurăm fiecărui contribuabil câte un inspector fiscal şi de aceea trebuie prin alte acţiuni să combatem", a precizat Ion Prisăcaru.

„Dar cea mai mare evaziune fiscală este la capitolul retribuirea muncii, unde avem şi impozit pe venit din salariu, acolo avem şi defalcări obligatorii sociale, şi cele medicale. Şi la capitolul pe care l-aţi numit dumneavoastră, tot ce ţine de vânzări, vânzări de servicii, vânzări de mărfuri, când populaţia trece indiferentă pe lângă această evaziune. Şi chiar nu am înţeles, când a fost publicată politica bugetar-fiscală, că în proiect nu s-au regăsit nişte prevederi pe care le-am înaintat încă înainte de a pleca din funcţie", a conchis fostul şef al FISC-ului.

Amintim că Proiectul Bugetului de Stat pentru 2016 a fost aprobat în lectură finală cu o întârziere de jumătate de an.