Peisajul statistic al femeilor din R. Moldova relevă diferenţe gender pronunţate mai ales pe piaţa muncii

Biroul Naţional de Statistică a publicat, în ajunul Zilei Internaţionale a Femeilor, informaţii despre ponderea femeilor în societatea şi economia R. Moldova. Peisajul statistic relevă diferenţe gender pronunţate mai ales pe piaţa muncii. Astfel, rata de angajare în rândul femeilor este mai mică, chiar dacă acestea au un nivel de instruire mai înalt decât cel al bărbaţilor. Mai mult, femeile sunt remunerate mai prost decât bărbaţii şi rămân subreprezentate în procesul de luare a deciziilor.

Mariana ŞALAMAC

R. Moldova are mai mulţi cetăţeni femei decât bărbaţi, raportul fiind de 51,9% la 48,1%, femeile având şi o speranţă de viaţă mai mare decât bărbaţii. În ce priveşte situaţia de pe piaţa muncii, ponderea femeilor în populaţia angajată este egală cu cea a bărbaţilor şi se menţine în decursul ultimilor ani la acelaşi nivel - 49,6% femei şi 50,4% bărbaţi. Totuşi, rata de angajare în rândul femeilor înregistrează valori inferioare (37,4%) în comparaţie cu bărbaţii (42,1%).

Şi asta pentru că rata de angajare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv dacă au sau nu copii sub 16 ani. În acest sens, s-a observat că rata de angajare a femeilor cu copii scade treptat în funcţie de numărul de copii: de la 51,4% în cazul femeilor cu un copil la 47,6% pentru femeile cu trei şi mai mulţi copii. Cu toate acestea, şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii decât femeile, peste 60% din şomeri fiind bărbaţi.

Salarii mai mici, chiar dacă sunt mai instruite

Datele statistice reliefează încă un aspect curios: femeile au un nivel mai înalt de instruire decât cel al bărbaţilor, dar sunt remunerate mai prost. Dacă ne referim la nivelul de instruire, cel mai mare decalaj este înregistrat în cazul studiilor superioare, peste 22% din femei deţinând acest nivel comparativ cu 17% din bărbaţi. Statisticienii remarcă faptul că bărbaţii abandonează studiile mai devreme, în favoarea angajării.

Ca rezultat, femeile angajate au un nivel de pregătire mai înalt decât bărbaţii, circa o treime din acestea deţin studii universitare, iar 17% studii medii de specialitate, în timp ce printre bărbaţi aceşti indicatori constituie 22% şi 11%.

În pofida faptului că îşi dezvoltă mai intens abilităţile şi dedică mai mult timp studiilor, femeile câştigă în medie cu 12% mai puţin ca bărbaţii. Anul trecut discrepanţa a constituit în medie 543 de lei, în condiţiile unui salariu mediu pentru femei de 3.832 de lei, iar pentru bărbaţi de 4.375 de lei.

Domină în sectorul serviciilor

Distribuţia pe sectoare economice arată o pondere mai mare a femeilor în sectorul serviciilor: femeile se găsesc mai puţin în sectorul agricol (43%), industrie (46%) şi construcţii (9%), dar predomină în asemenea activităţi economice, precum hoteluri şi restaurante (71%), învăţământ (80%), ocrotirea sănătăţii (85%), comerţ (57%).

Statisticile mai denotă că femeile predomină în ocupaţiile cu un nivel înalt de calificare, dar sunt subreprezentate în organele de justiţie şi de forţă. În 2014, ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor reprezenta 44%, iar în numărul total al angajaţilor poliţiei, inclusiv în protecţia civilă şi poliţia de frontieră, constituia 17%.

Totodată, majoritatea femeilor preferă să lucreze legal: circa 72% din numărul total de femei sunt salariate, în timp ce la bărbaţii la acest indicator constituie 62%. În rândul non-salariaţilor, bărbaţii predomină în categoria lucrătorilor pe cont propriu (60%), iar femeile printre lucrătorii familiali neremuneraţi (72%). Ponderea ocupării informale în rândul femeilor constituie 28%, iar în rândul bărbaţilor - 37%.

Funcţiile de luare a deciziilor aparţin bărbaţilor

Femeile continuă să fie subreprezentate în procesul de luare a deciziilor la nivel parlamentar, înregistrând o proporţie de circa 20% (din 101 deputaţi 19 erau femei în 2014), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 35%, iar media globală a fost de circa 23%. Acelaşi tablou se prezintă şi la nivel local: în funcţii de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de raion femeile au o pondere de 18%.

Mai mult, statisticile arată că bărbaţii deţin ponderi superioare în rândul conducătorilor de toate nivelurile - 57%, iar restul (43%) le revine femeilor. Femeile se întâlnesc mai frecvent în calitate de conducători ai întreprinderilor mici (31,5%) şi a celor mijlocii (24,7%), în timp ce întreprinderile cu peste o sută de salariaţi sunt conduse de femei în proporţie de doar 18%.

Două treimi din pensionari sunt femei

Din totalul pensionarilor aflaţi în evidenţa organelor de asigurări sociale, circa două treimi sunt femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor variază de la 83%, în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 71% - pensionari pentru limită de vârstă, până la 50%, pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.

Circa 88 de mii de femei şi 96 de mii bărbaţi beneficiază fie de pensie, fie de alocaţie socială de dizabilitate de la structurile de asigurări sociale. Fiecare al doilea pensionar de dizabilitate este femeie. Bărbaţii beneficiază preponderent de pensii pentru dizabilitatea severă şi medie, iar femeile pentru dizabilitatea accentuată.

În acelaşi timp, femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbaţii. Mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol constituie 1.480 de lei, comparativ cu 1.122 de lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol este de 987 de lei pentru bărbaţi, comparativ cu 932 de lei la femei. Decalajul dintre sectorul agricol şi non-agricol în mărimea medie a pensiei la femei este de asemenea mai mic în comparaţie cu diferenţa la bărbaţi.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă a femeilor din sectorul agricol acoperă doar circa 70% din valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, comparativ cu 73% în cazul bărbaţilor. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi depăşeşte valoarea minimului de existenţă cu 10%, în timp ce la femei acoperă doar 84%.

Opinie
Viorica Antonov, expert în politici sociale şi dezvoltare la IDIS „Viitorul"

„Există o abordare discriminatorie în politica de angajare şi în relaţiile de muncă în cazul femeilor. Aceasta se reflectă mai ales în nivelul salariului, fiind mai mic în primul rând deoarece femeile intră în concediul de maternitate. De asemenea, există o problemă ce ţine de faptul că persoanele care sunt directori de uzine şi fabrici preferă să angajeze femei care au deja familii, şi nu tinere. Astfel că femeile care au studii superioare şi sunt în căutarea unui loc de muncă sunt expuse riscului de a nu fi angajate pe criterii de calitate, ci la servicii mai inferioare. Mai mult, pentru poziţii-cheie în cadrul întreprinderilor au prioritate bărbaţii.

Astfel, indicatorii economici nu sunt în favoarea eşantionului femeilor de vârstă 25-35 de ani, femeia obţinând un salariu şi o poziţie mai înaltă după 45 de ani, atunci când s-a format ca personalitate atât în sectorul de angajare, cât şi pe plan personal.

Ce ţine de reprezentativitatea în procesul de luare a deciziilor, există premisele necesare pentru implicarea femeilor în politică, afaceri etc., care trebuie valorificate, însă nu toate doamnele sunt destul de informate despre modul în care pot să se implice la nivel de comunitate pentru a influenţa anumite decizii. Este necesară o mai mare abordare a emancipării femeilor, în special la nivel local."