Creșterea plafonului de garantare a depozitelor bancare este o măsură iminentă în vederea menținerii încrederii în sectorul bancar.
Actuala schemă de garantare a depozitelor este una incapabilă să suporte costurile economice generate de falimentul unei bănci autohtone de mărimi medii sau mari, fapt demonstrat și de criza bancară soldată cu falimentul a trei bănci, potrivit unui studiu realizat de analistul Expert-Grup, Dumitru Pintea.
Deși autorul susține că este puțin probabil ca o criză asemănătoare să se mai repete în următoarea perioadă, totuși, se impune nemijlocit și modificarea legislației aferente Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. "Pe de o parte nevoia asigurării reale a deponenților, pe de altă parte nevoia protecției băncilor de riscul sistemic impun practic mărirea treptată a plafonului maxim de garantare până la un nivel acceptabil. Totodată, această creștere implică și creșterea contribuțiilor individuale ale băncilor la Fond, ceea ce ar putea crea o presiune financiară în plus asupra bilanțurilor bancare. Chiar și așa, indicatorii agregați de profitabilitate din ultimii ani demonstrează că teoretic există anumite resurse pentru o creștere semnificativă", potrivit studiului.
Autorul propune ca plafonul maxim de garantare a depozitelor să ajungă la 24 de salarii medii în anul 2020 (Salariul mediu prognozat pentru 2017 este de 5300 de lei. 24 de salarii medii ar însemna 127.200 de lei).
Actualul plafon de 6.000 de lei a fost stabilit încă în anul 2003 reieșind din salariul mediu lunar pe economie și corelația dintre valuta națională și cele convertibile. Între timp, depozitele persoanelor fizice au crescut de aproximativ nouă ori, salariul mediu pe economie s-a majorat de patru ori, iar leul moldovenesc s-a depreciat substanțial. În 2016 a existat o tentativă de majorare a plafonului până la 20 de mi ide lei, dar nu a fost susținută de Guvern.