Evaziunea fiscală este a patra infracţiune, la nivel naţional, generatoare de venituri ilicite. Datele sunt prezentate în Raportul de evaluare națională a riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului al Republicii Moldova. Conform cifelor prezentate în raport, prejudiciul cauzat statului de pe urma acestora se estimează la:

• anul 2013 - 0,4 miliarde lei, circa 2,2% din veniturile fiscale bugetare (18,3 miliarde lei);
• anul 2014 - 1,129 miliarde lei, circa 5,1% din veniturile fiscale bugetare (21,9 miliarde lei);
• anul 2015 - 0,583 miliarde lei, circa 2,5% din veniturile fiscale bugetare (23,6 miliarde lei).

Autorii raportului susțin că, în general, pentru funcţionarea oricărei scheme frauduloase de convertire şi transfer de bunuri şi bani proveniţi din activităţi ilicite, în scopul deghizării originii şi legalizării ulterioare a acestora, sunt utilizate 5 tipuri de companii:

• "firmă fantomă" - rolul acesteia este "materializarea din nimic" a bunului sau serviciului. În calitate de directori şi fondatori la aceste companii figurează persoane cu vârstă înaintată (în etate), din pături social-vulnerabile şi rezidenţi ai regiunii transnistrene - persoane imposibil de depistat, care nu cunosc nimic despre existenţa unor întreprinderi înregistrate pe numele lor sau care, pentru recompense mizere, au fost introduşi fictiv în lista directorilor şi fondatorilor unor astfel de companii;
• "firmă delincventă" - rolul ei este de a primi de la firma "fantomă" bunul sau serviciul "materializat" şi de a transmitere a acestuia firmei intermediare sau beneficiare, camuflând, astfel, provenienţa bunului. În calitate de administratori şi fondatori figurează persoane reale, ale căror întreprinderi practică anumite activităţi economico-financiare nesemnificative. Aceste companii activează un timp scurt, apoi devin şi ele firme "fantomă";
• "firmă intermediar" - este o firmă gestionată de organizatorii schemei, care participă la circuitul marfar doar cu scop de dobândire a profitului de "lichefiere", având, totodată, un scop secundar de camuflare a operaţiunii;
• "firmă lichefiator" - rolul ei e de a face rost de bani "cash". De regulă, sunt firme cu o cifră mare de afaceri, unde administratori şi fondatori figurează persoane reale, ale căror întreprinderi practică activităţi economico-financiare semnificative, bazate pe comercializarea cu amănuntul al bunurilor şi serviciilor direct către utilizatorul final (reţea de magazine, depozite "en-gros" etc.). Aceste companii, reieşind din specificul activităţii, deseori comercializează mărfuri şi servicii fără perfectarea documentelor contabile, obţinând numerar necontabilizat (negru). Ulterior, perfectează documente contabile fictive, precum că mărfurile (vândute ilicit contra numerar) au fost livrate către firme intermediare sau către firme delincvente. Aceste firme achită costul livrărilor prin transfer bancar, care ulterior se restituie, utilizând numerarul "negru", obţinut în urma vânzărilor ilicite. Participând la acest proces, firma lichefiatoare legalizează vânzările ilicite la valori necesare şi, ca urmare, tăinuieşte de la plată taxele fiscale prin camuflarea adaosului comercial, obţinând un comision de 1,5%;
• "firme beneficiare" - sunt solicitanţii principali ai acestor scheme. În general, activitatea schemelor frauduloase este orientată spre satisfacerea necesităţilor anume ale acestor companii. De regulă, firmele beneficiare sunt companii cu o cifră de afaceri sporită, unde în calitate de administratori şi fondatori figurează persoane reale, ale căror întreprinderi practică activităţi economico-financiare semnificative. Beneficiarii suportă toate cheltuielile legate de organizarea şi funcţionarea acestor scheme, însă ei obţin şi cele mai mari dividende în urma acestora, deoarece utilizează numerarul "negru" la procurarea bunurilor şi serviciilor, pe care ulterior le legalizează la valori necesare, şi, ca urmare, tăinuiesc de la plată taxele fiscale şi vamale obligatorii prin nedeclararea sau declarare neautentică la import, prin majorarea neautentică a cheltuielilor, majorarea TVA destinate trecerii în cont, precum şi utilizarea lucrătorilor angajaţi neoficial în câmpul muncii.

Conform evaluării datelor acumulate la nivel naţional, evaziunea fiscală este a patra infracţiune, la nivel naţional, generatoare de venituri ilicite. Aceasta numeric prevalează cauzele de spălare a banilor, unde infracţiunea predicată este evaziunea fiscală. Astfel, în cadrul a 64 de dosare, iniţiate pe faptul spălării banilor, crima predicată, generatoare de venituri ilicite este evaziunea fiscală, au fost condamnate 4 persoane în cadrul a 4 dosare și au fost confiscate mijloace financiare în valoare de 30.000 dolari.