Din 14 martie curent vor intra în vigoare două legi noi ce vor face posibilă relansarea financiară a întreprinderilor sau repunerea în circuitul economic a activelor acestora

Simplificarea procedurilor de reglementare a întreprinderilor viabile dar aflate în dificultate financiară şi accelerarea lichidării celor fără de potenţial economic, precum şi mecanismului de investire cu formulă executorie a contractelor de ipotecă, vor fi posibile datorită noilor reglementări a Legii insolvabilităţii şi a Legii ce reglementează  restructurarea creditelor neperformante. Acestea au fost expuse de Vasile Vulpe, șeful Direcției Juridice în cadrul briefingului organizat astăzi la Ministerul Economiei.

 Implementarea acestor două proiecte de legi va îmbunătăți climatul investiţional şi va crea condiţii favorabile pentru activitatea de întreprinzător. Spre exemplu, Legea insolvabilității în redacție nouă va fi pentru sectorul economic un mecanism benefic – pentru întreprinderile active, ca un medic de familie, va contribui la buna dezvoltare a acestora pe viitor, iar pentru întreprinderile cu dificultăţi financiare certe – ca un sanitar ce va repune în circulaţie activele sau va simplifica procedura de lichidare a acestora.

 Noua lege a insolvabilității, corelată la cele mai bune practici europene, oferă soluţii eficiente pentru asigurarea respectării principiului rapidității (celerităţii) procedurii, protecţiei creditorilor şi desfăşurării adecvate a activităţii administratorilor şi lichidatorilor în procesul de insolvabilitate.Totodată, legea vine să înlăture impedimentele cauzate de neconsolidarea sistemului juridic existent în derularea procedurii juridice. De asemenea, Legea transpune în cadrul normativ naţional recomandările Uniunii Europene privind informarea întreprinzătorilor referitor la procedura de insolvabilitate, asigurarea pe piaţă în condiţii accesibile a consilierii, în situaţii de dificultate financiară, a agenţilor economici, indiferent de tipul lor de proprietate şi formă juridică de organizare.

 Noua Lege vine să elucideze modalitatea de restructurare a solvabilităţii şi oferă condiţii legale oportune şi funcţionale pentru recuperarea în termeni cât mai restrânşi a creanţelor creditorilor faţă de debitor. Procesul de insolvabilitate conform noii Legi nu poate depăşi 100 de zile de la data intentării şi până la adunarea creditorilor de raportare spre deosebire de prevederile anterioare ale legii  care nu stabilea anumiţi termeni la această procedură. De asemenea, Legea este îndreptată spre înbunătăţirea şi facilitarea aplicării în cazul întreprinderilor viabile, cu potenţial economic ridicat, însă ajunse în anumite circumstanţe în incapacitate de plată, a diverselor strategii operaţionale, funcţionale, financiare şi juridice care ar contribui la redresarea solvabilităţii lor.

 Astfel, în scopul de  a facilita restructurarea întreprinderilor viabile, printre altele noua Lege prevede stabilirea unui termen maxim din momentul iniţierii procedurii de insolvabilitate, pe parcursul căreia creditorii garantaţi nu au dreptul să-şi valorifice bunurile grevate cu gaj şi la expirarea căruia creditorului garantat i se va acorda împuternicirea de a dispune de bunurile grevate cu gaj, în conformitate cu prevederile legale (în cazul în care nu a fost propus şi votat un plan de restructurare). Aceasta va crea stimulente pentru debitori şi creditori ca să negocieze un plan de restructurare şi să evite lichidările de durată.

 Modificările, de asemenea, vor stabili o procedură opţională ce ar permite instanţelor de judecată să aprobe rapid planuri de restructurare, în aşa fel limitându-se  posibilitatea de blocare a restructurării de către creditorii minoritari.

 Este important de menţionat că Legea insolvabilității, prin reglementările sale, contribuie la atingerea mai multor obiective. Primul obiectiv este maximizarea valorii totale distribuite creditorilor, acţionarilor, angajaţilor şi celorlalte părţi interesate. Agentul economic, ajuns într-o situaţie de incapacitate de onorare a obligaţiilor, poate fi reorganizat (restructurat – conform proiectului), vândut sau lichidat – oricare din opţiuni este adecvată dacă generează maximum de eficienţă. Al doilea obiectiv constă în reabilitarea afacerilor viabile şi lichidarea celor neviabile. Astfel, va avea loc ameliorarea mediului de afaceri, şi anume – crearea posibilităţii de reîncepere a activităţii agenţilor pentru care există şanse reale şi radierea societăţilor fără organe statutare, a celor care şi-au încetat activitatea ori nu au sediul cunoscut, a societăţilor ai căror asociaţi au dispărut ori nu au domiciliul sau reşedinţa cunoscută (aşa-zisele societăţi “fantomă”). Al treilea obiectiv este prioretizarea creanţelor. Creditorii cu credite garantate trebuie plătiţi primii.

 Referitor la modificările operate la Legea cu privire la ipotecă prin investirea cu formulă executorie a contractelor de ipotecă, Vasile Vulpe, Șeful direcției Juridice a Ministerului Economiei a menționat că prezenta Lege vine să asigure în cadrul raporturilor de credit un echilibru între drepturile şi obligaţiile băncii-creditor şi cele ale debitorului și a fost elaborată de Ministerul Economiei  în comun cu acelaşi Grup de lucru care a participat la elaborarea Legii insolvabilităţii şi din care au făcut parte reprezentanți de la Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Departamentul de Executare, Agenţia Proprietăţii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii, Asociaţia Băncilor din Moldova, Asociaţia Lichidatorilor şi Administratorilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie.

 În contextul în care o importanţă semnificativă pentru dezvoltarea mediului de afaceri o are accesul persoanelor, atât a celor juridice, cât şi a celor fizice la finanţare bancară, sporirea previzibilităţii şi transparenţei procesului de acordare, monitorizare şi restituire a creditelor, eliminarea barierelor în cadrul creditării contra gaj şi executării silite a dreptului de gaj (în special gajul bunurilor imobile) ar contribui la încurajarea băncilor de a credita mai activ persoanele, de a accepta ca gaj mai multe tipuri de bunuri, la crearea pentru solicitanţii de credit a condiţiilor mai favorabile de obţinere a creditelor, de reducere a costurilor acestora, precum şi la asigurarea protecţiei mai bune a intereselor debitorului în raporturile cu creditorul (banca). Modificările legislative propuse urmăresc realizarea scopurilor menţionate, inclusiv dezvoltarea pieţei ipotecare, prin reglementarea activităţii de creditare, crearea condiţiilor legale pentru exercitarea mai rapidă a dreptului de ipotecă instituit pentru garantarea creditului.

 Până în prezent cadrul legal Prezenta Lege prevedea un mecanism extrajudiciar de executare silită a dreptului de ipotecă. Potrivit acestui mecanism în cazul neonorării de către debitorul ipotecar a obligaţiilor sale conform contractului de credit bancar sau de împrumut acordat de companiile de microfinanţare, leasing şi asociaţiile de economii, creditorul ipotecar (banca) ar putea, în vederea satisfacerii creanţei sale, să urmărească bunul imobil ipotecat fără obligativitatea obţinerii în prealabil a hotărîrii judecătoreşti, procedură care în prezent este anevoioasă şi costisitoare. Totodată, legea tinde să asigure în cadrul raporturilor de credit un echilibru între drepturile şi obligaţiile creditor şi cele ale debitorului, în scopul protejării maxime de eventuale acţiuni abusive din partea primilor.

 Modificările propuse vor facilita realizarea mai rapidă a procedurilor de executare a dreptului de ipotecă şi, respectiv, de stingere a creanţelor băncii, precum şi minimizarea, atât pentru creditorul ipotecar cât şi pentru debitorul ipotecar, a costurilor aferente creditului din contul economisirii cheltuielilor de judecată. Este de menţionat că pentru procedura de investire cu formulă executorie, nu se percepe o taxă suplimentară. Toate acestea ca efect vor ar putea impulsiona activitatea de creditare bancară.