De ce în Republica Moldova NU funcționează fondurile de pensii private
În Republica Moldova există trei fonduri de pensii private, însă, acestea nu sunt deocamdată funcționale. Principalul impediment în punerea în aplicare a acestor fonduri este întârzierea votării în lectură finală a proiectului de lege, care a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și rezistența din partea populației. Cel puțin așa susține vicepreședintele CNPF, Aurica Doina.
„Cele trei fonduri de pensii care deja sunt autorizate de Comisia Națională a Pieții Financiare nu a reușit să convingă astăzi populația sau colectivele de muncă pentru ca aceste fonduri de investiții pe termen lung să aibă apariția în Republica Moldova. Desigur, că va fi foarte complicat în sensul implementării acestui proiect de lege, dar îi vom încuraja și pe cei care vor contribui la aceste fonduri de pensii în Republica Moldova, în măsura în care aceste ar putea să dezvolte în țara noastră”, a declarat astăzi, Aurica Doina, în cadrul unei conferințe de presă.
Totodată, vicepreședintele CNPF a subliniat că noua lege conține mai multe elemente de atractivitate: „Există anumite facilități fiscale atât persoanelor fizice, cât și angajatorilor în cazul când angajatorul aplică la un fond de pensii. Astăzi sunt anumite elemente de motivare în această lege și există transpunerea și armonizarea la directivele europene. Proiectul se află în Parlament pentru lectura a doua, dar nu putem spune când va fi votată varianta finală”.
Ce prevede noua lege
Contribuţiile la fondul de pensii facultative se vor reţine şi se vira de către angajator sau direct de către beneficiar. În acelaşi timp, contribuţia poate fi distribuită între angajator şi angajat în baza prevederilor din contractul colectiv de muncă sau în baza unui proces verbal încheiat cu reprezentanţii angajaţilor ori negociat în mod individual. Poate beneficia de pensie facultativă acea persoană care a atins vârsta de pensionare şi a achitat minimum 60 de contribuţii lunare. Legea prevede şi posibilitatea transferării depunerilor la alte fonduri, în cazul în care deponentul, spre exemplu, se mută cu traiul în altă ţară. În acest caz, va achita fondului o penalitate de până la 5%, dacă transferul are loc în decursul primilor trei ani, după această perioadă - transferul nu este taxat.
Potrivit noii legi, administratorul fondului va trebui să deţină un capital statutar de 100 mii euro, deşi, iniţial CNPF a propus ca acesta să constituie 730 mii euro. Ca şi în cazul companiilor de asigurări, plafonul va fi majorat la fiecare trei ani, astfel încât să se ajungă anume la această sumă.
Cum funcționează, în prezent, sistemul de pensii în Moldova
În Moldova, sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go) ce consumă 8.8% din PIB. În anul 2010, în sistemul de asigurări sociale achitau contribuții doar circa 37,5% din populaţia aptă de muncă, iar pensiile erau achitate pentru circa 84% din cetăţenii ce au atins limita de vârstă, respectiv un număr de 460,5 mii persoane, sau 13% din totalul populației. Astfel, sistemul de pensii are un rol considerabil în asigurarea unui trai decent al populației, se menționează într-o analiză publicată pe portalul particip.gov.md.
În 2013, cheltuielile pentru achitarea pensiilor de vârstă au însumat 5,95 mlrd lei, sau cu 20,4% mai mult decât în 2011. Pensiile de vârstă au constituit 79% din cheltuielile bugetului asigurărilor sociale a țării.
Sistemul de pensii în vigoare stabileşte vârsta de pensionare la 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. Perioada minimă de asigurare și respectiv, de plată a contribuţiilor de asigurări sociale, este de cel puțin 15 ani pentru o pensie parțială sau de cel puțin 30,5 ani pentru pensie deplină. Potrivit normelor legislative deja adoptate, valoarea stagiului total necesar pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă se va majora până la 35 de ani către anul 2020.
Actualul sistem public de pensii din R. Moldova reprezintă un sistem redistributiv de pensionare, de un singur nivel. „Deficienţa esenţială a acestuia reiese din denumirea sa, deoarece conform acestuia, plata pensiilor are loc în urma procedurii de redistribuire a veniturilor acumulate la bugetul asigurărilor sociale de stat, care reprezintă un sistem inechitabil, atâta timp cât acesta nu va fi susţinut de un sistem multipilon viabil”, a declarat, anterior, expertul independent Adrian Lupuşor pentru publicația Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
Cum va schimba starea de lucruri fondurile de plăți private
Reforma sistemului actual de pensii implică implementarea unui sistem cumulativ de pensii în cadrul căruia contribuţiile de asigurări sociale sunt investite în loc să fie cheltuite imediat pentru plata prestaţiilor pensionarilor actuali. Astfel, cetăţeanul să fie motivat să contribuie şi să-şi asigure o pensie decentă la vârsta retragerii din activitatea remunerabilă.
Implementarea eficientă a sistemului de pensii facultative în R. Moldova ar aduce, în viziunea experţilor, un şir de beneficii importante pentru întreaga economie naţională. În primul rând, se va dezvolta piaţa de capital, apoi vor apărea componente noi în pachetele sociale ale întreprinderilor şi vor fi oficializate veniturile populaţiei.
„Înlocuirea sistemului redistributiv cu cel bazat pe capitalizare presupune investirea activelor defalcate în Fond în instrumente financiare, fapt ce va asigura o creştere semnificativă a cererii pe piaţa de capital şi va determina o creştere a capitalului investit, în funcţie de nivelul de rentabilitate a instrumentelor financiare”, susține Adrian Lupuşor.
Totodată, în cadrul sistemului privat de pensii, contribuţiile sociale se investesc utilizând pieţele financiare, care, astfel, obţin un impuls semnificativ ca rezultat al reformei sistemului de pensii, iar dezvoltarea pieţei financiare este asociată pozitiv cu creşterea economică. Dezvoltarea pieţei financiare este considerată şi ca o recompensă a costului de tranziţie al reformei, care conform experienţei altor ţări variază de la 0,5% până la 4% din PIB anual în dependenţă de parametrii reformei sistemului de pensii.
Pe de altă parte, reforma sistemului de pensii va contribui la reducerea ratei sărăciei, se mai arată în analiza pubicată de particip.gov.md. Deşi evoluţia ratei sărăciei este influenţată de o mulţime de factori, putem afirma că creşterea mai rapidă a cuantumului pensiei în rezultatul reformei sistemului de pensii va reduce rata sărăciei absolute a pensionarilor într-o proporţie mai mare decât în cazul menţinerii condiţiilor actuale ale sistemului de pensii. Astfel, impactul net al reformei se estimează la micşorarea ponderii pensionarilor sub pragul absolut al sărăciei cu 2 puncte procentuale mai mult decât în scenariul „fără reformă” până în 2020.