37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   De ce relaxarea politicii monetare nu duce la relansare economică

De ce relaxarea politicii monetare nu duce la relansare economică

15.08.2016687 views ECOnomist.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

„Măsurile de ordin monetar nu sunt unicul remediu, trebuie întreprinse şi altele de ordin politic, regulator"

În încercarea de a stimula creditarea şi economisirea şi, respectiv, de a reduce inflaţia, Banca Naţională a relaxat politica monetară începând cu februarie. Rata de bază a fost redusă de la 19,5% până la 10% anual, fiind menţinută la acest nivel în cadrul ultimei şedinţe a Comitetului Executiv al băncii centrale. Această reducere este deocamdată vizibilă doar în ceea ce priveşte inflaţia, în timp ce activitatea economică continuă să stagneze, susţin experţii.

Mariana Şalamac

După ce, începând cu februarie, a redus practic la fiecare şedinţă a Comitetului Executiv rata de bază, în cadrul şedinţei din 8 august curent, Banca Naţională (BNM) a decis să o menţină la nivelul de 10%. La fel, norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă a fost menţinută la nivelul de 14% din baza de calcul, iar norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul de 35%. După cum a explicat guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, într-o conferinţă de presă, 'pauza' de reducere a ratei a fost luată pentru a vedea cum se vor propaga efectele deciziilor anterioare de reducere. „Dacă procesul de dezinflaţie va continua, rata de bază ar putea fi redusă în continuare", a menţionat Cioclea.

Autoritatea monetară speră în continuare să stimuleze creditarea şi economisirea aflate acum în scădere din cauza creşterii puternice a ratei de politică monetară în anul trecut. „Calibrarea graduală a conduitei politicii monetare, susținută de așteptările cu privire la reducerea ratei inflației, urmărește asigurarea condițiilor monetare reale adecvate pentru stimularea creditării și economisirii, precum și pentru impulsionarea cererii interne, alături de adaptarea în continuare a mediului economic intern la volatilitățile și incertitudinile din mediul extern", se explică într-un comunicat BNM.

Amintim că această reducere rapidă din anul în curs s-a produs după ce anul trecut am avut parte de o creştere la fel de galopantă, de la 3,5%, în decembrie 2014, până la 19,5%, în septembrie 2015. Creşterea de 16 puncte procentuale în zece luni a ratei de bază a fost făcută pentru a consolida moneda națională și a stabiliza situația pe piața valutară prin majorarea costului leului, care s-a depreciat dramatic începând cu anul trecut, atunci când efectele furtului unui miliard de dolari din sectorul bancar s-au făcut simţite pe piaţa valutară.

Creşterea preţurilor încetineşte a şaptea lună consecutiv

Reducerea ratei de bază are deocamdată un impact pozitiv mai vizibil asupra ritmului anual de creştere a preţurilor, care încetineşte a șaptea lună consecutiv, dar încă se menține peste limita superioară a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta inflației de 5%. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, inflaţia anuală a coborât la 7% în luna iulie curent după ce preţurile de consum au scăzut cu încă 0,9% faţă de luna iunie. Dacă ritmul creşterii inflaţiei va continua să încetinească, există toate şansele ca aceasta să revină în limitele intervalului de variaţie până la finele trimestrului trei al anului în curs, estimează banca centrală.

BNM a revizuit săptămâna aceasta în scădere prognoza privind creşterea preţurilor şi estimează că inflația va atinge în medie nivelul de 6,7% în anul curent și de 4,4% anul viitor. Totodată, banca centrală dă asigurări că măsurile de politică monetară luate de la începutul anului curent până în prezent „urmează să se propage prin diferite canale de transmisie în economia națională, inclusiv prin influențarea ratelor dobânzilor la credite și depozite în moneda națională exercitând astfel în continuare efecte asupra evoluției inflației".

Sunt contractate mai puţine credite noi

Prin relaxarea politicii monetare şi reducerea treptată a ratei de bază, banca centrală urmăreşte, în primul rând, stimularea creditării şi economisirii şi, ca urmare, reducerea inflaţiei. În ceea ce priveşte depozitele, se observă o evoluţie pozitivă: în trimestrul doi au fost atrase cu peste 30% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, soldul la finele lunii iunie înregistrând o descreştere uşoară de 0,03%. Pe parcursul lunilor aprilie-iunie, rata la depozitele noi atrase în lei s-a diminuat cu 3,98 puncte procentuale faţă de luna martie, până la un nivel de 10,7% în iunie 2016.

Dacă vorbim despre creditare, în trimestrul doi al anului volumul creditelor noi acordate s-a micșorat cu 15,8%, iar soldul total al creditelor la sfârşitul lunii iunie era cu aproape 13% mai mic decât în perioada similară a anului precedent. Şi aceasta în pofida faptului că rata medie a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională s-a diminuat cu 1,38 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în martie 2016, constituind 14,15%. De notat aici că în ianuarie rata medie era 16,08%. Dacă comparăm volumul portofoliului de credite la finele lunii iunie curent cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se observă reducerea acestuia în principal în cazul persoanelor juridice rezidente, de la 36,147 miliarde de lei până la 30,434 miliarde lei. De cealaltă parte, a crescut portofoliul de credite contractate de persoanele fizice rezidente, de la 6,184 miliarde până la 6,422 miliarde de lei.

Guvernatorul BNM confirmă faptul că nu s-a observat deocamdată o transmisie puternică a reducerii ratei de bază asupra creditării, în special „din cauza cererii reduse din partea agenţilor economici ţinând cont de situaţia economică şi a politicii conservatoare a băncilor".

Potrivit doctorului în economie Sveatoslav Mihalache, transmisia măsurilor de politică monetară în R. Moldova asupra deciziilor băncilor comerciale este cu mult mai lentă decât în alte ţări: „La noi, de obicei, durează de la trei până la şase luni. Este firesc ca Banca Naţională să ia o pauză, să vadă cum 'lucrează' piaţa, cum reacţionează băncile comerciale la micşorarea ratei de bază şi ulterior agenţii economici din economia reală, cum evoluează portofoliul de creditare. Aceasta pauză însă implică riscul apropierii mai rapide de limita de jos a intervalului de variaţie a inflaţiei ţintit de banca centrală, adică 3,5%, care s-ar putea produce în ultimul trimestru al acestui an".

Avem de fapt o stagnare economică

Deşi statisticile arată o uşoară revigorare a activităţii economice în trimestrul doi, fapt subliniat şi într-un comunicat BNM, solicitat de ECOnomist, expertul la Institutul Economiei de Piaţă, Viorel Gârbu, a opinat că scăderea volumului creditelor şi creşterea volumului depozitelor atrase relevă o perioadă de stagnare a economiei naţionale. „Climatul investiţional nu este unul atractiv. În această situaţie, măsurile de ordin monetar nu sunt unicul remediu, trebuie întreprinse şi altele de ordin politic, regulator. Rata de bază stagnează din motivul că este un instrument care nu produce o schimbare de esenţă. Băncile dispun de suficiente lichidităţi pe care însă nu le pot valorifica în mărime deplină", a comentat expertul.

El consideră că rata de bază ar putea fi revăzută în cadrul următoarelor şedinţe ale Comitetului Executiv al băncii centrale. „BNM promovează o politică precaută în vederea atingerii obiectivului său de activitate, stabilitatea preţurilor. Cred că alta ar fi fost situaţia dacă BNM ar fi avut ca obiectiv primar creşterea economică", a conchis Viorel Gârbu.

Comentarii

  1. Stas spune:

    bla bla bla , ca sa fie ceva efect pozitiv pentru economie, nu trebuie sa inventati apa calda sau roata din nou. Trebuie doar sa faceti ca fac si stapinii nostri din Occident, stabiliti rata de baza a BNM in marime de 0.25%-0.75% , asa face lumea care nu cred pe papagalii din FMI care stiu a da recomandari pentru coloniile occidentului. Asadar rata de baza 0.25(minimum)-0.75%(maximum) si BNM sa emita un regulament conform caruia adaosul lor peste rata de baza ca la final persoanele juridice sa poata lua credite cu o dobinda de MAXIM 3%-5%, iar pentru persoanele fizice fie dobinda la credit MAXIMUM 7-8%. Si atunci va fi ceva miscare in economie , dar povestile ca au ridicat rata ca sa furat miliardul asteas pentru prosti, BNM de aia si are atitea pirghii de control asupra INTREGULUI SECTOR BANCAR ca sa poata dirija situatia(un leu nu e transferat prin transfer bancar in sistemul bancar al Rep.Moldova fara ca sa nu stie BNM), dar nu ca la „kolhoz” au venit unii noaptea sau pe timp de ceata, pe deal sau in ambar si au carat cu carul si la urma hop sa depistat „nedostacea”.

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...