37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   De ce în Moldova banii sînt atît de scumpi

De ce în Moldova banii sînt atît de scumpi

17.06.2016620 views Noi.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Vladislav Bordeianu

Dobînda cheie sau rata de bază, cum e numită în Moldova, este un procent la care banca centrală (BC) a statului oferă bani băncilor comerciale.

Valoarea ei are o influență majoră, dar indirectă asupra ratelor dobînzilor la credite. De ce în țările „miliardului de aur" acest procent atinge valori negative, iar în țările în curs de dezvoltare, la care se referă și Moldova, ia valori maxime?

Cum funcționează sistemul american

Jurnaliștii din toată lumea au început să scrie frecvent despre „rata cheie", în special, în contextul dobînzii cheie a Sistemului Federal de Rezerve al SUA (SFR). Dobînda SFR, pe parcursul cîtorva ani, s-a aflat în diapazonul de 0-0,38%. La o astfel de rată, banii în economia SUA devin gratuiți. Cea mai joasă rată a dobînzii - 0,13% (medie pe an) s-a menținut timp de șapte ani - din 2008 pînă în 2014.

Rata a fost redusă în legătură cu criza financiară globală și economică. Este vorba despre criza financiară, care a început în 2008 în SUA. În 2009, PIB-ul global pentru prima dată din perioada postbelică a înregistrat o dinamică negativă. Banii din rezerva federală au devenit practic gratuiți. În opinia conducătorilor SFR, acest fapt ar fi trebuit să ajute băncile și întreaga economie a SUA să depășească consecințele crizei financiare. Rata dobînzii a fost majorată doar pe 16 decembrie 2015 și doar cu 0,25 puncte procentuale. Dobînda nu s-a majorat atîta timp, cît SFR nu s-a convins că economia SUA s-a întărit suficient.

De rînd cu termenul „rata-cheie", în calitate de sinonime mai sînt utilizate și termenii „rata de bază" sau „rata de referință". În Moldova este vorba anume de rata de bază. Pe scurt, prin această noțiune se înțelege un anumit punct de reper stabilit de banca centrală (în Moldova - Banca Națională). În baza acesteia, participanții la relațiile de monetar-creditare stabilesc propriile dobînzi la credite, depozite, hîrtii de valoare. În cazul în care rata de bază crește, atunci cresc și ratele la credite, depozite și hîrtii de valoare. Iar dacă scade, atunci are loc procesul invers - căderea ratelor dobînzilor.

Dacă ne aprofundăm în teorie, atunci în documentele Fondului Monetar Internațional (FMI) acest punct de reper este denumit The Central bank policy rate (CBPR) - rata dobînzii politicii băncii centrale. Însă nu există o înțelegere unică a noțiunii de „rată-cheie, respectiv, nu există posibilitatea de comparare a indicatorilor CBPR din diferite țări. În unele țări, rata-cheie coincide cu rata de actualizare, rata de refinanțare, rata pentru operațiunile repo etc.

În Moldova rata de bază se deosebește de rata dobînzilor la depozitele overnight și creditelor overnight. Aceste credite și depozite sînt eliberate și atrase de Banca Națională de la băncile comerciale doar pentru o zi. Deși ratele dobînzilor la depozite și credite overnight diferă de rata de bază, mărimea acestora depinde în totalitate de rata de bază. Rata de bază este aprobată în calitate de rată de referință pentru operațiunile pe termen scurt ale politicii montare. Ratele la depozite și credite sînt stabilite în limita unui „coridor" simetric de ± 3 puncte procentuale față de rata de bază.

Politica monetară moldovenească

Asupra ratelor la depozite, credite și hîrtiile de valoare în Moldova mai influențează, direct sau indirect, alte două instrumente ale politicii monetare (în afară de rata de bază și rata de creditele și depozitele overnight). Este vorba despre norma rezervelor obligatorii la mijloacele atrase în valută convertibilă (dolari americani, euro etc.) și norma rezervelor obligatorii a mijloacelor atrase în lei și valută neconvertibilă.

Ultimul indicator a fost majorat brusc anul trecut și a ajuns la 35%. Aceasta înseamnă că aproape o treime din depozitele atrase trebuie transmisă formal în administrarea BNM, adică depozitată. Prin urmare, aceasta majorează costul mijloacelor atrase de la populație și mediul de afaceri. Iar ținînd cont de faptul că băncile moldovenești, în general, cîștigă din marjă, adică din diferența dintre mijloacele atrase și (depozitele) și cele vîndute (credite), atunci costul creditelor crește proporțional.

Vicedirectorul Centrului pentru Studii Strategice şi Reforme, doctorul în economie, Elena Gorelova a menționat pentru NOI.md că rata de bază, care stabilește ratele dobînzilor la credite, s-a redus semnificativ de la începutul anului. Aceasta e o condiție bună pentru ca băncile să impulsioneze creditarea. Or, în ultimii ani a avut loc o contracție a economiei, iar băncile creditau mai puțin.

Totodată, potrivit expertului, Banca Națională, deocamdată, nu se grăbește să reducă norma de rezervare la depozitele în lei. „Aceasta constituie 35%. Sau înseamnă că resursele care puteau fi folosite în economie sînt înghețate. Eu înțeleg poziția BNM, de ce nu relaxează norma de rezervare - aceasta se teme de un nou val de inflație", a spus Gorelova.

Iar în afara depozitelor, băncile moldovenești, practic nu au surse alternative de mijloace pentru creditarea ulterioară. Portofoliul lor de bază îl constituie banii deponenților, care, neavînd prea mare încredere în piața bancară, își plasează banii pe o perioadă scurtă - în special, pe trei luni, jumătate de an.

Băncile nu au acces la bani ieftini, atît de necesari pentru economia și mediul de afaceri din Moldova. Nu este exclus că nu există nici dorința de a-i atrage. Asemenea bani sînt dispuse să acorde băncile internaționale ca, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI), însă, ținînd cont de lipsa transparenței în structura proprietarilor băncilor, ele se abțin să facă asemenea investiții.

Dacă revenim la rata de bază, atunci în Moldova ea a început să crească brusc după „furtul veacului", cînd la finele anului 2014, din trei bănci moldovenești - Banca de Economii, „Unibank" și „Banca Socială" a fost scos practic $1 miliard. Toate acestea au avut loc la finele lunii noiembrie 2014, iar în decembrie 2014, rata a fost majorată de la 3,5% pînă la 4,5%. Iar în septembrie 2015, aceasta a atins un nivel colosal - 19,5%. Această rată de bază s-a menținut la acest nivel înalt pînă în februarie 2016.

BNM, înăsprind politica monetară, în primul rînd se gîndea la propriile interese, dar nu la interesele mediului de afaceri și ale cetățenilor. În primul rînd, ea stingea focul pe care l-a provocat singură, din cauza supravegherii proaste a băncilor. În al doilea rînd, menținea inflația pe care tot ea a provocat-o în urma emisiei suplimentare de bani, pentru a ajuta cele trei bănci. În al treilea rînd, BNM a încercat oficial să stopeze căderea leului, deși singură a stimulat-o.

Rezultatul l-au constituit veniturile colosale ale băncilor și Băncii Naționale, obținute din diferența cursului. BNM a cîștigat anul trecut 4,545 de miliarde de lei, cu un profit net (fără cheltuieli) de 4,191 de miliarde. Venitul obținut de băncile comerciale în urma diferențelor de curs în 2015 a constituit 1,116 miliarde de lei, iar profitul total în sistem - de 1,443 miliarde de lei.

Experienţa altor ţări

Autorităţile moldoveneşti, în special Banca Naţională au preferat să restricţioneze economia pe timpul crizei, stimulînd creşterea ratelor dobînzilor la credite şi să cîştige „bani uşori" pe timpul crizei. Mai sus am descris experienţa SUA în acest domeniu, unde autorităţile pe timpul crizei, dimpotrivă, au redus ratele şi au stimulat creşterea economiei din contul banilor ieftini.

În acest sens, aş dori să analizez cum ratele-cheie ale SFR şi ratele de bază din Moldova apar în comparaţie cu alte state. FMI încearcă să facă anumite comparaţii printre aproape 70 de ţări. Studiile Fondului includ atît ţări dezvoltate din Occident („miliardul de aur"), cît şi ţări în curs de dezvoltare (din Asia, Africa, America Latină, precum şi noile state din spaţiul ex-sovietic), în special, Moldova. Tabloul din ţările occidentale şi cel din Moldova diferă foarte mult. Aceasta se vede în tabelul nr.1, întocmit în baza studiilor FMI din perioada 2007-2015.

Datele denotă faptul că în ţările dezvoltate ale Occidentului, pe parcursul ultimilor şapte ani (începînd cu 2007), se observă o reducere continuă a ratelor băncilor centrale. Procesul a ajuns atît de departe, încît în două ţări (Elveţia şi Suedia) rata a devenit negativă, adică, practic, banca centrală a început să plătească băncilor pentru mijloacele eliberate lor. Trecerea băncilor centrale în zona negativă este un simptom că capitalismul clasic, cu toate procentele lui bancare, a rămas în trecut. În Danemarca, rata e zero, ceea ce denotă faptul că banca centrală a început să ofere băncilor comerciale bani gratuit. Iar Bulgaria şi ţările zonei euro, în 2015 s-au apropiat de zero.

Este remarcabilă şi următoarea particularitate - stabilitatea ratelor cheie. De exemplu, rata cheie medie anuală a SFR din SUA s-a menţinut la acelaşi nivel timp de 7 ani din 2008 pînă în 2015. Banca din Anglia îşi menţine rata timp de şapte ani (din 2009).

O situaţie diametral opusă este în Moldova, unde se atestă o schimbare bruscă a tendinţelor şi a nivelului ratei de bază. La finele anului 2015, rata de bază medie anuală a ajuns la 19,5%. Deşi încă în 2013 aceasta constituia 3,5%. Moldova, în comparaţie cu 2014, a urcat 14 poziţii în studiile Fondului Monetar Internaţional. Ţara noastră ocupă locul patru de la coadă. Acesta este al doilea indicator de cădere în rating. Cea mai mare cădere a fost înregistrată în Brazilia - cu 22 de poziţii (la finele anului 2015, rata a constituit 14,25%).

Elena Gorelova a calificat drept tradiţional faptul că ratele dobînzilor în Moldova, dar şi în regiune, sînt mai mari decît în ţările dezvoltate.

- Acest fapt este determinat de mai multe cauze. În primul rînd, de deficitul resurselor creditare. De aceea, banii sînt mai scumpi. În al doilea rînd, la noi, practic, nu există instituţii de dezvoltare care ar credita economia. Este vorba despre instituţii ca fondurile investiţionale, fondurile de pensii, care ar putea deveni concurenţi pentru băncile comerciale.

Rata cheie depinde de politica monetară a băncilor centrale. Ţările „miliardului de aur" au o experienţă majoră de activitate în timpul crizelor. Ele ştiu şi nu o dată s-au confruntat cu crizele. Ele au trecut prin ele şi au deja condiţii de piaţă.Iar noi nu avem această experienţă. Şi apoi, ţara noastră este săracă. De aceea, Banca Naţională este focusată să nu admită creşterea preţurilor şi de aceea promovează o politică monetară de restrîngere, spune expertul.

În timp ce Moldova promovează o politică de restrîngere, ţările dezvoltate, dimpotrivă, stimulează dezvoltarea economiei.

În Tabelul 2 sînt prezentate ţările cu cele mai mici rate cheie. Cu mici excepţii, acestea sînt ţările „miliardului de aur". În grupul liderilor, în realitate, sînt nu 10, ci 28 de ţări, deoarece zona euro include 19 state-membre. Alte state din grupa liderilor - Bulgaria Arabia Saudită şi Fiji. Nefiresc de joase sînt ratele în Bulgaria, una dintre cele mai înapoiate ţări din Europa din punct de vedere economic. Arabia Saudită face parte din categoria ţărilor extractoare de petrol, unde ratele dobînzilor sînt tradiţional mici.

În tabelul 3 este prezentat ratingul primelor 10 ţări cu cele mai mari rate. Unele dintre acestea au figurat în Top-10 şi în anii precedenţi. Printre „liderii" permanenţi se află Ghana, Republica Belarus, Tadjikistanul. În acest „top" a intrat şi Moldova, cu 19,% în 2015. Liderul topului are o rată cu doar 6,5 p.p. mai mare. Ce-i drept, o valoare record a ratei cheie a fost înregistrată în Congo - în 2010 acest indicator a crescut pînă la 70%,

Merită oare să aşteptăm ieftinirea creditelor în Moldova?

Cu valori de două cifre, ratele dobînzilor la credite pentru populaţie şi businessmeni, în ţările dezvoltate devin cămătăreşti. Ele sufocă populaţia şi economia, împing ţările spre atragerea capitalului şi a creditelor străine. În final, creşte datoria externă şi sporeşte dependenţa de ţările dezvoltate cu banii lor ieftini sau aproape gratuiţi.

Această tendinţă se atestă în Moldova. În proiectul bugetului pentru 2016 se prognozează că datoria publică internă a Moldovei la finele acestui an va ajunge la 21 de miliarde de lei faţă de 7,2 miliarde de lei la finele anului 2015. Datoria externă va creşte pînă la 35,1 miliarde de lei sau pînă la $1,6 miliarde (la finele anului 20125 - $1,34 de miliarde).

În pofida reducerii ratei de bază pe parcursul a patru luni, creditele în Moldova continuă să se scumpească. Deşi trendul ar trebui să fie invers. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, în special, rata medie la creditele noi în aprilie 2016 a constituit 15,67%, majorîndu-se cu 0,14 p.p. faţă de luna trecută. Totodată, în comparaţie cu aprilie trecut, aceasta a crescut cu 2,01 p.p.

Ar putea fi cîteva explicaţii. Băncilor moldoveneşti nu le convine să ofere credite. Lor le este mai convenabil să investească în hîrtiile de valoare de stat, ale căror dobînzi au constituit recent 27%. Cheltuielile în acest tip de investiţii sînt minime, spre deosebire de eliberarea creditelor. Aşa că băncile merg pe calea mai uşoară şi mai profitabilă. Ce-i drept, ratele dobînzilor la HVS au început să scadă, deşi rămîn încă avantajoase pentru bănci.

O altă explicaţie este faptul că băncile nu se pot adapta imediat la noua politică monetară. Pentru aceasta ele au nevoie, tradiţional, de la trei pînă la şase luni. La finele acestei perioade, vom putea face concluzii despre tendinţa şi dorinţa băncilor de a urma principalul lor scop - sistemul circulator al economiei.

- Modificarea trendului ratelor la credite nu are loc atît de repede. Banca Naţională a dat un semnal că schimbă politica monetară şi reduce ratele de bază. Totodată, riscurile de creditare ale băncilor rămîn înalte, din cauza problemelor în economie. Însă există speranţa că în a doua jumătate a anului dobînzile la creditele bancare se vor reduce. Or, volumul creditării este factorul principal pentru investiţii şi dezvoltarea economiei.

Moldova, în general, trebuie să-şi schimbe politica monetară. A trecut suficient timp pentru a promova o altă politică monetară. Experienţă există. De aceea, trebuie modernizată. Noi trebuie să relaxăm politica monetară. Or, economia are nevoie de bani, de resurse de creditare, nu doar de donatori, consideră Elena Gorelova.

Tabelul 1
Ratele-cheie în ţările dezvoltate din Occident şi în Moldova în perioada 2007-2015 (valori medii anuale, %)

Ţara

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

SUA

4,25

0,13

0,13

0,13

0,13

0,13

0,13

0,13

0,50

Ţările zonei euro

4,00

2,50

1,00

1,00

1,00

0,75

0,25

0,05

0,05

Marea Britanie

5,50

2,00

0,50

0,50

0,50

0,50

0,50

0,50

0,50

Canada

4,25

1,50

0,25

1,00

1,00

1,25

1,25

1,25

0,75

Elveţia

3,25

1,00

0,75

0,75

0,25

0,25

0,25

0,25

-0,25

Suedia

3,50

2,00

0,50

0,50

1,91

1,14

0,75

0,00

-0,35

Danemarca

4,00

3,50

1,00

0,75

0,75

0,00

0,00

0,00

0,00

Moldova

14,00

14,00

5,00

7,00

9,50

4,50

3,50

6,50

19,50

Tabelul 2
Ratingul ţărilor cu cele mai mici rate-cheie (2015 )

Locul, nr.

Ţara

Valoare medie anuală, ratele, %

1

Suedia

- 0,35

2

Elveţia

- 0,25

3

Danemarca

0,00

4

Bulgaria

0,01

5

Ţările zonei euro

0,05

6

SUA

0,38

7-9

Fiji

0,50

7-9

Marea Britanie

0,50

7-9

Arabia Saudită

0,50

10

Norvegia

0,75

Tabelul 3
Ratingul țărilor cu cele mai mari rate-cheie (2015)

Locul, nr.

Țara

Rata medie anuală, %

1

Ghana

26,00

2

Republica Belarus

25,00

3

Gambia

23,00

4

Republica Moldova

19,50

5

Tadjikistan

17,50

6

Kazahstan

16,00

7

Brazilia

14,25

8

Mongolia

13,00

9

Surinam

12,50

10

Kenia

11,50

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...