O dimensiune esenţială a unui start-up este modul în care fluxul de numerar este administrat.

Cash-flowul reprezintă fluxul banilor din interiorul spre exteriorul companiei dvs. şi invers. Acesta poate fi pozitiv atunci când în firmă intră mai mulţi bani decât ies. În acest caz, veniturile acoperă cheltuielile lunare.

Cashflow-ul poate fi negativ atunci când din firmă ies mai mulţi bani decât intră. Se întâmplă atunci când din încasări nu puteţi plăti cheltuielile cu materiile prime, salariile sau taxele.

De regulă, înainte de a demara o afacere, antreprenorii estimează veniturile şi cheltuielile, iar dacă diferenţa dintre acestea este pozitivă, trag concluzia că business-ul este profitabil.

Însă acest mod de a evalua viabilitatea financiară a unei afaceri este greşit pentru că nu ia în considerare şi momentul în care banii sunt disponibili.

Să presupunem ca aţi vândut marfa unui client care face plată peste 30 de zile. Datoriile faţă de furnizori trebuie achitate tot la 30 de zile după achiziţia materiilor prime. În acest exemplu, plătiţi practic furnizorii cu banii de la clienţi şi aveţi costuri minime cu dobânzile.

În realitate însă se poate întâmpla să nu primiţi la timp banii de la clienţi şi să nu aveţi cu ce plăti furnizorii care vă pot impune şi penalizări.

Pentru a plăti furnizorii sunteţi nevoiți să faceţi credite pe termen scurt care sunt o formă de împrumut destul de scumpă. În aceste condiţii, deşi pe hârtie sunteţi profitabil, în realitate, nu aveţi banii necesari continuării afacerii.

Astfel de blocaje ale fluxului de numerar reprezintă unele dintre cele mai frecvente cauze ale eşecului companiilor mici. Pentru a le evita trebuie să sincronizaţi perfect încasările cu plăţile şi să aveţi o sumă de bani care să vă scoată din încurcătura în cazul în care aveţi clienţi rău-platnici.