Foarte mulţi dintre noi am auzit proverbul „cine se aseamănă, se adună" şi prea puţini dintre noi acceptă faptul că atunci când „strângem" lângă noi oameni care nu ne plac, e ceva din caracterul nostru care a rezonat cu al lor. Atragem oameni care au ceva în comun cu noi, fie calităţi, fie defecte de care nu suntem conştienţi încă sau pe care ne împotrivim să le vedem.

Atunci când vrei să îţi construieşti o echipă, sau un grup de lucru pentru un proiect, prima întrebare cheie pe care trebuie să ţi-o pui este: „Cum vreau să fie oamenii din echipa mea?"

Răspunzând la această întrebare, întocmeşte o listă a calităţilor pe care vrei să le aibă şi să le manifeste în muncă, alături de tine. Apoi priveşte această listă şi adresează-ţi cea de-a doua întrebare-cheie: „Care dintre aceste calităţi există deja şi la mine?". Poate te întrebi de ce este important să faci acest inventar şi pentru tine. Pornind de la premisa de mai sus, că vei atrage oameni cu calităţi asemănătoare cu ale tale, vei constata că există şi atribute pe care încă nu le exprimi la nivelul la care îl aştepţi de la oamenii din echipa ta. Acest fapt înseamnă că aceştia nu vor fi atraşi în mod natural de personalitatea şi caracterul tău, ci va trebui să depui un efort intenţionat. Iată în ce constă acesta.

În măsura în care eşti dispus, prima variantă ar fi să lucrezi tu însuţi să îţi dezvolţi anumite calităţi pe care încă nu le ai, dar le aştepţi de la ceilalţi, păstrând mereu în minte că „atragi ceea ce eşti, nu ceea ce vrei". În principal mă refer aici la calităţi din zona atitudinii, caracterului, de care oamenii vor fi atraşi, ca un magnet, de îndată ce le vor recunoaşte la tine. În cazul în care nu eşti dispus să te implici în dezvoltarea acestora, soluţia care îţi rămâne este să evidenţiezi şi să apreciezi în mod explicit acele calităţi la oamenii pe care îi observi în jurul tău, dar care nu vin cu uşurinţă în mediul tău de lucru. Doar dându-le valoare oamenilor îi vei putea lua cu tine în echipă. Această opţiune îţi va lua mai mult timp, şi implică mai multă dedicare, decât prima variantă, în care oamenii vin natural către tine.

Când începi să cauţi oameni potriviţi pentru afacerea ta sau pentru echipa ta, ceea ce obţii nu e determinat de ceea ce vrei ci de ceea ce eşti, pentru că ceea ce aduce oamenii împreună, atât pe plan profesional, cât şi personal sunt lucrurile în comun, valorile pe care le împărtăşesc şi interesele asemănătoare. Aceasta este ceea ce numeşte John C. Maxwell, nr. 1 mondial în domeniul leadershipului, Legea Magnetismului.

Dacă vrei ca oamenii pe care îi ai în echipă să te urmeze pe termen lung, să fie determinaţi viziunii pe care o ai, şi nu doar să aştepte fluturaşul de salariu, ai nevoie de „coechipieri" din aceeaşi Ligă, de oameni pe care i-ai atras de la bun început prin ceea ce aveţi în comun şi mai puţin prin deosebirile dintre voi. Este evident că, fiind unici, vor exista întotdeauna aspecte care să ne diferenţieze, şi asta aduce frumuseţe jocului, însă păstrează-le doar ca pe „ingrediente care condimentează" relaţiile.

Bineînţeles că orice lider bun îşi doreşte lideri buni care să îl completeze, care să compenseze acele aspecte la care el nu excelează, însă ceea ce ţine oamenii devotaţi echipei sunt asemănările pe care le împărtăşeşte cu tine ca lider şi cu ceilalţi, în calitate de coechipieri.

John Maxwell spune că „echipele nu pot fi altceva decât prelungirea personalităţii antrenorului", aşa că dacă vrei ca oamenii din echipa sau afacerea ta să fie mai buni, mai implicaţi şi mai motivaţi, poate ar fi cazul să începi un proces de autoevaluare şi să îţi răspunzi cu sinceritate la întrebarea: „Ce pot să fac eu astăzi că să fiu mai bun, mai implicat şi mai motivat în munca pe care o fac?".

Dacă nu ai un răspuns imediat, cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să observi ce comportament te sabotează în prezent şi ar trebui să încetezi imediat să-l mai practici. De exemplu, dacă obişnuieşti să critici/să judeci targetul de vânzări propus de acţionariat în faţa colegilor de echipă, atunci aceştia cu greu vor găsi motivaţia de a munci pentru atingerea lui. Pentru că tu nu te arăţi implicat în atragerea mai multor clienţi, nici ei nu vor găsi motivul pentru care să se implice. Acesta este un comportament pe care îţi recomand să nu îl elimini imediat din rutina ta. Dacă este ceva ce te nemulţumeşte cu privire la deciziile liniei superioare de management, discută cu ei sau cu omologii tăi din business, în nici un caz cu membrii echipei tale.

Gândeşte-te la situaţia în care împreună cu echipa ta aveţi de lansat un nou produs pe piaţă, iar tu consideri că nu e un moment oportun pentru lansarea lui, şi mai mult decât atât, produsul nu e nici pe departe un motiv de mândrie pentru compania ta. Dacă vei expune toate aceste opinii către echipa ta, care este responsabilă să muncească la o campanie de lansare a acestui produs, efectul va fi devastator în ceea ce priveşte motivaţia, disponibilitatea, responsabilitatea şi implicarea lor.

Dacă liderul nu crede în proiectul în care îşi implică echipa, cum ar putea oamenii să creadă că acest proiect merită timpul, implicarea şi dedicarea lor? În schimb, ai putea să te gândeşti prin ce calităţi/abilităţi poate fi această campanie dusă la bun sfârşit. Apoi găseşte acei oameni din echipa ta, sau propune o echipă mixtă, care posedă aceste calităţi şi împuterniceşte-i pentru campanie. Decât să-ţi pierzi timpul criticând sau lamentându-te cu privire la deciziile pe care le ia acţionariatul, mai bine valorizezi oamenii care ştiu, vor şi pot să fie expresia implicării, dedicării şi responsabilităţii. Tu însuţi arăţi asta de îndată ce alegi să fii dedicat rolului de lider şi responsabil pentru bunul mers al lucrurilor.

În concluzie, orice echipă este expresia personalităţii liderului său, iar cu cât îţi doreşti mai mult ca aceasta să fie mai abilă în munca pe care o face şi mai motivată să se implice în fiecare proiect, cu atât mai mult ai nevoie să devii tu însuţi expresia dedicării şi motivaţiei pentru ceea ce faci.