Creșterea plafonului de garantare a depozitelor bancare este o măsură iminentă în vederea menținerii încrederii în sectorul bancar. Actuala schemă de garantare a depozitelor este una incapabilă să suporte costurile economice generate de falimentul unei bănci autohtone de mărimi medii sau mari (fapt demonstrat și de criza bancară soldată cu falimentul a trei bănci), consideră specialiștii „Expert-Grup".

Potrivit experților, este puțin probabil ca o criză asemănătoare să se mai repete în următoarea perioadă. Totuși, în contextul transpunerii în legislația națională a Directivei Europene de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și stabilirea datei de 01.01.2018 ca termen de intrare în vigoare a instrumentului de recapitalizare internă (procedeul „bail-in"), se impune nemijlocit și modificarea legislației aferente Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Pe deoparte nevoia asigurării reale a deponenților, pe de altă parte nevoia protecției băncilor de riscul sistemic impun practic mărirea treptată a plafonului maxim de garantare până la un nivel acceptabil. Totodată, această creștere implică și creșterea contribuțiilor individuale ale băncilor la Fond, ceea ce ar putea crea o presiune financiară în plus asupra bilanțurilor bancare. Chiar și așa, indicatorii agregați de profitabilitate din ultimii ani demonstrează că teoretic există anumite resurse pentru o creștere semnificativă.

De asemenea, Fondul de garantare a depozitelor trebuie să dețină un rol mult mai important în prevenirea crizelor și menținerea stabilității financiare, având posibilitatea de a interveni în cadrul unei bănci înainte ca aceasta să fie declarată falimentară.

În sensul susținerii celor prezentate, în cel mai apropiat timp sunt absolut necesare implementarea următoarelor recomandări:

• demararea procesului de armonizare a legislației naționale la prevederile Directivei 2014/49/UE;
• majorarea treptată a plafonului maxim de garantare a depozitelor până la valoarea de 24 salarii medii pe economie către anul 2020;
• extinderea schemei de protecție și asupra altor tipuri de depozite atât a persoanelor fizice, întreprinzători individuali sau persoane juridice;
• implementarea unei formule de calcul a contribuțiilor care să ia în calcul riscul generat de fiecare instituție bancară în parte;
• stabilirea unor clase de risc luând în calcul indicatorii reprezentativi ai activității bancare corelați cu realitățile economice prezente în țara noastră;
• acordarea unor instrumente legale de intervenție timpurie a Fondului în vederea prevenirii crizelor și menținerii stabilității financiare;
• asigurarea unei conlucrări eficiente între BNM și FGDSB în vederea reformării calitative și cât mai rapide a cadrului național de garantare a depozitelor bancare.