37.9k
Home  »  Legislaţia  »  Contabilitate  »  Comentarii la SNC vechi   »   CSNC 18 „Venitul”

CSNC 18 „Venitul”

08.11.2008

COMENTARII CU PRIVIRE LA APLICAREA S.N.C.18

"VENITUL"

 

Dispoziţii generale

1. Prezentele comentarii sînt elaborate în baza standardului naţional de contabilitate (S.N.C.) 18 "Venitul", aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997 şi pus în aplicare începînd cu 1 ianuarie 1998.

2. Obiectivul comentariilor de faţă constă în explicarea prevederilor S.N.C.18 "Venitul" referitor la determinarea componenţei veniturilor, stabilirea modului de măsurare, constatare şi reflectare a acestora în rapoartele financiare.

3. În prezentele comentarii este dezvăluit modul de măsurare, constatare şi reflectare în rapoartele financiare a veniturilor rezultate din:

a) vînzarea produselor finite şi mărfurilor;

b) prestarea serviciilor;

c) transmiterea în folosinţa altor persoane a activelor întreprinderii, care generează venituri sub formă de dobînzi, redevenţe şi dividende (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 4).

4. În domeniul de aplicare a comentariilor de faţă nu sînt incluse veniturile obţinute din alte feluri de activităţi ale întreprinderii care se tratează în alte standarde, menţionate în paragraful 5 al S.N.C.18 "Venitul".

5. În prezentele comentarii se expune modul de determinare şi constatare a veniturilor numai în scopurile contabilităţii financiare, indiferent de prevederile legislaţiei fiscale.

 

Definiţia şi componenţa venitului

6. Venitul reprezintă un aflux global de avantaje economice obţinute în cursul perioadei de gestiune, rezultate în procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia majorărilor pe seama aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 6).

7. Prin aflux global al avantajului economic se înţeleg încasările (venitul) primite sau care urmează să fie primite din vînzarea mărfurilor (producţiei), prestarea serviciilor şi din alte operaţii rezultate în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii. Venitul se exprimă sub formă de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor. De exemplu, veniturile din vînzarea mărfurilor (produselor, serviciilor) sînt exprimate sub formă de mijloace băneşti primite şi/sau creanţe majorate, iar veniturile din livrările de mărfuri (produse, servicii) în contul retribuirii muncii salariaţilor - cu suma datoriilor aferente salariilor diminuate.

8. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice care generează creşterea capitalului propriu, cu excepţia aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii. În componenţa veniturilor nu sînt incluse sumele încasate în numele terţilor, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe de la comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, întrucît aceste sume nu reprezintă un avantaj economic al întreprinderii şi nu influenţează asupra capitalului propriu al acesteia (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 7).

9. Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu reprezintă venitul întreprinderii, întrucît acestea sînt încasate în numele organelor de stat şi vărsate la buget.

Exemplul 1. În trimestrul 1 1998 firma "AX" a livrat produse finite cumpărătorilor în valoare de 120000 lei, inclusiv TVA - 20000 lei şi accize - 10000 lei.

În acest exemplu mărimea venitului în trimestrul 1 se determină ca diferenţa între mărimea totală a valorii de vînzare a produselor şi sumele TVA şi accizelor şi constituie 90000 lei (120000 - 20000 - 10000).

10. Sumele obţinute din efectuarea operaţiilor de intermediere în numele proprietarului produselor (mărfurilor) şi transmise lui de asemenea nu reprezintă venitul intermediarului (agentului). În aceste cazuri venitul intermediarului cuprinde numai comisioanele. De exemplu, venitul persoanei care organizează licitaţii constă din comisioanele deduse din preţul de vînzare, încasate de la cumpărător, şi alte comisioane, iar venitul firmelor care organizează excursii turistice cuprinde numai comisioanele din vînzarea biletelor, dar nu valoarea totală pe care o achită clienţii.

Similar se determină şi venitul întreprinderilor care efectuează operaţii de intermediere privind cumpărarea - vînzarea mărfurilor (produselor, serviciilor).

Exemplul 2. Firma "PX" efectuează operaţii de intermediere privind vînzarea produselor vinicole. În trimestrul III al anului 1998 firma a vîndut cumpărătorilor produse în valoare de 240000 lei, inclusiv TVA. Pentru serviciile de intermediere prestate firma beneficiază de comisioane în mărime de 15% din valoarea produselor vîndute.

În exemplul de faţă mărimea totală a venitului constituie 200000 lei (240000 - 40000), din care 30000 lei (200000 x 0,15) constituie venitul firmei de intermediere "PX", iar partea restantă în sumă de 170000 lei (200000 - 30000) - venitul furnizorilor (proprietarilor) de produse vinicole vîndute.

 

Măsurarea şi constatarea venitului

11. La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale:

1) măsurarea venitului, adică determinarea mărimii (sumei) acestuia, care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare;

2) constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul trebuie să fie reflectat în contabilitate şi în rapoartele financiare.

 

Măsurarea venitului

12. Venitul se măsoară la valoarea venală a compensărilor primite sau care urmează a fi primite, cu excepţia rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de întreprindere (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 8).

13. Valoarea venală rezultată din tranzacţii este stabilită prin acordul dintre cumpărător şi vînzător sau beneficiarul activului şi cuprinde suma mijloacelor la care poate fi schimbat un activ sau poate fi achitată o datorie în cazul efectuării operaţiei comerciale între părţi independente, interesate şi care au consimţit o tranzacţie (S.N.C.18 "Venitul", paragrafele 6 şi 9).

14. În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor vîndute. Astfel, dacă mărfurile (produsele, serviciile) se vînd cu reduceri de preţ, mărimea venitului va fi mai mică, iar în cazul tranzacţiilor combinate şi vînzării de mărfuri pe credit - mai mare decît valoarea venală a acestora.

15. În cazul în care întreprinderea vinde mărfuri (produse, servicii) la o valoare mai mică decît preţul ordinar de vînzare, mărimea venitului este mai mică decît valoarea venală a acestora cu suma reducerii acordate.

Exemplul 3. Preţul ordinar de vînzare a produselor finite (fără TVA) ale firmei "AX" constituie 8 lei pentru o unitate. Cumpărătorul "DX" a procurat angro un lot de produse (3000 unităţi), acordîndu-i-se o reducere în mărime de 5% din volumul total de vînzări.

În acest exemplu mărimea venitului firmei "AX" este egală cu 22800 lei şi se determină ca diferenţa dintre valoarea venală a mărfurilor vîndute - 24000 lei (3000 x 8) şi suma reducerii acordate 1200 lei (24000 x 0,05).

16. În cazul tranzacţiilor combinate, care includ vînzarea mărfurilor (produselor) şi prestarea serviciilor (de exemplu, instalarea şi/sau deservirea mărfurilor, produselor vîndute), venitul cuprinde:

a) venitul din vînzarea mărfurilor (produselor) care se măsoară la valoarea venală a acestora;

b) venitul din prestarea serviciilor care se determină, ţinînd cont de stadiul de finalizare a acestora, la suma stabilită în contractul încheiat între vînzător şi cumpărător (client).

Exemplul 4. În luna martie 1998 firma "AX" a vîndut cumpărătorului "LX" utilaj cu condiţia instalării acestuia. Valoarea venală a utilajului (fără TVA) constituie 40000 lei, iar valoarea serviciilor de instalare a acestuia - 5000 lei.

Mărimea totală a venitului constituie 45000 lei şi cuprinde suma venitului: din vînzări - 40000 lei şi din servicii prestate - 5000 lei.

17. La vînzarea mărfurilor (produselor, serviciilor) pe credit mărimea venitului este mai mare decît valoarea venală a acestora şi cuprinde:

a) venitul din vînzarea mărfurilor (produselor, serviciilor) care se măsoară la valoarea venală a acestora în momentul vînzării;

b) venitul sub formă de dobînzi care se determină luînd ca bază de calcul cota procentuală stabilită în contractul încheiat între vînzător şi cumpărător (client).

Exemplul 5. În luna decembrie 1998 firma "AX" a vîndut cumpărătorului "LX" mărfuri în valoare de 50000 lei (fără TVA) cu eşalonarea plăţii pe 6 luni. Dobînzile aferente creditului de mărfuri acordat sînt stabilite în mărime de 30% pe an.

În acest exemplu mărimea totală a venitului constituie 57500 lei şi se compune din valoarea venală a mărfurilor vîndute - 50000 lei şi venitul sub formă de dobînzi - 7500 lei (50000 x 0,3 x 6/12).

18. În cazul schimbului de mărfuri sau servicii venitul se măsoară în felul următor: dacă se produce un schimb de mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare, acesta nu se consideră drept o tranzacţie aducătoare de venit (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 12). De exemplu, în cazul schimbului, efectuat între magazine, de confecţii cu aceeaşi valoare, dar de diferite mărimi, culori, în scopul unei vînzări exprese, venitul nu se constată, deoarece astfel de operaţii nu conduc la creşterea avantajului economic al întreprinderii şi nu influenţează mărimea capitalului propriu al acesteia.

19. Schimbul de produse, mărfuri şi servicii (operaţii pe bază de barter) neidentice se consideră drept o tranzacţie aducătoare de venit. În acest caz venitul se măsoară la valoarea venală a mărfurilor şi serviciilor primite pe calea schimbului, corectată cu suma mijloacelor băneşti virate (primite). Dacă valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor primite nu poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine, venitul se măsoară la valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate predate pe calea schimbului, corectată cu suma mijloacelor băneşti virate (primite) (S.N.C 18 "Venitul", paragraful 12).

Exemplul 6.

a) Firma "DX" efectuează un schimb de produse finite, valoarea de bilanţ a cărora constituie 30000 lei, cu utilaj, valoarea venală (fără TVA) a căruia ce cifrează la 40000 lei cu o plată suplimentară de 3000 lei. Venitul din această tranzacţie constituie 37000 lei (40000 - 31000);

b) Firma "DX" livrează produse finite cu valoarea de vînzare (fără TVA) de 15000 lei şi primeşte suplimentar 6000 lei de la întreprinderea de reparaţii în schimbul serviciilor de reparaţii, valoarea venală a cărora nu poate fi determinată cu certitudine. În cazul dat venitul se determină la valoarea venală a produselor predate, ţinînd cont de suma mijloacelor băneşti primite şi constituie 21000 lei (15000 + 6000).

 

Constatarea venitului

20. Venitul se constată în baza metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul efectiv de încasare a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 13).

21. Mijloacele băneşti sau altă formă de compensare pot fi primite de întreprindere atît în momentul constatării venitului, cît şi în perioadele de pînă/după constatarea acestuia.

Exemplul 7.

a) Magazinul "FX" vinde mărfuri contra numerar.Valoarea totală a mărfurilor vîndute de magazin în trimestrul II al anului 1998 constituie 118000 lei (fără TVA).

În acest exemplu momentele de primire a mijloacelor băneşti şi de vînzare a mărfurilor coincid. Venitul magazinului se constată în mărime de 118000 lei şi se reflectă în raportul privind rezultatele financiare întocmit pe trimestrul II 1998;

b) În luna decembrie 1998 firma "AX" a primit mijloace băneşti în sumă de 140000 lei (fără TVA) în contul plăţii anticipate pentru produsele care urmează să fie livrate cumpărătorilor în luna ianuarie 1999.

În exemplul prezentat mai sus venitul se constată în momentul livrării producţiei şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe trimestrul I 1999. Mijloacele băneşti primite în avans pînă la momentul livrării producţiei se constată ca datorii ale firmei faţă de cumpărători şi se înregistrează în pasivul bilanţului contabil întocmit pentru anul 1998.

c) În decembrie 1998 firma "AX" a livrat cumpărătorilor produse în valoare de 83000 lei (fără TVA), achitarea fiind efectuată în luna ianuarie 1998.

În exemplul de faţă venitul se constată de asemenea în momentul livrării producţiei în sumă de 83000 lei şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare întocmit pentru anul 1998. Concomitent valoarea de vînzare a produselor vîndute se constată ca creanţe aferente facturilor comerciale şi se înscrie în activul bilanţului contabil întocmit pentru anul 1998. La încasarea mijloacelor băneşti (în ianuarie 1998) suma venitului nu se schimbă, întrucît operaţia dată diminuează suma creanţelor şi majorează mijloacele băneşti, fără a influenţa mărimea capitalului propriu al întreprinderii.

22. Venitul se constată numai în cazul în care acesta este cîştigat şi cînd întreprinderea are o certitudine întemeiată în obţinerea acestuia. În unele cazuri o atare certitudine survine numai după încasarea mijloacelor băneşti sau înlăturarea incertitudinilor de orice natură (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 13). De exemplu, la efectuarea operaţiilor de export pot apărea dificultăţi vizînd primirea autorizaţiei emise de autorităţile unui stat străin privind transferarea mijloacelor băneşti obţinute din exportul mărfurilor. În acest caz venitul nu se constată pînă la momentul primirii unei astfel de autorizaţii. Veniturile sub formă de recuperări ale prejudiciului material, privind pretenţiile etc. , de asemenea se constată numai atunci, cînd întreprinderea este sigură în obţinerea lor, adică numai în cazul existenţei acordului în scris al lucrătorului sau al altei persoane privind recuperarea prejudiciului material, satisfacerea pretenţiilor sau deciziei judiciare etc.

Exemplul 8. În urma inventarierii efectuate în martie 1998 au fost depistate lipsuri de materiale, valoarea de bilanţ a cărora constituie 1000 lei, iar cea de piaţă - 1250 lei (fără TVA). Lipsurile au fost comise din vina gestionarului care refuză să recupereze prejudiciul material cauzat. În legătură cu aceasta dosarul a fost trimis în judecată, care în luna octombrie 1998 a decis să încaseze de la persoana vinovată prejudiciul material în sumă de 1500 lei (inclusiv TVA) - cîte 200 lei lunar.

În exemplul citat în momentul constatării lipsurilor de materiale valoarea de bilanţ a acestora se constată ca cheltuială şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe trimestrul I 1998, iar valoarea de piaţă se trece la majorarea creanţelor personalului şi veniturilor anticipate şi se înscrie în bilanţul contabil pentru aceeaşi perioadă.

Venitul sub formă de recuperări ale prejudiciului material se constată numai după decizia judecăţii, adică în cazul în care întreprinderea este sigură în obţinerea acestuia. În acest caz mărimea venitului pentru fiecare perioadă (trimestru) de gestiune ulterioară se determină cu suma recuperării primite sau care urmează a fi primită de la persoana vinovată. În acest exemplu în trimestrul IV 1998 se constată ca venit numai o parte din creanţele supuse recuperării în perioada de gestiune respectivă - 600 lei (200 x 3), iar suma restantă - 650 lei va fi constatată ca venit în perioadele de gestiune următoare. Suma TVA, aferentă lipsurilor de materiale care urmează să fie compensată de către persoana vinovată se calculează în sumă totală de 250 lei (1250 x 0,20) după decizia judecăţii şi trebuie să fie transferată la buget în termenele stabilite de legislaţia în vigoare.

23. În cazul în care apar unele îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite inclusă anterior în venit, această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei venitului constatată iniţial şi reflectată în rapoartele financiare (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 13).

De exemplu, în cazul apariţiei unor creanţe dubioase mărimea acestora, în funcţie de metoda adoptată de întreprindere în politica de contabilitate, se trece la majorarea cheltuielilor perioadei sau se recuperă pe seama rezervei create anterior, dar nu se trece la diminuarea sumei venitului constatată anterior.

Exemplul 9. În februarie 1998 firma "AX" a vîndut produse la valoarea de vînzare totală de 140000 lei (fără TVA), inclusiv cumpărătorului "A" în sumă de 3000 lei. Costul efectiv al produselor vîndute constituie 110000 lei. În luna ianuarie 1998 cumpărătorul "A" a fost recunoscut de judecata economică drept falit, nefiind în stare să achite valoarea produselor cumpărate. Conform politicii de contabilitate acceptate de firma "AX", pierderile aferente datoriilor dubioase sînt recuperate pe seama cheltuielilor comerciale ale perioadei în care au fost constatate.

În exemplul dat firma "AX" constată venitul în sumă de 140000 lei în momentul livrării de produse cumpărătorilor şi îl reflectă în Raportul privind rezultatele financiare, întocmit pe trimestrul I 1998.

Pierderile aferente datoriilor dubioase în sumă de 3000 lei nu se trec la diminuarea sumei venitului constatat anterior, ci se includ în componenţa cheltuielilor comerciale şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe trimestrul I 1999.

24. Veniturile şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi tranzacţii sau operaţii economice sînt constatate într-o singură perioadă de gestiune (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 14). De exemplu, costul mărfurilor (produselor) vîndute şi venitul din vînzarea acestora se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare concomitent într-o singură perioadă de gestiune.

25. Pentru asigurarea concordanţei veniturilor şi cheltuielilor pe perioade de gestiune, întreprinderea poate, în caz de necesitate, să creeze rezervele corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei. De exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, pentru returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute, reparaţii cu termen de garanţie şi deservirea mărfurilor vîndute etc.

Exemplul 10. Utilizînd datele specificate în exemplul 9, să presupunem că firma "AX" recuperează pierderile aferente datoriilor dubioase pe seama rezervei create în prealabil, care se constituie pe seama cheltuielilor comerciale ale perioadei în care se livrează produsele.

Cota rezervei (corecţiei) aferente datoriilor dubioase se stabileşte de fiecare întreprindere în mod independent, ţinînd seama de experienţa anilor trecuţi şi de situaţia economică curentă şi în acest exemplu constituie 5% din valoarea de vînzare a produselor (fără TVA).

În exemplul dat mărimea rezervei (corecţiei) aferente datoriilor dubioase constituie 7000 lei (140000 x 0,05) şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare, întocmit pe trimestrul I 1998, în componenţa cheltuielilor comerciale concomitent cu venitul din vînzări şi costul produselor vîndute.

În luna ianuarie 1999, la casarea pierderilor aferente datoriilor dubioase, sumele veniturilor şi cheltuielilor constatate şi reflectate în Raportul privind rezultatele financiare întocmit pentru anul 1998 nu se vor modifica. În acest caz mărimea pierderilor aferente datoriilor dubioase în mărime de 3000 lei se trece concomitent la micşorarea rezervei create în prealabil şi creanţelor aferente facturilor comerciale.

26. În S.N.C.18 (paragraful 15) constatarea venitului se examinează pe fiecare tranzacţie. Însă, în anumite circumstanţe venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de desfacere a mărfii cuprinde o anumită sumă necesară pentru deservirea ei ulterioară, venitul pentru această parte a preţului se constată nu în momentul vînzării mărfii, ci pe măsura prestării serviciilor. În acelaşi mod se constată şi venitul din vînzarea mărfurilor pe credit.

Exemplul 11.

a) Utilizînd datele din exemplul 4, să presupunem că instalarea utilajului vîndut a fost efectuată în trimestrul II 1998.

În cazul de faţă venitul din vînzarea utilajului se constată în sumă de 40000 lei în momentul livrării acestuia cumpărătorului şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe trimestrul I 1998. Venitul din instalarea utilajului se constată în sumă de 5000 lei în perioada în care aceasta a fost efectuată şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe trimestrul II 1998.

b) Pornind de la datele specificate în exemplul 5, să presupunem că dobînzile aferente mărfurilor vîndute pe credit se calculează trimestrial.

În acest caz venitul din vînzarea mărfurilor şi venitul din dobînzi se constată în perioade de gestiune diferite. Venitul din vînzări în sumă de 50000 lei se constată în momentul livrării mărfurilor şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare pe anul 1998, iar venitul sub formă de dobînzi aferente creditului de mărfuri acordat - pe măsura calculării acestora indiferent de momentul efectiv al încasării lor şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare pe anul 1999, respectiv:

în trimestrul I - 3750 lei (50000 x 3/12);

în trimestrul II - 3750 lei (50000 x 3/12).

 

Venitul din vînzarea produselor finite şi mărfurilor

27. Venitul din vînzarea produselor finite şi mărfurilor se constată în baza metodei specializării exerciţiilor la livrarea acestora şi transmiterea drepturilor de proprietate cumpărătorului (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 16). Momentele livrării de produse finite şi mărfuri şi transmiterii drepturilor de proprietate asupra acestora cumpărătorilor, în fond, coincid. De exemplu, la vînzarea mărfurilor prin magazine, transmiterea produselor nemijlocit clienţilor etc. Însă în cazul nerespectării uneia din condiţiile menţionate, venitul nu se constată.

28. În cazul în care vînzătorul păstrează dreptul şi obligaţiile proprietarului după livrarea produselor şi mărfurilor, tranzacţia nu se consideră vînzare şi venitul nu se constată. De exemplu, în cazul vînzării în consignaţie venitul se constată numai după vînzarea efectivă a mărfurilor (produselor) nemijlocit cumpărătorilor. Dacă produsele finite sau mărfurile sînt livrate cu condiţia instalării lor, în cazul cînd lucrările de instalare nu sînt încă finalizate şi constituie o parte importantă a contractului, venitul se constată numai după instalarea şi recepţionarea produselor finite şi a mărfurilor de către cumpărător (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 17).

Exemplul 12.

a) În luna decembrie 1998 firma "AX" a transmis firmei dealer produse pentru vînzare în valoare de 42000 lei (fără TVA). Produsele au fost vîndute cumpărătorilor în anul 1999 în trimestrul I - 30000 lei şi în trimestrul II - 12000 lei.

În exemplul de faţă firma "AX" trebuie să constate venitul numai după vînzarea produselor cumpărătorilor nemijlociţi în trimestrul I al anului 1999 - 30000 lei, iar în trimestrul II - 12000 lei. Pînă la momentul vînzării producţia se consideră proprietatea firmei "AX" şi poate fi restituită acesteia.

b) Folosind datele specificate în exemplele 4 şi 11a, să presupunem că potrivit clauzelor contractului utilajul predat, să rămîne în proprietatea furnizorului pînă la momentul instalării şi recepţionării acestuia de către cumpărător.

În acest exemplu firma "AX" trebuie să constate venitul în sumă totală de 45000 lei în trimestrul II 1998 numai după instalarea efectivă a utilajului şi transmiterea drepturilor de proprietate asupra acestuia cumpărătorului.

29. Venitul nu se constată în cazurile în care drepturile de proprietate asupra produselor finite (mărfurilor) sînt transmise cumpărătorilor, dar încă nu este efectuată livrarea acestora, de exemplu, la vînzarea clădirilor, construcţiilor speciale şi altor obiecte, pentru care este necesară întocmirea actelor la notariat privind transmiterea drepturilor de proprietate.

Exemplul 13. Societatea pe Acţiuni "LX" vinde firmei "GX" o clădire la valoarea venală de 280000 lei (fără TVA). Contractul de vînzare-cumpărare a clădirii este perfectat la notar la 24 decembrie 1998. Clădirea a fost transmisă în folosinţă efectivă firmei "GX" la 2 februarie 1999 conform procesului-verbal de recepţie-predare a mijloacelor fixe. Contractul de vînzare-cumpărare a fost înregistrat la BIT la 18 februarie 1999.

În exemplul prezentat S.A. "LX" constată venitul din realizarea clădirii în momentul predării acesteia firmei "GX", adică în trimestrul I al anului 1998 şi îl reflectă în Raportul privind rezultatele financiare întocmit pentru această perioadă de gestiune.

30. La finele fiecărei perioade de gestiune veniturile constatate din realizarea produselor finite şi mărfurilor se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare pe rîndul "Vînzări nete".

 

Venitul din prestări servicii

31. Venitul provenit din servicii prestate se constată în baza metodei specializării exerciţiilor pe măsura efectuării acestora (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 19).

Există două metode de constatare a venitului provenit din servicii prestate:

a) după încheierea tranzacţiei;

b) pe stadii distincte ale tranzacţiei, în funcţie de procentul de finalizare a acesteia.

32. Metoda de constatare a venitului după încheierea tranzacţiei se aplică în cazul cînd termenul de prestare a serviciilor nu depăşeşte durata unei perioade de gestiune.

Exemplul 14. Firma "NX" execută lucrări de instalare a utilajului electric recepţionate de clienţi numai după finalizarea integrală a acestora. În trimestrul IV al anului 1998 firma a prestat şi a predat clienţilor, conform procesului-verbal, servicii în valoare de 30000 lei (fără TVA).

În exemplul de faţă firma "NX" constată venitul numai după finalizarea tranzacţiei în sumă de 30000 lei şi îl reflectă în Raportul privind rezultatele financiare, întocmit pe anul 1998.

33. Metoda constatării venitului pe stadii de finalizare a tranzacţiei se utilizează în cazurile în care serviciile, potrivit unuia şi aceluiaşi contract, sînt prestate în decurs de peste o perioadă de gestiune. La utilizarea acestei metode mărimea venitului se determină în baza uneia din metodele următoare:

a) volumului efectiv al lucrărilor executate;

b) corelaţiei procentuale a volumului efectiv a serviciilor prestate la o dată prestabilită faţă de volumul total al acestora prevăzut de contract;

c) corelaţiei procentuale a cheltuielilor suportate la o dată prestabilită faţă de suma totală a acestora prevăzută de contract (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 22).

Exemplul 15.

a) În luna ianuarie 1998 firma de reparaţie-construcţie "RX" a încheiat un contract cu S. A. "LX" pentru executarea lucrărilor de reparaţii capitale a clădirilor, secţiilor de producţie. Valoarea totală a lucrărilor de reparaţii (fără TVA), determinată în baza tarifelor prevăzute de contract, constituie 360000 lei. În trimestrul I 1998 au fost executate lucrări de reparaţii în suma totală de 56000 lei (fără TVA).

În exemplul de faţă firma "RX" constată venitul, luînd ca bază volumul efectiv al lucrărilor executate în sumă de 56000 lei şi îl reflectă în Raportul privind rezultatele financiare, întocmit pe trimestrul I 1998.

b) Firma "BX" a încheiat în luna ianuarie 1998 cu Uzina de articole din beton armat un contract pentru instalarea utilajului în decursul anului 1998 cu valoarea totală de 124000 (fără TVA). În trimestrul I firma a îndeplinit 38% din volumul total de lucrări prevăzute de contract.

În exemplul dat firma "BX" constată venitul în trimestrul I 1998 în sumă de 47120 lei (124000 x 0,38).

c) Societatea pe Acţiuni "LX" a încheiat în luna ianuarie 1998 un contract anual cu uzina "TX" pentru deservirea utilajului vîndut. Valoarea totală a contractului (fără TVA) se cifrează la 82000 lei.

Cheltuielile conform contractului constituie 64000 lei. În trimestrul I 1998 SA "LX" a suportat cheltuieli în sumă de 17000 lei.

În exemplul de faţă mărimea venitului SA "LX" în trimestrul I 1998 se determină prin înmulţirea corelaţiei procentuale a cheltuielilor suportate în cursul trimestrului în raport cu suma totală prevăzută de contract - 26,56% (17000 : 64000 x 100), cu mărimea totală a venitului prevăzut de contract (82000) lei şi constituie 21780 lei (0,2656 x 82000).

34. În cazul în care serviciile sînt executate de un număr nedeterminat de operaţii în cursul unei perioade de timp prestabilite, care nu pot fi repartizate pe stadii, venitul se constată în baza metodei liniare (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 23).

Exemplul 16. Firma "VX" a încheiat în luna decembrie 1997 cu compania "GX" un contract privind deservirea şi reparaţia computerelor acesteia în cursul anului 1998. Valoarea totală a lucrărilor prevăzute de contract (fără TVA) constituie 100000 lei. Serviciile se prestează uniform în decursul întregului an.

În acest exemplu mărimea venitului se determină în baza metodei liniare şi în fiecare trimestru constituie 25000 lei (100000 : 4).

35. În cazul în care rezultatul tranzacţiei de prestare a serviciilor nu poate fi determinat cu un grad înalt de certitudine, venitul se constată numai în mărimea cheltuielilor suportate, care au fost sau, posibil, vor fi recuperate (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 24).

Exemplul 17. Biroul de avocaţi a încheiat în luna noiembrie 1998 un contract cu S.A. "LX" privind apărarea intereselor acesteia în judecată, care va avea lor în aprilie 1999. În cazul cînd procesul va fi cîştigat în judecată, valoarea serviciilor (fără TVA) va constitui 80000 lei, în caz contrar, S.A. "LX" va recupera biroului de avocaţi numai cheltuielile suportate efectiv în limitele prevăzute de contract - 50000 lei. În trimestrul IV 1998 cheltuielile biroului de avocaţi aferente acestui caz au constituit 10000 lei.

În acest exemplu biroul de avocaţi constată venitul obţinut în trimestrul IV 1998 în suma cheltuielilor suportate efectiv (10000 lei), întrucît decizia judecăţii privind acest caz nu este încă luată, iar mărimea venitului nu poate fi determinată exact.

36. În cazul în care rezultatul tranzacţiei nu poate fi determinat cu un grad suficient de autenticitate şi există probabilitatea că cheltuielile suportate nu vor fi recuperate venitul nu se constată, iar consumurile se trec la cheltuieli (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 25).

Exemplul 18. Utilizînd datele specificate în exemplul 15 să presupunem că compania "GX" a dat faliment în luna martie 1998 şi ea nu va putea să-şi onoreze obligaţiile faţă de firma "VX". În trimestrul I cheltuielile firmei "VX" conform contractului încheiat au constituit 20000 lei.

În exemplul de faţă firma "VX" nu constată venitul în trimestrul I, iar cheltuielile suportate în perioada dată se constată ca pierderi şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare întocmit pentru perioada de gestiune respectivă.

37. La finele fiecărei perioade de gestiune veniturile constatate din prestări servicii se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare pe rîndul "Vînzări nete".

 

Venituri sub formă de dobînzi, redevenţe şi dividende

38. Dobînzile reprezintă veniturile obţinute din transmiterea în folosinţa altor persoane a mijloacelor băneşti sau a echivalentelor acestora (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 6). Acestea cuprind veniturile:

a) aferente conturilor de depozit şi altor conturi bancare;

b) din acordarea împrumuturilor băneşti şi de mărfuri altor persoane juridice şi fizice;

c) din procurarea titlurilor de datorii (obligaţiunilor, cambiilor etc.).

39. Dobînzile se constată ca venit în baza metodei specializării exerciţiilor şi în funcţie de corelaţia temporală care ia în considerare venitul real din activ (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 26).

40. Dobînzile aferente conturilor de depozit şi altor conturi bancare, precum şi din acordarea împrumuturilor băneşti şi de mărfuri altor persoane, se determină în baza cotei procentuale stabilită de contractul încheiat între întreprindere şi debitor.

Exemplul 19. La 1 februarie 1998 firma "AX" a încheiat cu banca un contract privind deschiderea unui cont de depozit în sumă de 100000 lei pe un termen de 6 luni. Venitul din contul de depozit se calculează trimestrial (fără capitalizare) cu o dobîndă de 24% pe an.

În exemplul dat suma venitului sub formă de dobînzi se constată la finele fiecărui trimestru şi constituie:

în trimestrul I - 4000 lei (100000 x 0,24 x 2/12);

în trimestrul II - 6000 lei (100000 x 0,24 x 3/12);

în trimestrul III - 2000 lei (100000 x 0,24 x 1/12).

Total pentru 6 luni - 12000 lei (4000 + 6000 + 2000).

În mod similar se determină suma venitului sub formă de dobînzi provenite din acordarea împrumuturilor băneşti sau de mărfuri altor persoane juridice şi fizice.

41. Venitul procentual din procurarea titlurilor de datorii cuprinde suma de amortizare a oricărei reduceri, adaos sau altei diferenţe între valoarea de intrare a acestora şi valoarea lor la momentul achitării. Mărimea venitului nominalizat se determină în funcţie de faptul dacă acesta este inclus sau nu în valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate.

42. Dacă dobînzile sînt incluse în valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate, venitul se constată cu suma diferenţei dintre valoarea nominală şi cea de intrare a acestora.

Exemplul 20. Firma "AX" a procurat 300 cambii de tezaur pe un termen de un an. Valoarea de procurare a unei cambii constituie 85 lei, iar valoarea nominală - 100 lei. În exemplul dat suma dobînzilor constituie 4500 lei (30000 - 25000) şi se constată ca venit la data achitării cambiilor.

43. În cazul în care dobînzile nu sînt incluse în valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate venitul se constată în baza cotei procentuale stabilită de contractul încheiat între întreprindere şi emitentul titlurilor de valoare.

Exemplul 21. Firma "AX" a procurat la 1 iulie 1998 1500 de obligaţiuni ale companiei "BX" cu un termen de achitare de 5 ani. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 20 lei. Venitul aferent obligaţiunilor se calculează la expirarea anului calendaristic în mărime de 18% din valoarea nominală a acestora.

În exemplul prezentat mai sus suma venitului se constată la finele fiecărui an şi în anul 1998 constituie 2700 lei (1500 x 20 x 0,18 x 6/12).

44. La calcularea dobînzilor neachitate pînă la procurarea titlurilor de valoare, suma totală a dobînzilor calculată în cursul perioadei de gestiune se repartizează între perioade pînă la/şi după procurare. În acest caz drept venit se consideră numai acea parte a dobînzilor care se referă la perioada după procurare, iar cealaltă parte a dobînzilor inclusă în valoarea de procurare a investiţiilor se raportează la diminuarea valorii de procurare a titlurilor de datorii (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 28).

Exemplul 22. În luna ianuarie 1998 S. A. "SX" a emis obligaţiuni cu valoarea nominală de 100 lei fiecare cu un venit anual fixat în mărime de 24% care se calculează lunar şi se plăteşte o dată la finele anului. În luna aprilie 1998 firma "GX" a procurat 150 de obligaţiuni în sumă totală de 15900 lei, adică cu preţul de 106 lei pentru o obligaţiune, care cuprinde cota dobînzilor neachitate în curs de 3 luni (ianuarie, februarie, martie).

În exemplul dat suma totală a dobînzilor calculate pe anul 1998 constituie 3600 lei (150 x 100 x 0,24). Din această sumă firma "GX" constată ca venit obţinut în cursul anului 1998 2700 lei {(150 x 100 x 0,24 x 9)/12}. Suma rămasă - 900 lei {(150 x 100 x 0,24 x 3)/12} se raportează la diminuarea valorii de intrare a obligaţiunilor cumpărate.

45. Dobînzile calculate, indiferent de sursa de primire, se reflectă în componenţa veniturilor din activitatea de investiţii şi la finele fiecărei perioade de gestiune se iau în calcul la determinarea indicatorului "Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)" din Raportul privind rezultatele financiare.

46. Redevenţele reprezintă venitul obţinut din transmiterea în folosinţa altor persoane a activelor nemateriale, de exemplu, a brevetelor, emblemelor comerciale, drepturilor de autor, programelor informatice, drepturilor de exploatare a resurselor naturale (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 6). Redevenţele se constată ca venit în baza metodei specializării exerciţiilor, în conformitate cu conţinutul acordului încheiat între întreprindere şi utilizatorii de active nemateriale (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 26).

47. În cazul în care activele sînt transmise altor persoane pentru o perioadă prestabilită cu condiţia restituirii, mărimea venitului sub formă de redevenţe se determină în baza metodei casării liniare (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 29).

Exemplul 23. În luna ianuarie 1998 firma "AX" a transmis companiei "DX" dreptul de utilizare a unei anumite tehnologii în curs de 5 ani cu condiţia restituirii acesteia. Suma totală a venitului, conform contractului încheiat, constituie 100000 lei (fără TVA). În acest exemplu firma "AX" va constata anual venitul în mărime de 20000 lei (100000 : 5), indiferent de momentul efectiv de primire a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare.

48. La transmiterea activelor nemateriale în folosinţa altor persoane pe un termen nelimitat şi pentru o plată fixă o astfel de operaţie se consideră ca vînzare a acestora şi redevenţele se constată ca venit în perioada de gestiune, în care aceste active au fost transmise.

Exemplul 24. În luna ianuarie 1997 firma "DX" a transmis S.A. "LX" dreptul de utilizare a programelor informatice pe termen nelimitat în sumă de 70000 lei (fără TVA). În exemplul dat firma "DX" constată venitul în sumă de 70000 lei în momentul transmiterii activelor nemateriale, adică în trimestrul I 1998, indiferent de momentul efectiv de primire a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare.

49. Dacă primirea venitului din transmiterea activelor nemateriale în folosinţa altor persoane depinde de evenimentele viitoare, redevenţele se constată numai atunci cînd există posibilitatea primirii plăţii, care are loc, de regulă, după producerea evenimentului (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 29). De exemplu, dacă editurii i se transmit drepturile de autor cu condiţia primirii plăţii în funcţie de vînzarea efectivă a cărţilor editate, redevenţele se constată ca venit pe măsura vînzării cărţilor.

50. Redevenţele se reflectă în componenţa veniturilor din activitatea financiară şi la finele fiecărei perioade de gestiune se iau în considerare la calcularea indicatorului "Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)" din Raportul privind rezultatele financiare.

51. Dividendele reprezintă veniturile rezultate din repartizarea venitului net (profitului) după impozitare între acţionari în conformitate cu cotele de participaţie în capitalul statutar (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 6).

Dividendele se constată ca venit atunci cînd este stabilit dreptul întreprinderii (acţionarului) la primirea acestora, adică la anunţarea lor de adunarea generală a acţionarilor (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 26). La calcularea dividendelor neachitate în baza venitului net (profitului) primit pînă la procurarea acţiunilor companiei suma totală a dividendelor anunţată pentru perioada de gestiune, se repartizează între perioade pînă la/şi după procurare. În acest caz se constată ca venit numai dividendele aferente perioadei după procurarea titlurilor de valoare. Dividendele calculate pînă la procurare nu se constată ca venit, dar se trec la diminuarea valorii de intrare a titlurilor de valoare (S.N.C.18 "Venitul", paragraful 30). Această prevedere a standardului se referă, în special, la acţiunile privilegiate cu venit fixat.

Exemplul 25. În luna mai 1998 firma "DX" a procurat de la Societatea pe Acţiuni "LX" 140 de acţiuni privilegiate cu o rată anuală fixată a dividendelor de 18%. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 50 lei. Acţiunile sînt procurate la preţul de 53 lei pentru o acţiune, care include suma dividendelor neachitate în perioada de pînă la procurare. În luna februarie 1999 adunarea generală a acţionarilor a anunţat dividendele aferente acţiunilor pe anul 1998 în mărimea dobînzii stabilite în prealabil (18%) din valoarea nominală a acestora.

În exemplul dat suma totală a dividendelor calculate pe anul 1998 va constitui 1260 lei (140 x 50 x 0,18). Din această sumă 840 lei se constată ca venitul firmei "DX" {(140 x 50 x 0,18 x 8)/12}, adică acea parte a dividendelor care se referă la perioada după procurarea acţiunilor (din luna mai pînă în luna decembrie). Partea rămasă a dividendelor - 420 lei {(140 x 50 x 0,18 x 4)/12} nu se constată ca venit, dar se trece la diminuarea valorii de intrare a acţiunilor procurate. Dividendele se constată ca venit în perioada anunţării acestora de către adunarea generală a acţionarilor, adică în trimestrul I al anului 1999.

52. În cazul în care repartizarea dividendelor între perioade pînă şi după procurarea titlurilor de valoare este dificilă sau poate fi efectuată numai în bază convenţională, ca venit se constată numai acea parte a dividendelor care nu reprezintă clar depăşirea valorii titlurilor de valoare.

Exemplul 26. Folosind datele prezentate în exemplul precedent, să presupunem că preţul de procurare a unei acţiuni constituie nu 53, dar 52 lei. În acest caz mărimea venitului firmei "DX" sub formă de dividende obţinute în trimestrul I 1999 va constitui 980 lei (1260 - 280), unde 280 lei (2 x 140) reprezintă suma de depăşire a valorii nominale a acţiunilor şi se trece la diminuarea valorii de intrare a acestora.

53. Dividendele calculate se reflectă în componenţa veniturilor din activitatea de investiţii şi la finele fiecărei perioade de gestiune se iau în calcul la determinarea indicatorului "Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)" din Raportul privind rezultatele financiare.

 

Publicitatea informaţiei

54. Întreprinderea dezvăluie în rapoartele financiare şi anexele la acestea informaţia privind veniturile în conformitate cu paragrafele 31 şi 32 ale S.N.C.18 "Venitul".

 

Data intrării comentariilor în vigoare

55. Prezentele comentarii intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Comentarii

Articole similare

Înregistrare

Restabilire

Se încarcă...