Contabilizarea costului vînzărilor în cazul în care vînzarea şi returnarea mărfii au loc în perioade de gestiune diferite

Exemplul 10. Utilizînd datele din exemplul 9, să presupunem că cumpărătorul a returnat teracota în luna ianuarie 201X+1. În conformitate cu politicile contabile, pierderile din returnare pot fi:
- înregistrate ca cheltuieli curente (varianta I);
- compensate pe seama provizionului (varianta II).

Conform datelor din exemplu, entitatea contabilizează:
în noiembrie 201X: 
- valoarea de vînzare a teracotei în sumă de 150 000 lei - ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
- valoarea contabilă a teracotei vîndute în sumă de 120 000 lei - ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor; 
în ianuarie 201X+1:
- valoarea contabilă a teracotei returnate în sumă de 9 600 lei (80 m² x 120 lei) - ca majorare a stocurilor şi diminuare a creanţelor curente;
- pierderile din returnarea teracotei: 
varianta I: ca majorare a cheltuielilor şi diminuare a creanţelor curente (dacă creanţele nu au fost achitate pînă la data returnării bunurilor) sau ca majorare a datoriilor curente (dacă creanţele au fost achitate pînă la data returnării bunurilor) în sumă de 2 400 lei (12 000 lei - 9 600 lei);
varianta II: ca diminuare a provizionului constituit anterior şi creanţelor curente (dacă creanţele nu au fost achitate pînă la data returnării bunurilor) sau ca majorare a datoriilor curente (dacă creanţele au fost achitate pînă la data returnării bunurilor) în sumă de 2 400 lei (12 000 lei - 9 600 lei).