Rezultatele evoluției social-economice a Republicii Moldova pe parcursul anului 2015 și prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2016-2019 au fost discutate astăzi în cadrul Consiliului Consultativ pe lângă Ministerul Economiei, condus de viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc. La ședință au participat reprezentanți ai instituțiilor și asociațiilor nonguvernamentale, ai Confederației Naționale a Patronatului, Confederației Naționale a Sindicatului, ai sectorului privat și societății civile.
Analizând evoluția social-economică a țării în anul 2015, Octavian Calmîc a menționat că problemele în sectorul bancar, diminuarea volumului transferurilor bănești ale persoanelor fizice din străinătate, seceta din vara anului 2015, restricțiile impuse la importul de vinuri și unele produse agricole din Moldova de către autoritățile de resort din Federația Rusă și recesiunea din această țară, criza din Ucraina, sunt factorii care au influențat negativ dezvoltarea economiei naționale pe parcursul anului trecut.
"Datele statistice arată că comparativ cu 2014, anul trecut Produsul intern brut s-a diminuat cu 0,5% în prețuri comparabile. Cea mai semnificativă influentă asupra diminuării PIB a avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultură - cu 1 punct procentual, administrația publică - cu 0,2 p.p., comerț cu ridicata și cu amănuntul - cu 0,1 p.p. Totodată, VAB în domeniul activității financiare şi de asigurări a influențat pozitiv - cu 0,9 p.p.", a spus ministrul Economiei.
În anul 2015 in expresie valorica exporturile au scăzut cu 15,9%, importurile - cu 25%, iar producția agricolă - cu 13,8% (în prețuri comparabile) față de anul 2014. Cu toate acestea, este de menționat că exporturile in expresie cantitativa s-au majorat cu 10%. Principala piaţa de desfacere fiind tarile UE cu o pondere de cca 63% din total export, fiind in creștere cu 14% comparativ cu anul 2014.
Dat fiind faptul că Republica Moldova este o țară dependentă în mare măsură de exterior, la estimarea indicatorilor macroeconomici pentru anul 2016, ministerul Economiei a luat în considerație evoluția economiei mondiale şi a statelor care sunt parteneri comerciali ai țării noastre, în primul rond, scăderea economiei în Federația Rusă, criza în Ucraina şi redresarea economiilor în ţările UE.
Potrivit estimărilor, recuperarea sectorului agricol după anul 2015 va aduce o contribuţie pozitivă asupra sectorului real și exporturilor, astfel, pentru anul 2016 se prevede majorarea în termeni reali a volumului producției agricole cu 7% față de nivelul anului trecut. Creșterea volumului produselor agricole, precum și celor substituibile și complementabile celor de import, vor avea un efect pozitiv asupra activității în sectorul industrial. Însă, reieșind din contextul intern şi extern actual, activitatea sectorului real va avea un ritm relativ scăzut în acest an. Astfel, se estimează că în anul 2016 producția industrială va înregistra o creștere de 2% comparativ cu anul 2015.
Reieșind din tendințele de dezvoltare a agriculturii şi industriei, estimate pentru anul 2016, luând în considerare cererea externă redusă (în special, din partea Federației Ruse), precum și scăderea prețurilor pe piața mondială la produsele agricole, exportul se va micșora cu 6% față de nivelul anului 2015 şi va însuma circa 1850 mil. dolari.
Având la bază aceste evoluții, se estimează că anul curent, PIB-ul național va înregistra o creștere de 1%, comparativ cu anul 2015. Sectorul de bunuri va contribui pozitiv la modificarea PIB cu 0,7 p.p., serviciile - cu 0,2 p.p., impozitele nete pe produs şi import - cu 0,1 p.p.
În opinia ministrului Economiei, riscurile probabile care pot contribui la modificarea scenariului de prognoză pentru anul curent ţin de domeniul bancar; instrumentele de politica monetar-creditară; fluctuațiile prețurilor mondiale la petrol, creșterea economică slabă și presiunile deflaționiste în ţările zonei Euro; incertitudinea sectorului agrar pentru anul 2016, etc.
Referindu-se la prognoza pentru anii 2017-2019, ministerul Economiei estimează o creștere a PIB de 2,5%-4% anual. Prognoza se bazează pe îmbunătățirea contextului economico-financiar la nivel mondial, promovarea mai intensă a exporturilor pe piața UE, dezvoltarea şi susținerea întreprinderilor din sectorul real și privat din partea statului, inclusiv prin atragerea investițiilor străine directe în economia națională, promovarea unei politici fiscale prudente şi implementarea reformelor menite să reducă cheltuielile publice ineficiente, precum și asigurarea stabilității financiare prin menținerea ratei inflației la nivel redus şi stabilității cursului de schimb etc.
Conform estimărilor, creșterea PIB în anii 2017-2019 va fi generată de creșterea anuală în termeni reali a producției industriale cu 4,7% şi a producției agricole cu 3,7%; în rezultatul reorientării politicii investiționale spre programe de performanță, modernizării întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării micului business.
Factorul important care va contribui la creșterea economiei naționale, în opinia specialiștilor de la ministerul Economiei, va fi majorarea investițiilor în active materiale pe termen lung, creșterea competitivității produselor autohtone pe piaţa externă, majorarea ofertei interne, extinderea bazei productive şi, respectiv, a celei de impozitare şi crearea surselor suplimentare pentru bugetul public naţional etc. Însă, având în vedere situația economică curentă se prevede că, volumul investițiilor în active materiale pe termen lung se va majora cu o rată medie anuală de circa 2,5% în anii 2017-2019.
În cadrul ședinței, membrii Consiliului Consultativ au făcut un schimb de opinii pe marginea analizelor prezentate, menționând că acestea se pot modifica în dependență de evoluțiile social-economice și politice atât din țară, cât și din lume. În aceste condiții participanții la întrunire au optat pentru desfășurarea unor asemenea ședințe trimestrial pentru o analiză și prognozare mai eficientă a evoluțiilor din economia națională.