Pe data de 28 aprilie 2015 a fost publicată Legea nr. 71 din 12.04.2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament) prin care au fost operate modificări în Codul fiscal, alte acte legislative ce țin de domeniul activității de întreprinzător. Mai jos vă propunem unele comentarii legate de modificările publicate (Monitorul Oficial nr.102-104 din 28.04.2015).

1. Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992 

Se completează art.10 p.8 cu un text conform căruia „Neindicarea sau indicarea incorectă de către agentul economic furnizor în factură/factură fiscală a preţului de livrare pentru o unitate, fixat de agentul economic producător al mărfurilor produse pe teritoriul ţării, şi a mărimii adaosului comercial cumulativ sau a preţului de achiziţie pentru o unitate la mărfurile importate şi a mărimii adaosului comercial cumulativ, în cazul livrării mărfurilor social importante, a căror listă este aprobată de Guvern, se sancţionează cu amendă în mărime de 10% din valoarea tranzacţiei cu mărfuri social importante, dar nu mai puţin de 500 de lei pentru fiecare factură/factură fiscală".

Comentarii:

Un text asemănător în acest articol a existat și până la modificarea analizată, textul a fost redactat. După cuvintele „prețul de livrare..." și „prețul de achiziție" au fost excluse cuvintele „inclusiv TVA", s-a adăugat textul prin care urmează să fie indicat „adaosul comercial cumulativ". Textul s-a adus în conformitate cu definițiile care se conțin în Hotărîrea cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor) nr. 547 din 04.08.1995 (Regulamentul privind completarea  documentului primar tipizat cu regim special Factura fiscală) în care sunt următoarele definiții:

„preţ de livrare - preţul producătorului autohton diminuat cu suma rabatului comercial acordat, indicat în documentele primare;

preţ de achiziţie - preţul producătorului de peste hotare/ reprezentantului oficial al acestuia, diminuat cu suma rabatului comercial acordat, indicat în documentele primare, cu luarea în calcul a drepturilor de import achitate, a cheltuielilor de transport (după caz, în funcţie de condiţiile de livrare), recalculat în moneda naţională (lei), conform cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării operaţiunii de vămuire;

adaos comercial - component al preţului cu ridicata sau cu amănuntul, care reprezintă diferenţa dintre acesta şi preţul de achiziţie/ livrare a mărfurilor, indicat în documentele primare".

O întrebare care îi frămîntă de mult timp pe contribuabilii care comercializează mărfuri social-importante, prețul de livrare (prețul de achiziție), de la care urmează să fie calculat adaosul comercial, include TVA? Întrebare firească la care nu există un răspuns viabil. În legătură cu modificarea analizată, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat recent a emis o scrisoare explicativă, care conține în acest sens următoarea concluzie „Astfel, ţinînd cont de faptul că atît preţul de achiziţie (în cazul mărfurilor importate), cît şi preţul de livrare (în cazul mărfurilor autohtone) include TVA, la completarea facturii fiscale, în boxa 10.9 preţul (de achiziţie/livrare) se înscrie inclusiv TVA". Concluzie care, după părerea noastră, nu este univocă. Vă propunem să analizăm următoarea situație. Un producător autohton, livrează marfă, producție social importantă, nu este plătitor al TVA, prețul de livrare - 100,00 lei/unitate. Cumpărătorul intermediar este plătitor al TVA și are dreptul la un adaos comercial de 20%. Prețul de realizare la acesta se va forma din prețul de livrare (100,00 lei) + adaosul comercial (20,00 lei) + TVA 20% la toată valoarea (24 lei = (100,00+20,00) x 20%), total 144,00 lei, sau din prețul de livrare (100,00 lei) + adaosul comercial (0,00 lei) + TVA 20% (20 lei = (100,00+00,00) x 20%), total 120,00 lei? Conform explicațiilor IFPS reiese că varianta legală este cea de 2-a: adaosul comercial care urmează să fie indicat în factură este 20% ((120,00-100,00)/100*100%), dar în realitate adaosul comercial este de 0,00 lei (0,00%) deoarece este constituit din suma TVA care urmează să fie achitată în buget. Altfel, entitatea intermediară, pentru a respecta modul de formare a prețului descris mai sus, ar urma să vândă marfa la prețul de 120,00 lei (preț de achiziție + TVA 20%), fără a încasa venit.

Informația privind prețul  de livrare (de achiziție) și adaosul comercial total urmează să fie reflectat în coloana 10.9 „Altă informație" a facturii-fiscale. Mai jos vă prezentăm un extras din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „factura fiscală" (Ordinul Ministerului Finanțelor nr.115 din 6 septembrie 2010):

„14) În coloana 10.9 "Altă informaţie", ... Pentru mărfurile social-importante pentru care, potrivit Hotărîrii Guvernului nr.547 din 4 august 1995 cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor), este reglementat adaosul comercial, la fiecare etapă de comercializare se va indica preţul de achiziţie/livrare şi mărimea adaosului comercial cumulativ. Informaţia referitor la preţuri se înscrie iniţial de către producător sau importator, fiind transcrisă ulterior de fiecare furnizor.

Adaosul comercial cumulativ pentru mărfurile autohtone reprezintă suma adaosului comercial aplicat la toate etapele de comercializare după producător, inclusiv la operaţiunea pentru care se perfectează factura fiscală, exprimat în procente în raport cu preţul de livrare.

Adaosul comercial cumulativ pentru mărfurile importate reprezintă suma adaosului comercial aplicat la toate etapele de comercializare, inclusiv adaosul comercial al importatorului şi la operaţiunea pentru care se perfectează factura fiscală, exprimat în procente în raport cu preţul de achiziţie.

În caz de necesitate pentru completarea informaţiei privind preţul de achiziţie/livrare şi a adaosului comercial cumulativ în coloana 10.9 se vor utiliza două rînduri".

2. Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16 iunie 1994.

Modificările operate în articolul 13¹ se referă la auditul obligatoriu al rapoartelor (situațiilor) financiare prin care se stabilesc cerințe mai dure față de companiile de audit care au dreptul la auditarea întreprinderilor de stat. „Modul de selectare a societăților de audit și termenii de referință se stabilesc de Guvern". A fost exclusă cerința ca unul din cei doi auditori certificați „să aibă experiență în domeniu nu mai puțin de 5 ani", în același timp, a fost adăugată cerința față de societatea de audit „să aibă în derulare anual, pentru ultimii 2 ani, cel puțin 10 misiuni de audit ale situațiilor financiare anuale, cu emiterea raportului auditorului". Este o cerință exagerat de drastică cu care puține companii de audit se vor conforma. Modificarea intră în vigoare la 01.01.2016.

Modificare analogică a fost operată și în Legea privind societățile pe acțiuni (art.89) și se referă la cerințele adăugătoare privind auditarea societăților pe acțiuni în care statul deține mai mult de 50% din capitalul social.

3. Codul fiscal nr.1163-XVIII din 24.04.1997 

Titlul I DISPOZIȚII GENERALE

i) Articolul 5 se completează cu trei puncte în care sunt prezentate definițiile noțiunilor: instrument de plată, mostre de mărfuri și „sistem informațional computerizat - produs software destinat pentru automatizarea evidenței financiare, contabile și fiscale din toate domeniile de activitate a economiei naționale". Sistemele informaționale computerizate exploatate de entități (contribuabili) urmează să fie certificate de Ministerul finanțelor;

ii) Se modifică redacția alin.(5) art.7 Stabilirea, modificarea și anularea impozitelor și taxelor generale de stat, prin care se stabilește (se completează lista impozitelor, taxelor) că contribuabilii care au subdiviziuni în afara unității teritorial-administrativă în care se află sediul central pentru acestea din urmă nu vor prezenta dări de seamă fiscale și nu vor plăti impozitul pe venit din activitatea operațională la bugetele administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor;

iii) Art.8 Drepturile și obligațiile contribuabilului alin.(2) (obligațiile) se completează cu două puncte prin care contribuabilii se obligă „să utilizeze sisteme informaționale computerizate, softuri pentru MCC, certificate la Comisia de certificare a Ministerului Finanțelor, în modul stabilit de Guvern"; agenții economici care livrează sisteme informaționale computerizare sunt obligați să le certifice la Comisia de certificare a Ministerului Finanțelor.

Comentariu:

Modificarea privind obligativitatea certificării soft-urilor contabile întră în vigoare la 01.01.2016. Prima impresie - este o formalitate pentru care entitățile vor fi obligate să plătească bani. Până acum 90% din entități au folosit programul 1C-Contabilitate, așa și mai departe vor utiliza acest program care va fi certificat de Comisie, numai că fiecare firmuliță, care vinde aceste soft-uri, va trebui să plătească. În prezent nici statul, nici contribuabilii nu au potențial să propună ceva nou.

Titlul II IMPOZITUL PE VENIT

iii) Articolul 15 Cotele impozitului (pe venit) limita impozitării persoanelor fizice la cota de 7% se stabilește în mărime de 29.640,00 lei (lunar 2.470,00 lei). Modificarea întră în vigoare la 01.01.2015 (?).

Comentarii:

Au trecut mai mult de 25 de zile de la data publicării legii, dar până acum nu este clar mecanismul de implementare. Cineva propune să fie folosite două limite: cea veche până la publicarea legii, alta - după, ceea ce este absurd. În anul 2011 modificări asemănătoare la Codul fiscal  au fost publicate la 04 aprilie 2011, dar au intrat în vigoare începând cu 01 ianuarie (perioada fiscală). Nu este clar de ce acum nu s-a procedat la fel. Impozitul pe venit este un impozit anual și nu pot fi câteva cote a impozitului pe parcursul unei perioade fiscale. Din cele auzite la „piață", anul acesta nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea pentru emiterea unor explicații privind aplicarea normelor legate de impozitul pe venit începând cu 01.01.2015. Pentru a-i împăca pe toți, se pregătesc noi modificări la Codul fiscal care vor prevedea mai clar aplicarea acestor norme, începând cu 01 ianuarie 2015;

Pentru comparație vă prezint o normă din Codul fiscal al României care prevede termene clare de intrare în vigoare a amendamentelor la lege:

„Modificarea şi completarea Codului fiscal

(1) Prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege".

iv) Articolul 19 Facilități acordate de patron se completează cu un text prin care „...cheltuielile anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului în mărime de până la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută ..." nu sunt recunoscute ca facilități acordate de angajator.Pentru anul 2015 această limită = 2.028,00 lei (4.056,00 x 50%);

v) Modificări în art.20 Sursele de venit neimpozabile:

-litera g) se abrogă: „indemnizații de concediere stabilite conform legislație", corespunzător, indemnizațiile de concediere devin surse de venit impozabile;

-se completează cu litera u¹ cu următorul conținut „dobînzile de la valorile mobiliare de stat". Aceste dobânzi și până în prezent erau scutite de impozit în baza unui alt act legislativ (Legea privind punerea în aplicare a Titlului I, II);

vi) Articolul 24 Deducerea cheltuielilor aferente activității de întreprinzător a fost completat cu un nou alineat (4¹) cu următorul conținut:

„Prin derogare de la prevederile prezentului articol, ale articolelor 26 şi 27, deducerea uzurii şi cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, deductibile conform prezentului titlu, se permite doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia".

Comentarii:

Administrarea acestei norme va complica semnificativ contabilitatea (obligă ținerea evidenței analitice stricte a cheltuielilor în raport la fiecare autoturism exploatat de entitate) și va crea mari neînțelegeri cu controlorii fiscali. Grupa minoră 112 se referă la: Directori generali, directori executivi şi asimilaţi; grupa minoră 121: Conducători în domeniul administrativ. Textul acestei modificări încă o dată ne demonstrează că calitatea acestora lasă de dorit și va complica și mai mult administrarea impozitului pe venit. Entitățile vor fi încurajate să înregistreze subdiviziuni fictive, să manipuleze cu denumirea funcțiilor ocupate de angajați, etc.;

vii) Prin modificările operate în alin.(3), art.24 Deducerea cheltuielilor aferente activității de întreprinzător, care reglementează deducerea deșeurilor, reziduurilor și perisabilității naturale. În rezultatul acestor modificări deducerea acestora se va face în baza limitelor stabilite „de autoritățile de specialitate ale administrației publice centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor, conform modului stabilit de Guvern". Până la modificarea analizată limita se stabilea anual de către conducătorul entității. Intră în vigoare din 01.01.2017 (?);

viii) Art.24 Deducerea cheltuielilor aferente activității de întreprinzător a fost completat cu alineatul (20) prin care se limitează deductibilitatea cheltuielilor suportate „...pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatorului în mărime de până la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în valoare absolută... pe anul respectiv" (anul 2015 - 4.056,00 lei), cheltuieli deductibile în aceste scopuri per angajat = 2.028,00 lei/an (4.056,00 lei x 50%);

ix) Art.27 Valoarea mijloacelor fixe alin.(9) la litera a) a fost adăugat un text prin care cheltuielile legate de reparația „ ... mijloacelor de transport aerian internațional de pasageri și cargo.." se permite deducerea ca cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost suportate (limita 15% exclusă).

La litera b), care reglementează (limitează) deductibilitatea cheltuielilor de reparație a mijloacelor fixe arendate (locațiune), se adaugă și mijloacele fixe utilizate în baza unui contract de „...leasing operațional al mijloacelor de transport aerian internațional", pentru care deducerea cheltuielilor de reparație se permite „...iar pentru mijloacele de transport aerian internațional, în mărime de 100%" din suma calculată a arendei (locațiunii). Va rog să atrageți atenție la această modificare, deoarece din text nu este cert la ce se referă 100%: la cheltuielile de reparație suportate sau la plata pentru locațiune anuală.

Acest articol se completează cu alineatul (12¹) prin care se stabilește că „Începînd cu perioada fiscală 2014, se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit şi puse în funcţiune în perioadele fiscale anterioare anului 2014, a căror valoare a fost inclusă la venituri impozabile ale contribuabilului. Uzura acestor mijloace fixe se calculează reieşind din valoarea reflectată în bilanţul contribuabilului conform situaţiei din 31 decembrie 2013".

Această modificare se referă la mijloacele fixe care au fost primite în donație în perioadele precedente. Atenție! Se deduce uzura mijloacelor fixe primite gratuit, cu excepția cazurilor în care valoarea acestuia (MF) a fost inclusă în venitul neimpozabil al contribuabilului. Discutabilă abordare.

De exemplu, un proprietar transmite entității sale un mijloc fix în proprietate, fără a majora capitalul social. Conform SNC Venituri contribuția proprietarului nu generează venit, nici impozabil nici neimpozabil, pentru entitatea sa. Entitatea va avea dreptul să deducă uzura în scopuri fiscale a acestui mijloc fix? Răspunsul este Da, în înțelegerea noastră, dar vă recomand să vă documentați print-un răspuns în scris.

Baza valorică a mijlocului fix se considera valoarea contabilă la 31.12.2013, această abordare nu corespunde principiilor generale de calcul a uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, care nu stabilesc legătură dintre valoarea contabilă a mijlocului fix și baza lui valorică în scopuri fiscale. Valoarea contabilă are la bază raționamentul profesional care are un grad înalt de subiectivism (alegerea metodei de calcul a uzurii, termen de exploatare), iar abordarea fiscală trebuie să fie lipsită de subiectivism, să fie strictă. Altă abordare ar fi fost dacă baza valorică ar fi fost determinată ca baza valorică a mijlocului fix la 31.12.2013 dacă acesta ar fi fost inclus în borderoul de calcul a uzurii în scopuri fiscale în perioada în care a fost transmis în exploatare;

x) La articolul 31 Limitarea altor deduceri alin.(3) a fost operată o modificare care poate avea urmări semnificative pentru instituțiile financiare. Acest alineat permitea până în prezent „...deducerea reducerilor pentru pierderi la active și la angajamente condiționale, calculate conform regulamentului aprobat de Banca Națională a Moldovei", după modificări cuvintele  „aprobat de Banca Națională a Moldovei" se înlocuiesc cu abrevierea „IFRS". Corespunzător, regulile IFRS sunt acceptate spre deducere în scopuri fiscale. Provizioanele formate în baza politicii de contabilitate individuale, elaborate de fiecare entitate și conforme IFRS, vor fi acceptate spre deducere!

xi) Art.33 Scutiri personale, scutirea personală anuală a persoanelor fizice rezidente se modifică: 10.128,00 lei (lunar 844,00 lei) - scutire obișnuită; 15.060,00 lei - scutirea majorată pentru unele categorii de persoane.

Art.35 Scutiri pentru persoane întreținute, scutirea simplă pentru persoana întreținută va fi - 2.256,00 lei, scutirea majorată pentru unele categorii de persoane întreținute - 10.128,00 lei

Comentarii:

Suntem țara surprizelor! Au trecut mai mult de 25 de zile de la data publicării legii, dar organele abilitate ale statului nu pot să ne spună cert care sunt efectele practice ale legii!? Cum urmează să fie acordată noua scutire personală pentru veniturile, achitate persoanelor fizice după data publicării legii? Se acordă scutirea personală nouă începînd cu 01 ianuarie 2015, doar conform legii este scutire anuală? Din păcate nu sunt răspunsuri la aceste întrebări. Este stranie această situație, deoarece în istoria noastră curentă au mai fost precedente asemănătoare când modificarea scutirii impozitului, cotelor impozitului pe venit au fost adoptate pe parcursul anului fiscal. De exemplu, în anul 2011 modificările au fost publicate la 04 aprilie și atunci au fost emise explicații precum că noile scutiri personale se acordă începând cu 01 ianuarie, iar în mod practic acestea au fost realizate prin acordarea noii scutiri personale o dată cu achitarea următorului salariu după publicarea legii. De ce acum nu se procedează la fel? Sunt sigur că legea anume așa urmează să fie interpretată. Din surse neoficiale, obținute de la alți contabili pe coridoarele IFS teritoriale, situația este următoarea. Organele abilitate de stat pentru a face explicații la lege nu doresc să-și asume responsabilitatea pentru emiterea unor explicații prin care scutirea personală să fie acordată de la începutul anului (duce la diminuarea plăților în buget), iar alte explicații nu sunt corecte. În această situație, se pregătesc modificări la legea adoptată prin care se va scrie mai clar că scutirile personale, pentru persoanele întreținute, limita impozitului impozitată la cota de 7%, etc se acordă începând cu 01 ianuarie;

xii) Art.36 Alte deduceri, alineatul (1), care reglementează limitarea în scopuri fiscale a cheltuielilor legate de binefacere și sponsorizare. Prin modificările operate cota cheltuielilor în aceste scopuri se micșorează de la 10% la 2% din venitul impozabil, intră în vigoare la 01.05.2015 (perioada fiscală A/2015?).

La alineatul (6), în care se spune despre deductibilitatea cheltuielilor pentru primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, a fost exclus textul ce ține de primele calculate de angajator.Textul care a rămas se referă exclusiv la deductibilitatea  primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală „...achitate de persoanele fizice asigurate conform legislației". Multora această modificare le-a creat un sentiment de nedumerire - vor fi deductibile aceste cheltuieli pentru entități? Totuși, părerea noastră este că această modificare este una de redactare, acest alineat să referă numai la deductibilitatea cheltuielilor persoanelor fizice, iar deductibilitatea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nu este pusă la îndoială, articolul 24 Deductibilitatea cheltuielilor aferente activității de întreprinzător este aplicabil în acest sens („cheltuieli necesare și ordinare").

Articolul se completează cu alineatul (8) prin care se concretizează deductibilitatea pentru patroni a cheltuielilor suportate pentru „indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de boli nelegate  de muncă, conform art.4 al Legii nr.289-XV din 22.07.2004...". Aceste cheltuieli au fost deductibile pentru angajatori și până la data publicării acestei modificări;

xiii) Art.44 Metodele de evidență și aplicarea lor, alin.(3), se referă la definiția contabilității de angajamente, se completează cu litera c) „pierderile aferente returnării activelor livrate în anii precedenți, sumele reducerii de preț, disconturilor și rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achizițiile efectuate în anii precedenți se raportează și se deduc respectiv în scopuri fiscale în anul fiscal în care acestea au fost constatate și/sau calculate, și/sau acordate". În scopuri fiscale pierderile din returnarea mărfurilor, reduceri de preț, etc sunt recunoscute în perioada fiscală în care au fost documentate (întocmită factura fiscală);

xiv) Art.49 Agenții economici rezidenți ai zonelor economice libere se completează cu un alineat din care reiese că modul de aplicare a facilităților fiscale prevăzute în acest articol se stabilește de Guvern;

xv) Art.51³ Instituțiile de învățămînt publice și private este expus într-o nouă redacție; instituțiile enumerate în denumirea articolului „...se scutesc de impozitul pe venit obținut din desfășurarea nemijlocită a procesului de învățămînt conform Codului educației". Unica condiție stabilită de lege privind scutirea de impozit este ca activitatea instituției să fie conformă Codului educației;

xvi) Art.54 Organizațiile statelor străine, organizațiile internaționale și personalul acestora alin.(3) sunt completate cu un text din care reiese că venitul angajaților rezidenți „precum și cel al agenților economici rezidenți" care activează în cadrul tratatelor internaționale se impozitează în modul general stabilit, dacă tratatul internațional de asistență tehnică  și „investițional" nu prevede altfel;

xvii) Au fost efectuate mai multe modificări, completări în articolele ce țin de Capitolul 7¹ Regimul fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor prin care s-a încercat să fie corectate erorile grave care se conțineau privind subiecții impozitării, perioada fiscală, etc. Analizând modificările operate constatăm că n-au fost corectate toate erorile, incertitudinile. Menționăm următoarele fapte:

a) în rezultatul modificărilor operate în alin(3) „Agenţii economici menţionaţi la alin.(1) care, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 600000 lei, pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit. Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic". Din text reiese că dreptul de a alege regimul de impozitare îl au entitățile (1) care au înregistrat venit din livrări scutite de TVA și (2) cele care au înregistrat livrări scutite și impozabile cu TVA (!?). În situația în care o entitate a înregistrat în perioada fiscală precedentă exclusiv livrări impozabile cu TVA, atunci aceasta va avea dreptul să alegă regimul de impozitare? Din textul propus acest fapt nu este cert. Dacă răspunsul este NU, atunci această normă este lipsită de sens;

b) Modificările propuse n-au exclus situația în care o entitate pe parcursul unui an calendaristic poate fi subiect al impunerii privind impozitul pe venit în conformitate cu două regimuri de impozitare: al agenților economici ai sectorului Î.M.M. și al regimului de impozitare general stabilit. Trecerea de la un regim de impozitare la altul pe parcursul unei perioade fiscale este lipsită de raționament, complică evidența entității și nu aduce beneficii nici entităților, nici bugetului statului. Din textul legii reiese expres că dacă plătitorul impozitului de 3% devine plătitor al TVA, din data înregistrării devine subiect al impunerii impozitului pe venit la cota de 12%. În situația în care un subiect al impozitării cu TVA, corespunzător, subiect al impozitării cu impozitul pe venit la cota de 12%, este anulat ca plătitor al TVA, din momentul anulării devine plătitor al impozitului pe venit la cota de 3%;

c) din textul legii nu este clar dacă întreprinderile nou create, pentru perioada fiscală în care au fost înregistrate, au dreptul să aleagă regimul de impozitare. Presupunem că acestea devin plătitoare a impozitului la cota de 3% din momentul înregistrării, ceea ce va crea mari probleme unor agenți economici nou-creați și care planifică să aibă o activitate mare;

d) agenții economici care înregistrează la 31 decembrie venit operațional din livrări scutite de TVA în mărime ce depășește 600 000 lei, aplică regimul de impozitare general stabilit;

c) în scopul aplicării prevederilor regimului de impozitare la cota de 3% returul de marfă, discontul (reducerea de preț) acordat va micșora obiectul impozitării în perioada fiscală în care s-a returnat marfa, s-a acordat discontul (reducerea de preț);

d) impozitul pe venit la cota de 3% se declară și se achită la bugetul corespunzător sediului central, nu se achită în bugetele unde se află subdiviziunile;

e) „Persoana responsabilă a contribuabilului care a iniţiat procedurile de încetare a activităţii este obligată, în termen de 6 luni de la adoptarea unei astfel de decizii în conformitate cu legislaţia in vigoare, să prezinte darea de seamă privind impozitul pe venit din activitatea operaţională";

xviii) Capitolul 10¹ Impozitarea notarilor publici se completează cu un nou articol 69.5 Modul de calculare, achitare și declarare, care  stabilește modul de calculare a impozitului, periodicitate de calcul și declarare (lunar), termenele de plata și de declarare a impozitului (lunar până la data de 25 a lunii următoare lunii de raportare), formularul și modul de completare a dării de seamă se aprobă de Ministerul Finanțelor;

xix) Art.79³ Prevederi speciale privind tratatele internaționale, alin.(2) în care se spune că nerezidentul pentru a aplica prevederile tratatelor internaționale are obligația de a prezenta plătitorului de venit, până la data achitării venitului, un certificat de rezidență eliberat de o autoritate competentă din statul său de rezidență. Certificatul de rezidență se prezintă „pe suport de hîrtie în original și/sau în formă electronică". „Modul de atestare și confirmare a rezidenței prin intermediul certificatelor prezentate în formă electronică este stabilit de Guvern".

Se completează cu alin.(9) care prevede că modul de atestare și confirmare a rezidenței RM în scopul beneficierii  de prevederile convențiilor internaționale în care RM este parte privind evitarea dublei impuneri  se stabilește de Guvern;

xx) Art.83 Prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit și a documentului cu privire la venitul societății, alin.(2) lit.b) se actualizează criteriile obligativității prezentării de către persoanele fizice a declarației cu privire la impozitul pe venit în legătură cu modificarea mărimii scutirii personale anuale (10.128,00 lei) și a limitei venitului  de impozitare la cota de 7% (29.640,00 lei);

xxi) Art.84 Achitarea impozitului în rate se operează modificări de redactare a textului, fără a modifica conținutul;

xxii) Art.88 Reținerea impozitului din salariu alin.(6) se completează cu un text din care reiese că și persoana angajată în baza unui contract civil (prestație servicii, lucrări) are dreptul să ceară reținerea impozitului pe venit la cota de 18%;

xxiii) Art.92 Achitarea impozitelor reținute la sursa de plată și prezentarea către organele fiscale și contribuabili a documentelor privind plățile și/sau impozitele reținute au fot operate mai multe operațiuni conținutul cărora se reduce la următoarele:

(a) veniturile achitate de entități în baza art.90¹ Reținerea finală a impozitului din unele tipuri de venit, în partea în care valoarea venitului achitat persoanei fizice depășește scutirea personală, se adaugă la veniturile declarate organului fiscal teritorial în termen de 1 lună de la încheierea anului fiscal (Forma IALS14). Este o prevedere așteptată, care urma să fie aplicată concomitent cu introducerea prevederilor privind metodele indirecte de impozitare a persoanelor fizice, pentru ca IFS să monitorizeze toate veniturile persoanelor fizice și să nu-i poarte pe drumuri, iar entitățile, în lipsa informației în baza de date a IFS, să fie obligate să elibereze certificate acestora privind veniturile achitate;

(b) entitățile sunt eliberate de obligațiunea de a prezenta informații până la data de 1 martie a anului fiscal imediat următor persoanelor fizice privind veniturile achitate în baza art. 90¹;

(c) se completează cu alin.(4¹) care prevede că în cazul efectuării corectărilor în informația prezentată anual privind venitul achitat și impozitul reținut, entitățile plătitoare sunt obligate să informeze beneficiarii plăților în termen de 15 zile lucrătoare;

(d) alineatul (11), în care era prevăzută obligativitatea caselor de amanet să prezinte informații IFS privind împrumuturile nerambursate acordate persoanelor fizice, se abrogă;

(e) se completează cu alin.(13) cu următorul cuprins: „Agenții economici specializați (intermediari imobiliari), până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, prezintă IFPS informația privind contractele de dare în posesie și/sau în folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare încheiate de persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, în modul și în forma stabilită de IFPS";

Titlul III Taxa pe Valoarea Adăugată

xxiv) La art.93 Noțiuni generale p.3) în care se dă definiția noțiunii  de Livrare de mărfuri care se completează cu „...împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești". „Fungibil, - ă (Jur.; despre lucruri) Care poate fi înlocuit cu altul de același fel, de aceeași calitate și aceeași cantitate, în cazul când formează obiectul unei obligații" (dex). Prin această completare se confirmă că împrumutul unui bun este livrare impozabilă cu TVA. În înțelegerea noastră, această modificare este una de redactare, deoarece împrumutul unui bun a constituit o livrare impozabilă privind TVA și până la această dată, deoarece se încadrează în noțiunea generală a Livrării de marfă - „transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor...".

xxv) Art.96 Cotele TVA, litera b) la liniuța a doua (8% TVA pentru medicamente) se adaugă textul din care reiese că se va impozita la această cotă livrarea alcoolului etilic nedenaturat, destinat producerii farmaceutice și utilizării în medicină, în limita contingentului anual stabilit de Guvern;

-la liniuța a treia (8% la livrarea, importul unor mărfuri) unele poziții tarifare se detaliază până la 9 cifre în poziția tarifară, pozițiile tarifare: 300660, 4015, 481890 se înlocuiesc cu pozițiile tarifare: 300660000 „Preparate chimice anticoncepționale pe bază de hormoni, de alte produse de la poziția 2937 sau de spermicide", 401511000 „Mănuși, mitene și mănuși cu un deget pentru chirurgie", 481890100 „Articole de uz chirurgical, medical sau igienic, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul";

-liniuța a cincea (8% producția din agricultură) se prezintă într-o nouă redacție, care prevede impozitarea la cota 8% a TVA „la producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și horticultură în formă naturală, produsă, importată și/sau livrată pe teritoriul RM de la pozițiile tarifare:

010221 - Animale vii din specia bovine - Bovine - Reproducători de rasă pură;
010231000 - Animale vii din specia bovine - Bivoli - Reproducători de rasă pură;
010290200 - Animale vii din specia bovine - Altele - Reproducători de rasă pură;
010310000 - Animale vii din specia porcine - Reproducători de rasă pură;
010410100 - Animale vii din specia ovine sau caprine - Din specia ovine - Reproducători de rasă pură;
010420100 - Animale vii din specia ovine sau caprine - Din specia caprine - Reproducători de rasă pură;
060210 - Butași nerădăcinoși și altoi;
060220 - Arbori, arbuști, copăcei și tufișuri, care poarta fructe comestibile sau nuci, altoiți sau nealtoiți;
0701 - Cartofi, în stare proaspăta sau refrigerată;
07020000 - Tomate, în stare proaspăta sau refrigerată;
0703 - Ceapă, ceapă esalota, usturoi, praz și alte legume aliacee, în stare proaspăta sau refrigerate;
0704 - Varză, conopidă, varză creațăț, gulii și produse comestibile similare din genul Brassica, în stare proaspăta sau refrigerată;
0705 - Salată verde (Lactuca sativa) și cicoare (Cichorium spp.), în stare proaspăta sau refrigerată;
0706 - Morcovi, napi, sfeclă roșie pentru salată, barba-caprei, țelina de rădăcina, ridichi ăi rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspăta sau refrigerată;
070700 - Castraveți și cornișon, în stare proaspăta sau refrigerată;
0708 - Legume cu păstăi, curățate sau nu de păstăi, în stare proaspăta sau refrigerată;
070920000 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Sparanghel;
070930000 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Vinete;
070940000 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Țelina, alta decât țelina de rădăcina;
070951000 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Ciuperci din genul Agaricus;
070959100 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Bureți galbeni (Chantarellus cibarius);
070959300 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Minatarci;
070960100 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Ardei gras;
070970000 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Spanac, ghizdei (spanac de Noua Zeelanda) și loboda;
070993100 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Dovlecei;
070999100 -  Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Salată, alta decât salata verde (Lactuca sativa) și cicoarea (Cichorium spp.);
070999400 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Capere;
070999500 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Fenicul;
070999600 - Alte legume, în stare proaspăta sau refrigerată - Porumb dulce;
0713 - Legume cu păstăi uscate, curățate de păstăi, chiar decorticate sau sfărâmate;
071420100 - Batate - Proaspete, întregi, destinate consumului alimentar;
080231000 - Nuci comune - În coaja;
080610 - Struguri proaspeți;
080711000 - Pepeni verzi;
080719000 - Pepeni (inclusiv pepeni verzi) - Altele;
0808 - Mere, pere și gutui, proaspete;
0809 - Caise, cireșe, vișine, piersici (inclusiv nectarine), prune și porumbe, proaspete;
08101000 - Căpșuni, fragi proaspete;
081020 - Zmeura, dude, mure și hibrizi ai acestora proaspete;
081030 - Coacăze negre, albe sau roșii și agrișe proaspete
1001 - Grâu și meslin;
1002 - Secara;
1003 - Orz;
1004 - Ovăz;
1005 - Porumb;
1007 - Sorg boabe;
1201 - Boabe de soia, chiar sfărâmate;
1205 - Semințe de rapița sau de rapița sălbatica, chiar sfărâmate;
120600 - Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate;
1209 - Semințe, fructe și spori, destinate însămânțării:
121291 - Sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată;
121300000 - Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub forma de pelete;
1214 - Gulii furajere, sfecla furajeră, rădăcini furajere, fân, lucerna, trifoi, sparceta, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete.

xxvi) Art.97 Valoarea impozabilă a livrării impozabile, alin.(4), care prevedea impozitarea cu TVA a diferenței dintre costul bunurilor (serviciilor) livrate și prețul de realizare, în cazul în care costul e mai mare, se abrogă.

Comentarii:

Acest amendament a venit pe neașteptate și soluționează multe probleme cu care se confruntă entitățile în situația în care acestea nu au posibilitate să vândă marfa la un preț mai mare decât costul acesteia, aveau obligația, adăugător la pierderile înregistrate, să plătească și TVA din diferență. Nu puteam să cred că așa ceva, modificări în favoarea contribuabililor, poate să se întâmple și la noi. Impactul amendamentului l-am înțeles corect, acest fapt a fost confirmat și de persoanele responsabile din cadrul IFS cu care am discutat această întrebare. În același timp, interlocutorii mei au atras atenția că a rămas în vigoare alineatul (5) art.97 „Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor supuse uzurii reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor de bilanț și valoarea de piață", care prevede că pentru activele supuse uzurii (conform SNC noi uzură nu avem, este amortizare?!): imobilizări necorporale, imobilizări corporale, obiecte de mică valoare și scurtă durată, proprietate investițională - diferența negativă se va impozita cu TVA și în continuare. De asemenea, a rămas intact și art.99 Livrările efectuate la un preț mai mic decât cel de piață, fără efectuarea plății, în contul retribuirii muncii care prevede restricții privind valoarea impozabilă a livrării impozabile (cea mai mare dintre valoarea de piață și cost) în cazul unor relații specifice între furnizor și cumpărător.

xxvii) Art.101¹ Restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale se completează cu un alineat nou (1¹) pare prevede restituirea TVA din investițiile în clădiri de producție, efectuate începând cu 1 mai 2015. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producție care se află în curs de execuție sau conservate, doar după darea acestora în exploatare și folosire după destinație.

xxviii) Art.102 Trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate,

-(a) în alineatul (8) (în acest alineat sunt enumerate documentele necesare de prezentat pentru restituirea TVA) p.1 (din livrări de mărfuri) lista documentelor se completează cu „declarația vamală de export sau extrasul din declarația vamală de export în format electronic,...", se exclude din lista documentelor „confirmarea organelor vamale privind livrarea mărfurilor pentru export"; se completează cu p.10) care se referă la documentele necesare de prezentat pentru restituirea TVA care atestă livrările de energie electrică, energie termică și apă caldă destinată populației;

-(b) se completează cu alineatul (11) care prevede limitarea sumelor TVA pentru funcționarea și reparația autoturismelor folosite de către persoanele specificate la grupurile 112 și 113 din Clasificatorul ocupațiilor RM, se trece în cont TVA doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune inclusiv sediul central, diferența se reflectă la cheltuieli;

Comentarii:

Această normă va crea dificultăți legate de o evidența analitică adăugătoare, în raport la fiecare autoturism, care urmează să fie organizată, vor fi inevitabile divergențele cu organele de control fiscal, legate de administrarea acestei prevederi. Ca rezultat, vor fi înregistrate amenzi, contestații, procese de judecată;

xxix) Art.103 Scutirea de TVA, alin.(1), p.2 prevede scutirea de TVA privind livrarea unor mărfuri,  se detaliază poziția tarifară (se adaugă sau se modifică o cifră din poziția tarifară), aceste mărfuri sunt: 160210001 - Alte preparate și conserve din carne, din organe sau din sânge, preparate omogenizate pentru alimentația copiilor, 200510001 - Legume omogenizate pentru alimentația copiilor; Dulcețuri, jeleuri, marmelade, paste și piureuri de fructe sau de nuci, obținute prin fierbere, cu sau fără adaos de zahar sau de alți îndulcitori, la codurile: 200710101 - Preparate omogenizate cu un conținut de zahar de peste 13% din greutate pentru alimentația copiilor, 200710911 - Preparate omogenizate cu un conținut de zahar de peste 13% din greutate din fructe tropicale pentru alimentația copiilor și 200710991 Preparate omogenizate cu un conținut de zahar de peste 13% din greutate pentru alimentația copiilor;

-p.5 textul, legat de scutirea livrării mărfurile, serviciile instituțiilor de învățămînt, se prezintă într-o nouă redacție. Sunt scutite „mărfurile, serviciile instituțiilor de învățămînt publice și private, legate de desfășurarea nemijlocită a procesului de învățămînt conform Codului educației";

-p.7 prevede scutirea de TVA a serviciilor legate de operațiunile de acordare de licențe și eliberare de brevete (cu excepția celor de intermediere), referitoare la obiectele proprietății industriale, dreptului de autor, etc. De exemplu, serviciile Camerei de licențiere, AGEPI, etc. Livrarea dreptul de autor propriu-zis nu cade sub incidența acestei norme. A fost adăugat un text de concretizare, serviciile enumerate mai jos n-au fost scutite de TVA nici până la această modificare,  care prevede că serviciile aferente importului de mărfuri prevăzute la art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.1380-XII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal nu cad sub incidența normei privind scutirea de TVA. Prevederea la care se face referință este: „d) redevenţele şi taxele pentru licenţe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, ca o condiţie a vînzării mărfurilor de evaluat, în cazul în care aceste redevenţe şi drepturi de licenţă nu au fost incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit";

-p.10 prevede scutirea de TVA a serviciilor medicale, etc, se completează cu „serviciile de ambulanță medicală aeriană", este o completare cu caracter de concretizare;

-p.18 prezentat într-o nouă redacție, se referă la energia electrică importată și livrată către operatorul rețelei de transport și de sistem, operatorii rețelelor de distribuție, sau care este importată de aceștia, este scutită de TVA;

-p.27¹ prevede scutirea de TVA a tractoarelor agricole și a tehnicii agricole. Au fost detaliate (adăugate trei cifre în poziția tarifară) pozițiile tarifare 843330000 (Alte mașini și utilaje de cosit) și 843340000 (Prese de balotat paie sau furaje, inclusiv prese colectoare), au fost adăugate părțile componente ale tehnicii agricole de la pozițiile tarifare 8432 (Mașini, aparate și dispozitive agricole, horticole sau silvicole pentru pregătirea sau lucrarea solului sau pentru culturi; tăvăluguri pentru peluze sau terenuri de sport), 8433 (Mașini și utilaje pentru recoltat și treierat produse agricole, inclusiv prese de balotat paie sau furaje; mașini și utilaje pentru tuns gazon și pentru secerat; mașini pentru curățat sau sortat ouă, fructe sau alte produse agricole, altele decât mașinile și aparatele de la poziția 8437), 8437 (Mașini pentru curățat, cernut, sortat sau triat semințe, boabe sau legume uscate; mașini și aparate pentru morărit sau pentru prelucrarea cerealelor sau a legumelor uscate, altele decât mașinile și aparatele de tipul celor folosite la ferme);

-p.29 prevede scutirea de TVA a activelor materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor și destinate includerii în capitalul social. Alineatul al doilea a fost prezentat într-o nouă redacție, care prevede că activele materiale care au beneficiat de facilități fiscale (scutire TVA) nu pot fi comercializate, transmise în locațiune, arendă, uzufruct, leasing operațional sau financiar pe parcursul a 3 ani. În cazul când aceste cerințe se încalcă, sunt prevăzute sancțiuni (TVA spre plată care urma să fie achitat dacă nu erau acordate facilitățile);

-p.31 care prevede scutirea de TVA a utilajului și tehnicii pentru întreprinderile din domeniul de colectare, prelucrare, reciclare a deșeurilor menajere. Acest punct se prezintă într-o nouă redacție cu referință la pozițiile tarifare din Clasificatorul mărfurilor. Pot beneficia de facilitatea fiscală respectivă agenții economici care dețin autorizație pentru aceste genuri de activitate;

-se completează cu punctele 32) și 33) cu următorul conținut: sunt scutite de TVA livrarea „32) aeronavele de la poziţia tarifară 880240000, elicopterele de la poziţiile tarifare 880211000, 880212000, locomotivele de la poziţiile tarifare 8601, 8602, vagoanele automotoare pentru calea ferată antrenate în transportul public de pasageri de la poziţia tarifară 8603; părţile acestora de la poziţiile tarifare 880310000 - 880330000 şi 8607";

„33) serviciile de leasing operaţional sau financiar ale aeronavelor de la poziţia tarifară 880240000, elicopterelor de la poziţiile tarifare 880211000, 880212000, locomotivelor de la poziţiile tarifare 8601, 8602, vagoanelor automotoarelor pentru calea ferată antrenate în transportul public de pasageri de la poziţia tarifară 8603";

-alineatul (3) prevede scutirea de TVA a mărfurilor plasate în regimul vamal de perfecționare activă, cu excepția unor poziții tarifare enumerate în lege. Modificările propuse țin de lărgirea (au fost excluse două cifre) unor poziții tarifare care nu beneficiază de această facilitate fiscală;

-alineatul (4), care prevedea restituirea TVA, la scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal, plasate sub destinația vamală de reexport, achitat la introducerea acestora pe teritoriul vamal, se abrogă;

-articolul se completează cu alineatul 9.6 care prevede scutirea de TVA a mijloacelor de transport importate cu titlu gratuit pentru scopuri caritabile și/sau social utile (medicale, transportarea persoanelor cu dizabilități, stingerea incendiilor, curățarea străzilor, etc). Facilitatea fiscală prevede că beneficiarii facilității fiscale nu pot comercializa, transmite în arendă, locațiune, leasing, uzufruct mijloacele de transport importate;

-articolul se completează cu alineatul 9.7 care prevede scutirea de TVA a importului mostrelor de mărfuri cu valoarea în vamă care nu depășește 22 EUR pentru un import. Pentru a beneficia de scutire, mostrele de mărfuri trebuie să fie de nefolosit prin rupere, perforare, cu condiția că această operațiune să nu le distrugă caracterul de mostre. Sunt enumerate unele poziții tarifare pentru care nu se aplică scutirea de TVA (produse alcoolice, parfumuri, apă de toaletă, tutun, produse din tutun);

-Articolul 104 Livrări impozitate la cota zero, litera a) serviciile de securitate aeronautică sunt completate cu serviciile „de căutare-salvare", impozitate la cota 0% TVA;

-se completează cu litera b¹) care prevede impozitarea la cota 0% TVA a livrărilor „biomasa lemnoasă, erbacee și din fructe destinată producerii energiei termice și a apei calde". După părerea noastră, conținutul normei analizate va crea confuzii privind aplicarea (administrarea) acesteia. Cine va determina destinația mărfurilor enumerate, vânzătorul sau cumpărătorul? Dar dacă cumpărătorul nu va respecta destinația mărfurilor, cine va fi sancționat? Stabilirea cotei impozitului în dependență de destinația bunurilor, care reprezintă evenimente ulterioare, provoacă riscuri fiscale adăugătoare părților în tranzacție;

-litera f), care prevede regimul de impozitare în relațiile cu zonele economice libere, a fost completat cu un text din care reiese că „...serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al RM, precum și cele livrate de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale RM unul altuia" nu cad sub incidența cotei 0% TVA;

-articolul se completează cu litera  i), care reglementează cota 0% TVA privind livrările în care parte este Portul Internațional Liber Giurgiulești și Aeroportul Internațional Liber Mărculești;

-Art.105 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins: „(5) Livrarea serviciilor legate de importul de mărfuri se consideră parte a importului de mărfuri". Acest amendament este logic, așteptat și va rezolva multe disensiuni dintre contribuabili și organele de control fiscal. De exemplu, o entitate procură un utilaj de la un furnizor din străinătate. Contractul stabilește prețul pentru utilaj, prețul serviciilor legate de livrarea utilajului (servicii de recepție la uzina furnizorului, garanție, instruire a personalului). Serviciile enumerate mai sus, legate de livrarea utilajului, se consideră parte componentă a importului de marfă, se vor declara în vamă pentru a fi incluse în valoarea în vamă. Dacă unele din acestea nu vor fi incluse de Serviciul vamal în valoarea în vamă a mărfurilor importate, atunci contribuabilul va declara de sine stătător valoarea acestor servicii ca import de servicii și va achita în buget TVA pentru import de servicii;

-Art.109 Termenele obligației fiscale în cazul importurilor, au fost operate modificări în alin.(1) în care se spune că termenul obligației fiscale pentru mărfurile importate este data declarării mărfurilor „la punctele vamale" (cuvintele care urmau în acest loc „de frontieră" au fost excluse);

-Art.111 Locul livrării serviciilor, litera e) liniuța a treia și a patra în redacție nouă:

„- servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de marketing, precum şi servicii de furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de intermediere telefonică;

- servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin intermediul mijloacelor electronice";

La liniuța a treia a fost modificat textul ce se referă la serviciile acordate prin „centrele de intermediere telefonică", în varianta veche „prin centre de informare telefonică stabilite la subclasa 74.86.0 a Clasificatorului activităților din economia Moldovei ...". După părerea noastră, redacția nouă este mai largă. Liniuța a patra este în altă redacție, dar conținutul, după părerea noastră, n-a fost modificat;

-Art.112 Înregistrarea subiectului impozabil, alin.(1) - au fost adăugate cuvintele „exclusiv instituțiilor de învățămînt publice", care ar însemna că aceste instituții sunt excluse din lista instituțiilor publice care nu au obligațiuni privind înregistrarea în calitate de plătitor al TVA. Această modificare necesită analiză și consultări cu IFS, deoarece pare să nu fie fiabilă;

-alin.(2) prezentat într-o nouă redacție „(2) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil al T.V.A. dacă el preconizează efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau servicii.Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă la organul fiscal cererea de înregistrare, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(1)". Au fost excluse toate condiționările privind înregistrarea benevolă în calitate de plătitor al TVA, oricare entitate care desfășoară activitate de întreprinzător are dreptul să depună cerere și să se înregistreze în calitate de plătitor al TVA;

-alin.(4) se exclude importul de servicii care sunt „scutite de TVA" din limita de 600 000 lei (livrări impozabile de mărfuri și servicii, import de servicii impozabile), care generează obligația înregistrării ca plătitor al TVA.

Veaceslav Ciobanu
Auditor, Administrator OptimAudit SRL,
Contabil certificat ACAP

PS: Materialul de mai sus conține comentarii la modificările operate prin Legea nr.71 la Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Legea privind întreprinderea de stat, Legea privind societățile pe acțiuni, Codul fiscal Titlul I; II și III. Au fost analizate modificările, care, după părerea autorului, modifică conținutul normei legislative și este important să fie cunoscute. Modificările care au un conținut de redactare a textului au fost omise. Suntem în speranța că acest material vă va fi de folos. În același timp, în baza Codului de etică profesională, suntem obligați să va prevenim că unele comentarii pot să conțină o părere subiectivă a autorului și/sau să nu coincidă cu poziția oficială, sau să fie omise careva modificări importante. Dacă cineva are completării la comentariile prezentate sau are careva obiecții, vă rog să scrieți în comentarii. În scurt timp vor fi publicate comentariile la modificările la alte acte legislative operate prin această lege. Succese!