Angajatorul va fi obligat să informeze salariații, în caz de reorganizare, referitor la data, motivele și consecințele care vor urma, inclusiv dacă este vorba de schimbarea tipului de proprietate sau a proprietarului acesteia. Prevederea este inclusă în unul dintre proiectele de modificare a Codului muncii, care a fost votat în lectură finală de către Parlament. Deputații au examinat, în ședința de astăzi, două astfel de documente.
Potrivit modificărilor, angajatorul va trebui să informeze salariații ce măsuri vor fi luate în privința angajaților. La fel, aceștia vor fi obligați să consulte cu salariații măsurile care urmează a fi luate în privința angajaților, în caz de reorganizare sau a schimbării tipului de proprietate.
Angajatorul va fi obligat să ofere salariatului cel puțin 14 zile de concediu anual. În prezent, potrivit articolului 118 din Codul muncii, concediul, cu consimţământul scris al salariatului şi cu acordul scris al reprezentanţilor salariaţilor, poate fi amânat pe anul de muncă următor. Astfel, în anul următor, salariatul va beneficia de două concedii, care pot fi cumulate sau divizate în baza cererii scrise.
O altă modificare se referă la faptul că angajatorul va fi obligat să elibereze salariatului certificatul cu privire la munca în cadrul unității respective, în mod gratuit. În acest mod vor fi excluse abuzurile din partea angajatorilor.
Sunt propuse modificări și la partea ce ține de suspendarea contractului individual de muncă. Astfel, suspendarea, cu excepţia anumitor cazuri, se va face prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului, care se va aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, cel târziu la data suspendării contractului individual de muncă sau reluării activității de muncă.
Modificările mai preved, de asemenea, că doar salariații trimiși la studii de către angajator vor beneficia de durata redusă a timpului de muncă, de concedii suplimentare cu menținerea integrală sau parțială a salariului mediu și alte înlesniri stabilite de Guvern.
Salariații care s-au înmatriculat din proprie inițiativă în instituțiile de învățământ superior sau mediu de specialitate, acreditate în condițiile legii, la secțiile serale și fără frecvență, și care învață cu succes, ar putea primi anumite garanții și compensații în modul prevăzut de contractul colectiv sau de cel individual de muncă.
Durata șomajului tehnic, prevăzută în Codul muncii, va fi micșorată, iar angajații vor primi mai puțini bani pentru această perioadă. Se propune ca șomajul tehnic să nu depășească patru luni, iar indemnizația lunară să constituie doar 50 la sută din salariul de bază. În prezent, Codul muncii spune că șomajul tehnic nu poate depăși șase luni în decursul unui an calendaristic, iar salariatul beneficiază de o indemnizație care nu poate fi mai mică de 75 la sută din salariul său.
Din contractul individual de muncă se vor exclude prevederile contractului colectiv de muncă și ale regulamentului intern al unității, referitoare la condițiile de muncă ale salariaților. Și asta pentru că includerea lor este imposibilă, deoarece sunt voluminoase și este lipsită de utilitate practică.
O altă propune se referă la completarea Codului muncii cu un nou articol, care să reglementeze noțiunea de staționare. Aceasta va reprezenta imposibilitatea temporară de a continua activitatea de producție de către o unitate, de un grup de salariați sau un salariat. Remunerarea timpului de staționare, produsă din cauze ce nu depind de angajator sau salariat, se efectuează în mărime de cel puțin 2/3 din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului, dar nu mai puțin decât mărimea unui salariu minim, pe unitate de timp, pentru fiecare oră de staționare. În caz de staționare produsă din vina angajatorului, acesta este obligat să compenseze salariul angajatului. Dacă staționarea are loc din vina angajatului, acesta nu va fi plătit pentru orele cât nu se va munci.
Femeile gravide, cele care au născut de curând sau care alăptează vor fi înlăturate de la munca de noapte, fiind încadrate într-o muncă de zi, cu menținerea salariului mediu de la locul de muncă precedent. Până la soluţionarea chestiunii privind acordarea unei alte munci sau în cazul în care schimbarea locului de muncă nu este posibilă din motive obiective, ele vor fi scutite de îndeplinirea obligaţiilor de muncă, menţinându-li-se salariul mediu pentru zilele pe care nu le-au lucrat din această cauză.
Femeile care au copii în vârstă de până la trei ani, în cazul în care nu au posibilitatea să-şi îndeplinească obligaţiile de muncă, sunt transferate la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului mediu de la locul de muncă precedent până când copiii împlinesc vârsta de trei ani.
- Va fi interzisă utilizarea muncii femeilor gravide, a femeilor care au născut de curând și a celor care alăptează la lucrări subterane în mine, precum şi în orice alte activități care prezintă riscuri pentru securitatea sau sănătatea lor, ori pot avea repercursiuni asupra sarcinii sau alăptare.
Prevederile ambelor documente vor intra în vigoare, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.