37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Ce împiedică economia moldovenească să intre pe un trend durabil de creștere

Ce împiedică economia moldovenească să intre pe un trend durabil de creștere

09.12.2016617 views ECOnomist.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

În vederea echilibrării deficitului de cont curent, care este cea mai mare provocare pe termen lung a economiei moldovenești, este necesar de sporit exporturile. Pentru a spori exporturile, este necesar de sporit competitivitatea. Pentru a spori competitivitatea, este necesar de sporit productivitatea muncii - obiectiv realizabil doar în contextul dinamizării activității investiționale. Conform Raportului Global al Competitivității 2016-2017, top-3 bariere pentru investitori sunt corupția, instabilitatea politicilor și instabilitatea politică.

Centrul analitic Expert Grup a publicat o nouă analiză a creșterii economice MEGA pentru trimestrul patru al anului curent. Potrivit acesteia, deși anul economic 2016 a fost mai favorabil comparativ cu 2015, acesta a confirmat principala problemă a economiei moldovenești - competitivitatea scăzută.

Creșterea economică din 2016 nu este durabilă

După recesiunea din 2015 (-0,5%), Produsul Intern Brut înregistrează o recuperare marginală în 2016, cu o creștere estimată la circa 3%. Aceasta a fost determinată de creșterea în agricultură și servicii care însă nu este una durabilă.  Sectorul agricol a crescut comparativ cu anul secetos 2015, efectul bazei de comparație joase urmând să se disipeze în 2017, iar creșterea nu poate fi susținută pe fondul reducerii investițiilor.

La rândul său, sectorul serviciilor și-a revenit grație unei creșteri modeste a consumului final, care, a fost impulsionat de creșterea salariilor; însă acest avans a avut loc pe fondul reducerii productivității muncii și a investițiilor în capital fix, fapt ce implică repercusiuni asupra competitivității.

Consumul final, principalul motor de creștere economică

Carențele de competitivitate au fost developate și de faptul că în 2016 consumul final a revenit în calitate de motor principal de creștere economică, fapt ce a dus la creșterea importurilor, în timp ce exporturile, în termeni reali, au scăzut. Astfel, așa cum am anticipat în ediția precedentă MEGA, principala sursă care a amortizat șocurile economice în 2015 - exportul net - s-a disipat în 2016. Mai mult decât atât, aceasta a avut un efect negativ major asupra PIBului din cauza creșterii discrepanței dintre exporturi și importuri în 2016. Pentru anul 2017 se menține un nivel sporit de incertitudine privind evoluțiile macroeconomice, deoarece sursele care au propulsat economia în 2016 nu sunt durabile.

Totuși, admitem o anumită revigorare a sectorului industrial, care va duce la o dinamizare marginală a exporturilor, precum și o creștere modestă a activității investiționale pe fondul efectelor relaxării politicii monetare, dar și stabilizării politice (efectul post-electoral). Astfel, anticipăm o creștere a PIB-ului de circa 4-5%, cu ipoteza absenței altor șocuri climaterice, economice, politice sau de altă natură.

Calitatea economiei continuă să degradeze

În pofida recuperării economice din 2016-2017, accentuăm degradarea calității acesteia. Pe lângă carențele de competitivitate și durabilitate menționate mai sus, calitatea creșterii economice este afectată de cel puțin 3 factori. În primul rând, continuă să scadă productivitatea muncii, care în paralel cu creșterea salariilor reale subminează capacitatea producătorilor de a concura pe piața internă și externă. În al doilea rând, o bună parte din creșterea consumului, care a redevenit principalul motor de creștere economică, are loc din contul consumului de bunuri și servicii în natură generate în interiorul gospodăriilor casnice. Aceasta s-a datorat revigorării sectorului agricol și, respectiv, a avut loc preponderent în gospodăriile rurale, cu venituri mici. În al treilea rând, investițiile în capital fix au rămas în scădere pe parcursul anului 2016, iar pentru 2017 nu ne așteptăm la o impulsionare substanţială a activității investiționale.

Factorii menționați relevă lipsa de durabilitate și incluziune a creșterii economice din 2016-2017, și urmează să frâneze avansul economic pentru anii următori (pentru următorii circa cinci ani, anticipăm o creștere economică în jur de 3-4% (+/- 1 p.p.), deși este necesară o creștere de 2 ori mai rapidă pentru a asigura convergența în timp util la țările din Europa Centrală și de Est).

Experții recomandă politici stimulatorii

O analiză mai atentă a datelor statistice relevă creșterea dezechilibrelor comerciale, reducerea ocupării formale, reducerea productivității muncii, reducerea investițiilor, creșterea consumului din surse informale, fapt ce subminează sustenabilitatea creșterii economice. Prin urmare, factorii de decizie trebuie să trateze cu precauție indicatorii privind tendințele economice din țară. Aceasta ține nemijlocit de politicile bugetare, fiscale și monetare, care trebuie să fie mai curând stimulatorii, decât restrictive (în spiritul promovării politicilor contraciclice). Astfel, în pofida creșterii economice pozitive anticipate pentru 2017, autoritățile nu trebuie să înăsprească povara fiscală, în același timp trebuie să relaxeze mai activ politica monetară (presiunile inflaționiste din partea cererii rămân slabe), și sa fie foarte prudenți în promovarea austerității bugetare (reducerile de cheltuieli bugetare nu trebuie să atingă sferele de sănătate și educație, care nu doar că reprezintă proporții substanțiale din PIB, dar și sunt responsabile de calitatea capitalului uman).

Productivitatea muncii continuă să scadă

Principala provocare pe termen mediu ține de nivelul scăzut al productivității muncii. Discrepanța dintre creșterea salariului real și a productivității muncii din ultimii ani s-a accentuat chiar și pe fondul emigrării populației cu vârsta aptă de muncă, precum și de reducerea constantă a ratei de ocupare. Prin urmare, competitivitatea economiei moldovenești este subminată atât din punct de vedere a prețului forței de muncă, cât și a calității acesteia.

Aceasta afectează capacitatea țării de a valorifica pe deplin potențialul oferit de ZLSAC cu UE, alimentează dezechilibrele balanței de plăți, pune presiuni permanente pe nivelul rezervelor valutare ale BNM și, respectiv, pe moneda națională, generează volatilitate macroeconomică și expunere față de șocuri externe. Și mai grav este că elementele respective, la rândul lor, erodează atractivitatea investițională a țării, fapt ce afectează și mai mult productivitatea muncii. Republica Moldova s-a aflat mereu prinsă în acest cerc vicios, care a devenit și mai periculos în ultimii ani, pe fondul mai multor eșecuri de guvernanţă (instabilitatea politică și frauda bancară) care au compromis și mai mult atractivitatea investițională a țării, fapt ce își va lăsa amprenta asupra productivității muncii și competitivității pe parcursul următorilor câțiva ani.

Deficitul balanței de plăți urmează să crească și mai mult

Principala provocare pe termen lung ține de creșterea deficitului balanței de plăți. Discrepanța dintre fluxurile financiare care părăsesc Republica Moldova (ex: importuri) și cele care intră în țară (ex: exporturi, remiteri) urmează să crească în anii următori, oscilând în jurul valorilor de 4-5% din PIB. Deși este un nivel comparabil cu alte state din CSI, acest deficit este destul de înalt comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est. Mai mult decât atât, problema deficitului de cont curent este agravată de nivelul înalt al datoriei externe (care este practic echivalentă cu PIBul), precum și de influxurile modeste de investiții străine directe (Moldova se află, în mod tradiţional, pe ultimele locuri în Europa la capitolul ISD per cap de locuitor). La baza acestor dezechilibre este competitivitatea scăzută (deficitul balanței comerciale este principala cauză a deficitului de cont curent), iar riscurile vizează stabilitatea macroeconomică (în special, asupra monedei naționale).

O bună parte din probleme pot fi soluționate rapid, doar să fie voință politică

Soluția pentru provocările pe termen mediu și lung se află în mâinile guvernării. În vederea echilibrării deficitului de cont curent, este necesar de sporit exporturile. Pentru a spori exporturile, este necesar de sporit competitivitatea. Pentru a spori competitivitatea, este necesar de sporit productivitatea muncii - obiectiv realizabil doar în contextul dinamizării activității investiționale.

Conform Raportului Global al Competitivității 2016-2017, top-3 bariere pentru investitori sunt: (i) corupția; (ii) instabilitatea politicilor; și (iii) instabilitatea politică. Spre deosebire de alte bariere înlăturarea cărora, de regulă, necesită mai multe resurse și timp (ex: accesul la finanțe, accesul la infrastructură, calitatea forței de muncă), barierele existente pot fi înlăturate doar în baza unei voinței politice ferme și consolidate. În acest sens, autoritățile trebuie să urgenteze (iar pe alocuri să deblocheze) reforma justiției și să implementeze o reformă efectivă a administrației publice (toate soluțiile în acest sens se regăsesc în Strategiile relevante aprobate recent). Dezvoltarea unui serviciu public transparent, profesionist și centrat pe interesele populației și firmelor, susținut de un sistem al justiției incoruptibil, sunt principalii factori care vor impulsiona activitatea investițională în Republica Moldova, cu efectele necesare asupra productivității muncii, competitivității țării și durabilității modelului de creștere economică.

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...