37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Ce ne aşteaptă în 2017: Reforme mici, care arată frumos însă nu aduc schimbarea de care are nevoie economia moldovenească

Ce ne aşteaptă în 2017: Reforme mici, care arată frumos însă nu aduc schimbarea de care are nevoie economia moldovenească

05.01.2017268 views ECOnomist.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Economia Republicii Moldova va înregistra, cel mai probabil, câteva progrese mărunte în unele domenii, însă insuficiente pentru a produce schimbarea de care are nevoie economia, este de părere expertul IDIS Viitorul Victor Parlicov.

Anul 2017 va fi mai bun din punct de vedere economic față de 2016, datorită progreselor în agricultură, comerţ şi majorării investiţiilor, este de părere expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Totodată , expertul Victor Parlicov crede că în acest an vor fi majorate tarifele la energia electrică, gaze naturale și căldură.

Totuşi, prognozele relativ optimiste ale ex-deputatul Veaceslav Ioniţă rămân doar nişte presupuneri iar realizarea lor este într-o oarecare măsură chiar îndoielnică.

Comerţul va fi scos din tenebru?

"Comerțul va crește pe fundalul scoaterii acestuia din tenebru în condițiile în care impozitul va fi de 1% din cifra de afaceri.", crede Ioniţă, care se referă în acest caz la legea privind la atragerea în câmpul fiscal a unei părţi a comercianţilor ce activează în bază de patentă.

Amintim că, potrivit politicii fiscale pentru următorii ani, un regim simplificat privind impozitul pe venit urmează a fi acordat persoanelor fizice care obțin venituri din activități de comerț, fără a constitui o formă organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat. Însă în momentul când sumă venitului va depăşi valoarea de 600000 lei, antreprenorul va trebui să adopte o formă juridică nouă pentru afacerea sa.

Aceşti contribuabili vor fi obligați să utilizeze maşina de casă şi de control, ceea ce va permite evaluarea exactă a venitului obţinut din activități independente în perioada fiscală de declarare, precum și protejarea dreptului consumatorului.

Cota impozitului pe venit va constitui 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3000 lei anual, iar achitarea impozitului se va efectua în rate, trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.

De altfel, există unele temeri că această inovaţie a autorităţilor pentru a atrage în câmpul fiscal a unei categorii mai mari de contribuabili, ar putea avea efect invers. Adică unii contribuabili deja organizaţi în alte forme juridice să nu încerce să-şi treacă afacerea în categoria respectivă date fiind facilităţile fiscale pe care le oferă aceasta.

Totuşi, o bună parte din comercianţi vor rămâne să activeze încă doi ani în bază de patentă deoarece termenului de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător va fi prelungit cu doi ani pentru două genuri de activitate, potrivit unei hotărâri de Guvern. Este vorba despre comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri, pavilioane şi din autovehicule şi comerţul cu produse alimentare și mărfuri perisabile autohtone. Însă cei ce vor rămâne să activeze în bază de patentă vor trebui să achite pentru aceasta de două sau chiar de trei ori mai mult.

Date fiind toate aceste detalii, este puţin probabil că se va schimba ceva semnificativ în ce priveşte intrarea unei bune părţi a comerţului în câmpul fiscal.

Agricultura se va dezvolta datorită suportului statului şi a asistenţei externe, însă nu toată

„Agricultura se va dezvolta ca urmare a prestației mai bune a agricultorilor, suportului din partea statului și asistenței externe.", crede Ioniţă, referindu-se la fondul pentru subvenţionare a agriculturii de 900 milioane de lei dintre care 231 milioane din contul Programului de suport bugetar ENPARD al Comisiei Europene.

Amintim că pe final de an, Parlamentul a votat o lege ce stabileşte principiile acordării subvenţiilor în agricultură, astfel încât autorităţile nu vor trebui să adopte anual un regulament, aşa cum era până acum. Deşi autorii susţin că documentul oferă multe avantaje fermierilor, reprezentanţii asociaţiilor de profil spun că principalele lor propuneri - introducerea plăţilor directe în agricultură începând cu anul 2017 şi stabilirea alocaţiilor de 4% anual din veniturile bugetului de stat - au fost respinse, urmând a fi alocate doar 2%.

Plăţile directe se referă la subvenţionarea tuturor agricultorilor, în funcţie de terenurile agricole deţinute. Adică - subvenţionarea la hectar. În forma actuală beneficiari ai subvenţiilor sunt doar 4500 de agricultori pe când alţi circa 300 de mii rămân în afara susţinerii statului.

„Anual, maximum 4500 de fermieri obţin subvenţii, deoarece la noi ele poartă un caracter investiţional. O bună parte din fermieri nu este capabilă să facă acum investiţii şi în această situaţie ar fi bine să sprijinim ceilalţi 300 de mii de fermieri. Iată 4500 pot face investiţii şi bravo lor, sunt sprijiniţi cu întârzieri, cu aşteptări, dar câte ceva primesc, dar restul nu au un bănuţ din subvenţii deja de mai mult de zece ani. Ce fel de competitivitate putem să cerem de la ei? Este un lucru firesc că lumea pleacă...", a menţionat Alexandru Slusari, preşedintele Asociaţiei „UniAgroProtect" pentru ECOnomist la momentul adoptării legii.

Investiţiile publice revin, cele private mai aşteaptă

În ceea ce privește investițiile, Ioniţă spune că acestea ar putea crește după restabilirea încrederii partenerilor externi. Avem exemplul anului 2014 când statul era un puternic jucător în construcții și a făcut investiții în reabilitarea școlilor, grădinițelor, construcția apeductelor și drumurilor locale", a explicat el. Este vorba, prin urmare, de investiţiile din bani publici, care practic au lipsit în 2016. Nu putem fi la fel de optimişti şi în privinţa investiţiilor private, singura modalitate de a însănătoşi economia moldovenească, dependentă cronic de banii de peste hotare, fie că aceştia provin din remiteri, fie din finanţările externe. La acest capitol, Alex Kremer, directorului de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, a menţionat în cadrul unui interviu pentru publicaţia italiană „Osservatorio balcani e caucaso" că unicul scenariu favorabil pentru R. Moldova este ca atât investitorii privaţi interni, cât şi cei externi să sporească cererea pentru forţa de muncă internă, să mărească salariile şi să aducă acasă oamenii din diasporă. Însă acest lucru se va întâmpla numai în cazul în care Moldova va putea aborda fenomenul corupţiei şi va spori încrederea în statul de drept.

Reformele adevărate nu sunt pe agenda guvernării

La rândul său, alt expert IDIS Victor Parlicov e de părere că principala problemă în 2017 rămâne furtul miliardului. El crede că Guvernarea va întreprinde anumite acțiuni care să arate bine în ochii cetățeanului. Însă este greu de vorbit de reforme. „Avem exemplul cu reforma pensiilor, care a stârnit o serie de discuții în societate pe fundalul unei încrederi șubrezite față de guvernare. Autoritățile se vor concentra pe lucrurile mici, care arată frumos, dar nu pe reforme de care are nevoie Moldova.", spune expertul.

Majorările de tarife sunt certe

"În 2017 vom avea o majorare a tarifelor la energia electrică și gaze naturale cu circa 10%, ca urmare a includerii în tarif a devierilor financiare acumulate în ultimii ani. La gazele naturale se adaugă și scumpirea petrolului la bursele internaționale. Singura noutate bună a anului ar fi o înviorare economică la nivel mic", a spus Parlicov.

În opinia expertului, orice acțiune pe care ar întreprinde-o guvernarea pentru a împinge în sus economia nu va avea efecte. "Mai degrabă, autoritățile încearcă să facă echilibristică să nu deranjeze partenerii de dezvoltare și să furnizeze noutăți pozitive populației, însă riscul anului 2017 este să cadă în dizgrația partenerilor de dezvoltare".

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...