37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Ce îi aşteaptă pe studenţii moldoveni după absolvire: munca necalificată, emigrarea sau şomajul?

Ce îi aşteaptă pe studenţii moldoveni după absolvire: munca necalificată, emigrarea sau şomajul?

05.12.2013655 views ECOnomist.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Ce îi aşteaptă pe studenţii moldoveni după absolvire: munca necalificată, emigrarea sau şomajul?

A fi student în Moldova a devenit mai mult o modă decât o dorinţă de a acumula cunoştinţe. Absolvirea universităţii deseori nu este cea mai potrivită soluţie pentru a avea un job bine plătit. Problema constă în sistemul neperformant de instruire, care merge asincron cu cerinţele pieţei, precum şi în lipsa de dorinţă sau de motivare a studenţilor de a ajunge specialişti calificaţi în domeniul pe care îl studiază.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică reţeaua instituţiilor de învăţământ superior este formată din 32 universităţi, inclusiv 19 instituţii de stat şi 13 – nestatale (cu două unităţi mai puţin faţă de anul de studii precedent).

 Numărul studenţilor scade

La începutul anului de studii 2013/14, numărul studenţilor (fără cei străini) a constituit 97,3 mii persoane. Dintre aceştia 78,9 mii (81,1%) îşi fac studiile în instituţiile de stat.  Tendinţa de scădere a numărului de studenţi ai universităţilor se menţine în ultimii trei ani. Anul curent în instituţiile superioare de învăţământ au fost înscrişi cu 5,9 mii mai puţini studenţi  faţă de anul de studii 2012/13. Reducerea numărului de studenţi a fost determinată de scăderea contingentului de studenţi la zi, atât în instituţiile de stat (cu 4,3 mii persoane), cât şi în cele nestatale (cu 1,6 mii persoane). În instituţiile de stat scăderea a fost determinată aproape în întregime de necompletarea locurilor oferite în bază de contract, circa patru  mii. 

În Republica Moldova, în medie,  la o mie de  locuitori le revin 27 de studenţi din instituţiile de învăţământ superior faţă de 28,8 studenţi în anul de studii precedent.

Tabelul 1. Studenţi în învăţământul superior pe forme de învăţământ şi forme de proprietate

Numărul studenţilor la nivel mondial este în creştere 

La nivel mondial, cel mai mare număr de studenţi are China, respectiv 29.3 milioane. Pe locul doi se află SUA, ţara în care numărul tinerilor studioşi este de aproximativ 20,4 milioane. România  are circa un milion de studenţi.

După  numărul de studenţi raportat la populaţie, cei mai mulţi studenţi are Cuba,  86 la 1000 de locuitori. Urmează Venezuela cu 74/1000, Rusia cu 67/1000 şi Coreea de Sud cu 66,6/1000. În România, raportul a fost de 56,1/1000, locul 24 în rândul celor aproape 160 de ţări pentru care există date. 

În Uniunea Europeana există 19,1 milioane studenţi la 500 milioane locuitori, ceea ce înseamnă un raport de 39/1000, cel mai ridicat raport fiind înregistrat în Lituania (63/1000), iar cel mai scăzut în Malta (25/1000). Moldova are doar 27 de studenţi la o mie de locuitori.

 

Potrivit estimărilor, până în 2030, numărul studenţilor existenţi la nivel global va creşte de patru ori faţă de anul 2000 (de la 99 milioane la 400 milioane). Numărul studenţilor care optează pentru o universitate din străinătate se măreşte cu 7% în fiecare an (cele mai spectaculoase creşteri se înregistrează în China, India şi Coreea de Sud). În prezent, Europa atrage aproximativ 45% din toţi studenţii de pe glob iar în SUA şi Canada învaţă 21%.

Unde se poate angaja un student?

Chiar dacă avem un nivel relativ scăzut al studenţilor (27/1000), aceştia se angajează cu dificultate după absolvirea universităţii. Ei afirmă deseori că nu sunt acceptaţi fiindcă nu au experienţă. Pe de altă parte angajatorii afirmă că studenţii deţin o calificare foarte slabă şi sunt nevoiţi să investească în instruirea lor sume importante de bani.

Din ofertele de muncă analizate poate fi constatat faptul că există o cerere faţă de tot genul de agenţi şi manageri de vânzări, consultanţi etc. 

Se păstrează o cerere constantă faţă de programatori care sunt atraşi în diverse companii chiar în timpul ce îşi fac studiile.  Studenţii de la Limbi străine sunt absorbiţi (cei care doresc să o facă) de centrele de apel (call center) care propun un post de muncă practic pentru limba studiată la universităţile din Moldova. Totuşi ultimele două domenii menţionate se referă la servicii oferite, în cea mai mare parte, firmelor de peste hotare, care caută  forţă de muncă ieftină la noi şi nu aduc economiei moldoveneşti o valoare adăugată cât de cât semnificativă.

Nu ar fi de neglijat nici operatorii de telefonie mobilă, care odată cu creşterea numărului de  clienţi şi de servicii pe care le oferă, recrutează tot mai mult personal.

Pe de altă parte, există companii care solicită muncă mai puţin calificată şi cărora le este tot mai dificil să găsească muncitori. Aici am putea menţiona companiile precum Draxlmaier, Lear Corporation sau Strabag. Chiar dacă oferă salarii motivante acestea au dificultăţi în atragerea noilor muncitori, fiindcă absolvenţii universităţilor, în multe cazuri, nu sunt atraşi de astfel de oferte şi acceptă joburi mai „curate”, deşi mai prost plătite. Pe de altă parte, cei fără studii superioare preferă să emigreze peste hotare unde salariile sunt net superioare.

Studii de calitate proastă şi studenţi leneşi

Instruirea universitară rămâne în Republica Moldova cu mult în urma cerinţelor pieţei muncii. Programele de instruire  ale universităţilor nu-şi schimbă, nu se modifică după realităţile şi cerinţele pieţei de muncă şi a noilor tehnologii dar nici Ministerul învăţământului nu o face suficient de repede. Drept urmare, în universităţi se studiază deseori materii care nu mai sunt actuale. Până în prezent la bibliotecile universitare se găsesc cărţi din timpul sovietic. Internetul în acest caz nu este o panacee deoarece multă informaţie de specialitate nu există în formă deschisă în reţea.  Nu se depune efort pentru a forma adevăraţi specialişti, ceea ce face ca absolvenţii să prezinte un interes scăzut pentru potenţialii angajatori.

De remarcat că nu se face practic nici o evaluare a  competenţei reale a studenţilor faţă de cerinţele pieţei şi există chiar promoţii la anumite facultăţi unde nici un student nu lucrează la profesie(din acei care reuşesc să se angajeze).

Sistemul nostru de învăţământ universitar permite practic la orice student să absolvească,  chiar dacă nu este competent în domeniul pe care îl studiază şi are note foarte joase. În jargonul universitar se spune că aceşti studenţi sunt „traşi de coadă”, adică unii profesori le dau note de trecere pentru a nu-şi micşora numărul de studenţi. Pe când în universităţile de prestigiu din lume doar o parte din studenţi absolvesc facultate şi acest fapt este privit ca un lucru normal iar cei care absolvesc sunt specialişti în adevăratul sens al cuvântului.

Comentarii

  1. eu spune:

    Cit adevar… si cit de trist, totodata. Dar vinovat cine e? Ministerul Educatiei? Universitatile? Profesorii? Studentii?

  2. Ana spune:

    Intr-adevar, totul incepe de la studii. Din scoala elevilor li se impune un mod de gandire tipic si se inhiba originalitatea si initiativa, iar angajatorului aceasta ii trebuieste.

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...