37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Cât de protejate sunt cardurile emise de băncile moldoveneşti şi cum îţi recuperezi banii în caz de furt?

Cât de protejate sunt cardurile emise de băncile moldoveneşti şi cum îţi recuperezi banii în caz de furt?

08.11.20131.613 views ECOnomist.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Cât de protejate sunt cardurile emise de băncile moldoveneşti şi cum îţi recuperezi banii în caz de furt?

De la apariţia primelor carduri bancare la începutul secolului XX, pe suport de hârtie, tehnologiile folosite  de bănci în această direcţie s-au schimbat esenţial, însă nici infractorii nu au rămas în urmă şi excelează cu noi şi noi invenţii în materie de furturi de bani. Ce trebuie să faci pentru a nu cădea în capcana hoților de carduri şi cum poţi recupera banii care ţi-au fost retraşi în mod fraudulos?

Cardurile reprezintă o tentaţie permanentă pentru infractori deoarece nu sunt altceva decât un buzunar virtual care conţine, caşi cel real, mai mulţi sau mai puţini bani. Hoţii de carduri sunt în continuă căutare de metode pentru a deposeda băncile sau posesoriii de carduri de banii de pe cont.

Una din metodele des folosite este clonarea cardului. Acesta este trecut printr-un reader electronic portabil  numit  skimmer , care decodează  informaţiile de pe banda magnetică şi apoi le transferă pe o cartelă nouă.

Aparatul decodifică banda magnetică a cardului şi datele secrete: numele şi prenumele titularului, banca unde se află contul şi coordonatele bancare. “Clonele” urmează să fie folosite pentru retragerea banilor din conturi.

Astfel de situaţii pot să se întâmple în orice local de genul restaurant, supermarket, benzinărie, bar etc.  unde angajatul cu rea intenţie trece cardul prin skimmer, atunci când efectuează achitarea pentru serviciile prestate.

In situaţii de acest gen se recomandă să fiţi atenţi la acţiunile persoanei care efectuează operaţiunea cu cardul pentru ca acesta să nu fie trecut prin alte aparate.

Skimmerul poate fi incorporat  şi în bancomat  pentru a citi datele atunci când introduci cardul iar pentru a afla PIN-ul sunt folosite camere minuscule.  Posesorul cardului trebuie să fie atent ca bancomatul  să nu posede părţi , obiecte suspecte  care nu arată ca o parte originală a terminalului iar dacă le observă să nu efectueze operaţiuni la acel bancomat şi să anunţe poliţia.

Tehnologii în ajutorul clienţilor


În ultima perioadă au fost dezvoltate tehnologii care protejează datele de skimming. Una dintre modalităţi este noul card "chip-and-PIN". Acestea au cipuri care oferă o protecţie suplimentară. Mai multe ţări europene le-au adoptat, la fel şi Canada.  Această tehnologie a fost implementată şi de câteva bănci din Moldova , dar cardurile chip-and-PIN nu asigură o protecţie sută la sută.

Cum recuperezi banii furaţi de pe card?

Ce se întâmplă însă dacă un deţinător al unui card bancar a fost deposedat fără știrea sa de banii de pe cont (să spunem a fost clonat cardul şi obţinut PIN-ul  fără ştirea deţinătorului). Furtul s-a produs până în momentul când banca a fost anunţată despre fraudă. Îşi poate clientul întoarce banii în final,  chiar dacă nu a fost  depistată persoana care a fraudat cardul? De ce depinde întoarcerea banilor?

Rodica Teleucă, specialist în relaţii cu presa de la BNM  ne spune că în conformitate cu art. 54 dinLegea cu privire la serviciile de plată şi monedă electronică şi punctul 43 din Regulamentul cu privire la cardurile de plată, deţinătorul cardului de plată este obligat să informeze prestatorul de servicii de plată, imediat ce a luat cunoştinţă, despre cazurile de pierdere, furt, însuşire a cardului de plată sau de orice altă utilizare neautorizată a acestuia.

În cazul unei operaţiuni de plată neautorizate, prestatorul de servicii de plată al plătitorului rambursează imediat plătitorului suma aferentă operaţiunii de plată neautorizate respective.

În cazul în care deţinătorul de card nu a respectat cerinţele de siguranţă a elementelor personalizate ale cardului de plată utilizat, el suportă pierderile legate de orice operaţiune de plată neautorizată, care rezultă din producerea unei situaţii de urgenţă (pierderea, furtul sau însuşirea cardului de plată), până la mărimea maximă convenită între prestatorul de servicii de plată şi deţinătorul de card, dar nu mai mult de 2500 de lei.

Cristina Doroş, şef direcţia carduri de la Moldova-Agroindbank ne spune că în situaţii de furt a datelor cardului şi ca rezultat – pierdere de mijloace băneşti din contul de card / sau în oricare altă situaţie de pierdere a mijloacelor băneşti, depistată de deţinătorul de card, prima acţiune, care urmează să fie întreprinsă imediat după constatare – este apel la banca şi blocarea cardului – să fie oprit procesul de furt.

În continuare, clientul se va adresa la banca sa cu solicitarea de investigare a cazului.

„Băncile la moment implementează un spectru tot mai mare de măsuri de protecţie a deţinătorilor contra fraudelor – în primul rând – emiterea cardurilor cu cip, asigurarea operaţiunilor prin carduri, etc. – depinde de politica băncii.”, spune Doroş.

Astfel, în cazul în care datele cardului au fost furate şi cardul clonat ( dacă cardul a fost dotat cu cip ) banca va restitui suma pierdută.

Prin urmare, la selectarea băncii clientul urmează numaidecât să atragă atenţia la acest fapt – oferă sau nu banca carduri cu cip (cu nivel de protecţie mai înalt) sau banca a rămas la tehnologia veche de bandă magnetică.

Pe lângă adresarea la bancă, clientul urmează să se adreseze şi la organele abilitate (poliţie). În cazul depistării infractorului este posibilă despăgubirea clientului direct de la infractor.

Chiar daca infractorul nu a fost / nu poate fi identificat – posibilitatea băncii de a restitui mijloacele băneşti depinde de scenariul furtului şi de politica băncii (asigurările, etc.).

Furturile de pe carduri în Moldova, sub media mondială

Putem afirma că situaţia  din Republica Moldova în ce priveşte fraudele cu carduri de plată este mai bună decât cea la nivel european. Un indicator relevant care reflectă mărimea fraudelor şi care este utilizat în practica internaţională este raportul dintre valoarea fraudelor la valoarea operaţiunilor cu carduri de plată, care în RM pentru trimestrul 3, 2013 a fost de  0,0063% ceea ce este un indicator sub nivelul european (în Single Euro Payment Area - SEPA, acesta a fost în 2011 - 0,036%). Ne spune Rodica Teleucă.

Se pare că infractorii din Moldova aleg alte ţări pentru activităţi ilegale cu carduri cauza fiind numărul mai mare de posesori de carduri, sumele mai mari pe conturile posesorilor de carduri, posibilitatea de a colabora cu alte grupări internaționale. Astfel că furturile sunt în număr mai mic decât în ţările dezvoltate.

Conform reglementărilor emise de Banca Naţională, prestatorul de servicii de plată trebuie să identifice permanent utilizarea frauduloasă a cardurilor emise şi/sau acceptate, precum şi să ţină evidenţa cazurilor de fraudă într-un registru special, luând toate măsurile necesare pentru minimizarea fraudelor şi descurajarea tentativelor de fraudă cu carduri, şi elaborând în acest scop, proceduri interne relevante, care trebuie să cuprindă:

-         asigurarea cadrului de securitate necesar;

-         obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor antrenate în procesul de identificare a operaţiunilor frauduloase sau suspecte cu cardurile emise şi/sau acceptate;

-         tipurile de activităţi frauduloase cu carduri de plată care pot avea loc, modalităţile de prevenire, monitorizare şi identificare a acestora, precum şi măsurile ce urmează a fi întreprinse în cazul depistării unor operaţiuni frauduloase sau suspecte.

Sfaturi pentru prevenirea fraudelor:

·         păstrarea cardului în condiţii ce ar exclude deteriorarea, pierderea şi furtul acestuia;

·         semnarea cadrului pe verso, imediat la primirea acestuia;

·         păstrarea în secret a PIN-ului;

·         solicitarea efectuării operaţiunilor la comerciant/ ghişeul băncii numai în prezenţa sa;

·         evitarea divulgării informaţiei confidenţiale prin telefon şi alte modalităţi de comunicaţie;

·         verificarea urgentă a soldului contului de plăţi în cazul eşuării tranzacţiei;

·         păstrarea tuturor chitanţelor tranzacţiilor şi verificarea acestora cu tranzacţiile evidenţiate în extrasul de cont;

·         anunţarea băncii si solicitarea blocării cardului, de îndată ce cardul a fost pierdut sau furat;

Dosar:

Până în prezent în lume au fost emise aproximativ 8 miliarde de carduri bancare.

În Republica Moldova sunt în circulaţie emise peste un milion de carduri.

 

Comentarii

  1. Mariana spune:

    Stimate banci ale Republicii Moldova. Va rog sa nu tipariti pe versoul cardului codul CVV2 (pentru achitarile pe internet) pentru ca el deja se contine in pliculetul cu coduri PIN. Astfel sa va mai reduce riscul de furt al banilor de pe card.
    Din experienta proprie, de multe ori cind solicit rechizitele bancare pentru a face transfer pe contul beneficiarului acesta imi expediaza copia cardului cu tot cu verso si cu CVV2. Unui hot nici skimmer nu ii trebuie ca sa poata face tranzactii pe internet.

  2. Adrian spune:

    Mariana alte tari mai civilizate au mers mai departe cu dorinta dvs. pentru plati in internet iti da separat un cod valabil pentru alta perioada (de obicei mai mai mica decit valabilitatea cardului – un an) si un flash, sau un despozitiv, care genrereaza de fiecare data cind faci plati prin internet un cod special care se verifica de sistem. Asa ca noi inca sintem in urma mare cu astfel de chestii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...