37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Care este salariul perfect pentru fericirea angajaţilor moldoveni?

Care este salariul perfect pentru fericirea angajaţilor moldoveni?

02.05.20121.364 views ECOnomist.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...
false false false MicrosoftInternetExplorer4

false false false MicrosoftInternetExplorer4 Care este salariul perfect pentru fericirea angajaţilor moldoveni?

 

false false false MicrosoftInternetExplorer4

Aproape două treimi din populaţia Republicii Moldova are venituri scăzute considerându-se săracă fără să-şi acopere cheltuielile necesare, potrivit estimărilor studiilor internaţionale. Însă v-aţi întrebat vreodată câţi bani trebuie să câştigaţi ca să fiţi fericiţi? Sau cât de fericiţi aţi fi dacă aţi câştiga ceva în plus faţă de nivelul actual?

Victor URSU,victor.ursu@eco.md

Experţii spun că fericirea de zi cu zi a angajaţilor creşte pe măsură ce ei câştigă mai mult. Însă în Republica Moldova acest lucru nu se poate spune, deoarece salariile angajaţilor cresc într-un ritm mult mai lent decât preţurile. Un raport al Băncii Mondiale relevă că mai mult de jumătate din populaţia Republicii Moldova, 61% trăieşte cu 5 USD pe zi, iar 22% trăieşte cu 2,5% USD pe zi.

„Cu referire la ce este fericirea, aceasta ar putea fi definită drept o stare subiectivă care se referă la bunăstarea unui individ. Sunt două aspecte a bunăstării subiective. Primul aspect este bunăstarea emoţională - se referă la calitatea emoţiilor cotidiene trăite de fiecare cetăţean, adică experienţa bucuriei, stresului, tristeţii, furiei, trăiri care fac viaţa unui individ plăcută sau mai puţin plăcută. Al doilea aspect al bunăstării subiective este evaluarea vieţii care s-ar referi la gândurile cetăţeanului despre viaţa sa atunci când se gândeşte la aceasta.

Cercetările arată că bunăstarea emoţională şi evaluarea vieţii sunt două variabile independente. Venitul şi educaţia sunt mai implicate în felul în care evaluăm calitatea vieţii decât bunăstarea emoţională. Bunăstarea emoţională de zi cu zi corelează mai semnificativ cu sănătatea, grija faţă de cei din jur, singurătatea şi chiar şi fumatul.

Banii în sine nu aduc fericirea însă problemele asociate cu venitul scăzut a unei persoane pot aduce nefericirea (divorţ, sănătate şubredă, izolare socială). Cu alte cuvinte un venit mai mare poate procura satisfacţia ce ţine de circumstanţele vieţii dar nicidecum fericirea.

Dacă ne uităm conform piramidei lui Maslow, ceea ce stă la baza piramidei (n.r nevoile fiziologice) atunci venitul multor cetăţeni nu acoperă nevoile asociate unei alimentaţii sănătoase, tratamentelor necesare menţinerii unui nivel optim de funcţionare a organismului. Cu alte cuvinte, estimarea unui salariu care ar îmbunătăţi felul în care moldovenii evaluează circumstanţele vieţii ar trebui să ţină cont de necesităţile alimentare şi de securitate (haine, medicamente, chirie, facturi). Atunci când oamenii muncesc pentru a supravieţui, şi îşi acoperă cu greu necesităţile primare, puţini probabil că evaluarea circumstanţelor va fi una pozitivă”, explică psihologul, Tatiana Buianina.

“Fără un potenţial intelectual e foarte uşor să fii fericit. E de ajuns să mănânci şi să ai unde dormi”

Statisticile arată că anul trecut veniturile populaţiei ajustate la rata inflaţiei au crescut cu 5,4% şi au însumat 1444,7 lei. Cea mai mare pondere din câştiguri au avuto prestaţiile sociale - 18,1%, fiind practic la nivelul anului precedent, urmate de transferurile din străinătate – 15,3% majorându-se cu 3% comparativ cu 2010, iar veniturile din activitatea individuală agricolă au constituit 10,0% din total venituri disponibile.

Pentru comparaţie moldovenii anul trecut au cheltuit cu 89,4 lei mai mult decât au câştigat. Majoritatea cheltuielilor - 42,5% au fost destinate consumului alimentar. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,1% din cheltuielile totale de consum (+ 0,3 p.p), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4% (- 0,4 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate (5,4% faţă de 6,4% în anul 2010), transport (5,2% faţă de 5,0%), comunicaţii (4,4% faţă de 4,6%), dotarea locuinţei (3,6% faţă de 3,9%). În timp ce pentru învăţământ populaţia cheltuit cel mai puţin - 1,1% faţă de 1,3%.

“Eu aş spune că după ce moldovenii îşi direcţionează mai mult de jumătate din venituri pentru satisfacerea necesităţilor de bază, care ţin de supravieţuire, ar fi prematur de a vorbi despre o dezvoltare spirituală fiindcă aceasta vine atunci când omul deja are necesităţile de bază acoperite, are timp liber să pună mâna pe o carte să se intereseze de aspectele cultural-spirituale a societăţii din care face parte.

Faptul că cetăţenii noştri investesc circa 10% în comunicare denotă următorul nivel din piramida lui Maslow, care vine după necesităţile de bază care asigură supravieţuirea, este vorba despre nevoia de afiliere, apartenenţă la un grup (dorinţa de a fi acceptat şi apreciat de semeni). Investiţia minimă în învăţământ reflectă mai degrabă impotenţa sistemului nostru de a acoperi necesităţile de bază şi a oferi cetăţenilor posibilitatea de a spori, valorifica potenţialul intelectual. Atât timp cât indivizii trăiesc pentru a supravieţui dezvoltarea potenţialului intelectual este un lux care puţin şi-l pot permite, atât timp cât şi acesta costă (cotizări în fondul şcolii, uniforme, manuale, haine, rechizite etc.). Pentru foarte mulţi evaluarea pozitivă a circumstanţelor în care este de mâncare, facturile sunt achitate, haina este caldă, grupul de semeni te acceptă sunt suficiente pentru eticheta fericire. Pe măsură ce cresc investiţiile în potenţialul intelectual, se schimbă perspectiva asupra circumstanţelor vieţii, se reformulează priorităţile şi standardele, ceea ce era fericire în trecut devine insuficient. Este mult mai uşor să fii fericit când potenţialul intelectual este modest, este de ajuns să mănânci şi să ai unde dormi”, precizează Tatiana Buianina.

Totodată se poate spune că nivelul fericiri moldovenilor a scăzut anul trecut în urma în urma creşterii mărimii minimului de existenţă, care a atins în medie pe o persoană nivelul de 1503,0 lei, în creştere cu 9,4% faţă de anul precedent. Pentru populaţia din mediul urban minimul de existenţă a constituit în medie 1649,9 lei, sau cu 18% mai mult comparativ cu mediul rural – 1398,3 lei. Acest decalaj este determinat de diferenţele existente în componenţa coşului alimentar, dar şi în structura cheltuielilor de consum a gospodăriilor din mediul urban şi rural.

Pe de altă parte o stare de fericire a moldovenilor poate fi greu de explicat după ce nivelul de sărăcie în ultimii ani, aproape că nu s-a schimbat. În 2006 a fost de 30%, 2007 - 26%, iar în 2008 la 26,4%. Cea mai săracă populaţie fiind în mediul rural. Iar distribuţia veniturilor în consum arată că 45,27% din populaţia ţării face parte din clasa medie, 21,73% din populaţie trăieşte sub veniturile populaţiei din clasa medie, 15,35% sunt la limita veniturilor utilizate pentru consum, iar 6,77% din populaţia Republicii Moldova trăieşte foarte sărac

“Mai mulţi bani nu neapărat asigură fericirea, mai puţini bani se asociază cu nefericirea. Atât timp cât veniturile moldovenilor vor acoperi setul de nevoi primare (hrană, securitate, afiliere) fericirea cetăţeanului va fi evaluată în termeni de timp petrecut cu persoanele dragi, evitarea bolii şi durerii fizice, satisfacţia de a călători. De fapt, standardul fericirii şi-l setează fiecare în parte. Sunt studii care sugerează că atunci când cineva face mult mai mulţi bani decât este pragul necesităţilor sale, acesta pierde capacitatea de a se bucura de lucruri mărunte”, conchide psihologul Tatiana Buianina.

Americanii, fericiţi cu 75 mii dolari anual

Wall Street Journal care citează un studiu realizat în SUA de Universitatea Princeton, care pune un preţ pe fericirea angajaţilor spune că fericirea angajaţilor e strict influenţată de mărimea veniturilor obţinute. Asta până ajung la nivelul de 75 mii dolari pe an (6300 de dolari pe lună). Dincolo de acest prag satisfacţia personală poate creşte, pe măsură ce oamenii îşi permit să cumpere mai multe produse dar fericirea personală nu înregistrează schimbări majore.

Există totuşi oameni care pun preţ mai mare pe satisfacţia totală decât pe fericirea zilnică, aşa că în cadrul studiului au fost persoane cu salarii anuale de 160 mii dolari, care s-au declarat mai mulţumite decât cele cu 120 mii de dolari.

“Salarii mai mari de 75 mii dolari nu vor aduce îmbunătăţiri semnificative în starea personală zilnică, dar îi vor face pe oameni să ducă o viaţă mai confortabilă”, afirmă Angus Deaton, economist la Universitatea Princeton şi autor al studiului.

Comentarii

  1. Victoria spune:

    Foarte mea placut fraza:”Fara potential intelectual e foarte usor sa fii fericit.E de ajuns sa maninci si sa ai unde dormi”…. Dar,in CE ne vom preface cu timpul(mii frica sa zic in CINE)????…Da,banii nu aduc fericirea si,notiunea de fericire -e ,pentru fiecare om,diferita!!! Dar,kind lucrezi ca robul toata luna si nu poti sa-ti permiti minimumul necesar de EXISTENTA(nu de viata normala..),apoi despre ce fericire putem vorbi??? Insa,din alta parte,si acei,ce lucreaza in sfera bancara( unde salariile is cele mai inalte pe Republica) tot se pling,ca nu le ajunje!!!!…..Da,e greu de apreciat pragul necesitatilor personale,dupa care omul pierde capacitatea de afi fericit…..Pina ce no sa facem ordine in tara si nu o sa apropiem(macar un picut!!!) salariile oamenilor la munca depusa(dar nu,ca contabilul de la banca,care face kiteva operatiuni pe zi sa primeasca 6000 lei,da,cel de la o untreprindere,unde pe linga functia ta mai esti si sef de cadre,si casier,si secretar, si…,dar primesti 2000-3000 lei),studiile in cauza,dupa parerea mea,pur si simplu nau rost,fiindca numai is,cu se zice:”Констатация фактов!!!” .Dar ar trebui sa fie careva sfaturi-Cum sa procedam mai departe,ca, kautind fericirea, sa nu ne prefacem din OAMENI INTELECTUALI in FIINTE FARA INTELECTUALITATE !!!

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...