Aproape două
treimi din populaţia Republicii Moldova are venituri scăzute considerându-se
săracă fără să-şi acopere cheltuielile necesare, potrivit estimărilor studiilor
internaţionale. Însă v-aţi întrebat vreodată câţi bani trebuie să câştigaţi ca
să fiţi fericiţi? Sau cât de fericiţi aţi fi dacă aţi câştiga ceva în plus faţă
de nivelul actual?
Victor URSU,victor.ursu@eco.md
Experţii spun
că fericirea de zi cu zi a angajaţilor creşte pe măsură ce ei câştigă mai mult.
Însă în Republica Moldova acest lucru nu se poate spune, deoarece salariile
angajaţilor cresc într-un ritm mult mai lent decât preţurile. Un raport al
Băncii Mondiale relevă că mai mult de jumătate din populaţia Republicii
Moldova, 61% trăieşte cu 5 USD pe zi, iar 22% trăieşte cu 2,5% USD pe zi.
„Cu referire la
ce este fericirea, aceasta ar putea fi definită drept o stare subiectivă care
se referă la bunăstarea unui individ. Sunt două aspecte a bunăstării
subiective. Primul aspect este bunăstarea emoţională - se referă la calitatea
emoţiilor cotidiene trăite de fiecare cetăţean, adică experienţa bucuriei,
stresului, tristeţii, furiei, trăiri care fac viaţa unui individ plăcută sau
mai puţin plăcută. Al doilea aspect al bunăstării subiective este evaluarea
vieţii care s-ar referi la gândurile cetăţeanului despre viaţa sa atunci când
se gândeşte la aceasta.
Cercetările
arată că bunăstarea emoţională şi evaluarea vieţii sunt două variabile
independente. Venitul şi educaţia sunt mai implicate în felul în care evaluăm
calitatea vieţii decât bunăstarea emoţională. Bunăstarea emoţională de zi cu zi
corelează mai semnificativ cu sănătatea, grija faţă de cei din jur,
singurătatea şi chiar şi fumatul.
Banii în sine
nu aduc fericirea însă problemele asociate cu venitul scăzut a unei persoane
pot aduce nefericirea (divorţ, sănătate şubredă, izolare socială). Cu alte
cuvinte un venit mai mare poate procura satisfacţia ce ţine de circumstanţele
vieţii dar nicidecum fericirea.
Dacă ne uităm
conform piramidei lui Maslow, ceea ce stă la baza piramidei (n.r nevoile
fiziologice) atunci venitul multor cetăţeni nu acoperă nevoile asociate unei
alimentaţii sănătoase, tratamentelor necesare menţinerii unui nivel optim de
funcţionare a organismului. Cu alte cuvinte, estimarea unui salariu care ar
îmbunătăţi felul în care moldovenii evaluează circumstanţele vieţii ar trebui
să ţină cont de necesităţile alimentare şi de securitate (haine, medicamente,
chirie, facturi). Atunci când oamenii muncesc pentru a supravieţui, şi îşi
acoperă cu greu necesităţile primare, puţini probabil că evaluarea
circumstanţelor va fi una pozitivă”, explică psihologul, Tatiana Buianina.
“Fără un
potenţial intelectual e foarte uşor să fii fericit. E de ajuns să mănânci şi să
ai unde dormi”
Statisticile
arată că anul trecut veniturile populaţiei ajustate la rata inflaţiei au
crescut cu 5,4% şi au însumat 1444,7 lei. Cea mai mare pondere din câştiguri au
avuto prestaţiile sociale - 18,1%, fiind practic la nivelul anului precedent,
urmate de transferurile din străinătate – 15,3% majorându-se cu 3% comparativ
cu 2010, iar veniturile din activitatea individuală agricolă au constituit
10,0% din total venituri disponibile.
Pentru
comparaţie moldovenii anul trecut au cheltuit cu 89,4 lei mai mult decât au
câştigat. Majoritatea cheltuielilor - 42,5% au fost destinate consumului
alimentar. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,1% din
cheltuielile totale de consum (+ 0,3 p.p), iar pentru îmbrăcăminte şi
încălţăminte – 10,4% (- 0,4 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru
sănătate (5,4% faţă de 6,4% în anul 2010), transport (5,2% faţă de 5,0%),
comunicaţii (4,4% faţă de 4,6%), dotarea locuinţei (3,6% faţă de 3,9%). În timp
ce pentru învăţământ populaţia cheltuit cel mai puţin - 1,1% faţă de 1,3%.
“Eu aş spune că
după ce moldovenii îşi direcţionează mai mult de jumătate din venituri pentru
satisfacerea necesităţilor de bază, care ţin de supravieţuire, ar fi prematur
de a vorbi despre o dezvoltare spirituală fiindcă aceasta vine atunci când omul
deja are necesităţile de bază acoperite, are timp liber să pună mâna pe o carte
să se intereseze de aspectele cultural-spirituale a societăţii din care face
parte.
Faptul că
cetăţenii noştri investesc circa 10% în comunicare denotă următorul nivel din
piramida lui Maslow, care vine după necesităţile de bază care asigură
supravieţuirea, este vorba despre nevoia de afiliere, apartenenţă la un grup
(dorinţa de a fi acceptat şi apreciat de semeni). Investiţia minimă în
învăţământ reflectă mai degrabă impotenţa sistemului nostru de a acoperi
necesităţile de bază şi a oferi cetăţenilor posibilitatea de a spori,
valorifica potenţialul intelectual. Atât timp cât indivizii trăiesc pentru a
supravieţui dezvoltarea potenţialului intelectual este un lux care puţin şi-l
pot permite, atât timp cât şi acesta costă (cotizări în fondul şcolii,
uniforme, manuale, haine, rechizite etc.). Pentru foarte mulţi evaluarea
pozitivă a circumstanţelor în care este de mâncare, facturile sunt achitate,
haina este caldă, grupul de semeni te acceptă sunt suficiente pentru eticheta
fericire. Pe măsură ce cresc investiţiile în potenţialul intelectual, se
schimbă perspectiva asupra circumstanţelor vieţii, se reformulează priorităţile
şi standardele, ceea ce era fericire în trecut devine insuficient. Este mult
mai uşor să fii fericit când potenţialul intelectual este modest, este de ajuns
să mănânci şi să ai unde dormi”, precizează Tatiana Buianina.
Totodată se
poate spune că nivelul fericiri moldovenilor a scăzut anul trecut în urma în
urma creşterii mărimii minimului de existenţă, care a atins în medie pe o
persoană nivelul de 1503,0 lei, în creştere cu 9,4% faţă de anul precedent.
Pentru populaţia din mediul urban minimul de existenţă a constituit în medie
1649,9 lei, sau cu 18% mai mult comparativ cu mediul rural – 1398,3 lei. Acest
decalaj este determinat de diferenţele existente în componenţa coşului
alimentar, dar şi în structura cheltuielilor de consum a gospodăriilor din
mediul urban şi rural.
Pe de altă
parte o stare de fericire a moldovenilor poate fi greu de explicat după ce
nivelul de sărăcie în ultimii ani, aproape că nu s-a schimbat. În 2006 a fost
de 30%, 2007 - 26%, iar în 2008 la 26,4%. Cea mai săracă populaţie fiind în
mediul rural. Iar distribuţia veniturilor în consum arată că 45,27% din
populaţia ţării face parte din clasa medie, 21,73% din populaţie trăieşte sub
veniturile populaţiei din clasa medie, 15,35% sunt la limita veniturilor
utilizate pentru consum, iar 6,77% din populaţia Republicii Moldova trăieşte
foarte sărac
“Mai mulţi bani
nu neapărat asigură fericirea, mai puţini bani se asociază cu nefericirea. Atât
timp cât veniturile moldovenilor vor acoperi setul de nevoi primare (hrană,
securitate, afiliere) fericirea cetăţeanului va fi evaluată în termeni de timp
petrecut cu persoanele dragi, evitarea bolii şi durerii fizice, satisfacţia de
a călători. De fapt, standardul fericirii şi-l setează fiecare în parte. Sunt
studii care sugerează că atunci când cineva face mult mai mulţi bani decât este
pragul necesităţilor sale, acesta pierde capacitatea de a se bucura de lucruri
mărunte”, conchide psihologul Tatiana Buianina.
Americanii, fericiţi cu 75 mii dolari
anual
Wall Street
Journal care citează un studiu realizat în SUA de Universitatea Princeton, care
pune un preţ pe fericirea angajaţilor spune că fericirea angajaţilor e strict
influenţată de mărimea veniturilor obţinute. Asta până ajung la nivelul de 75
mii dolari pe an (6300 de dolari pe lună). Dincolo de acest prag satisfacţia
personală poate creşte, pe măsură ce oamenii îşi permit să cumpere mai multe
produse dar fericirea personală nu înregistrează schimbări majore.
Există totuşi
oameni care pun preţ mai mare pe satisfacţia totală decât pe fericirea zilnică,
aşa că în cadrul studiului au fost persoane cu salarii anuale de 160 mii
dolari, care s-au declarat mai mulţumite decât cele cu 120 mii de dolari.
“Salarii mai
mari de 75 mii dolari nu vor aduce îmbunătăţiri semnificative în starea
personală zilnică, dar îi vor face pe oameni să ducă o viaţă mai confortabilă”,
afirmă Angus Deaton, economist la Universitatea Princeton şi autor al
studiului.