Caracterul de pompier al politicii bugetar-fiscale

Politica bugetar-fiscală pentru anul curent nu prea a fost agreată de mediul moldovenesc de business pentru că este orientată mai mult pe acumulări la buget din taxe și accize plus amenzi usturătoare pentru oamenii de afaceri, care încalcă legislaţia fiscală. Documentul politicilor bugetar-fiscale poartă mai mult un caracter de pompier, fiind orientat spre acumularea veniturilor la buget din taxe și impozite fără ca să stimuleze politici reformatoare, orientate spre dezvoltarea mediului de afaceri și facilitarea accesului investitorilor în Republica Moldova.

Politica fiscală din 2013 are doar modificări de natură tehnică. În acest domeniu există doar documente tehnice referitoare la fiscalitate, dar lipseşte un document de politici. Lipsa unei politici fiscale este accentuată de lipsa scopului, metodelor și a viziunilor în acest domeniu, potrivit reprezentanţilor Agendei Naţionale de Business.

„Politica fiscală nu trebuie să fie elaborată doar de către ministere, ci împreună cu mediul de afaceri. Sectorul antreprenorial trebuie să fie activ şi să propună Ministerului Finanţelor sugestiile sale cu privire la scopurile, obiectivele politicii şi modul de atingere ale acestora. Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că procedurile politicii fiscale aplicate nu corespund principiilor fiscale. Unul din motivele invocate este lipsa unei relaţii consolidate dintre mediul de afaceri şi autorităţi. Totodată, în prezent, consultările autorităţilor cu asociaţiile de business poartă un caracter pur formal. În acelaşi timp, este necesară şi promovarea mai activă a mediului de afaceri”, sunt de părere experţii.

Ei sunt de părere că trebuie întărită capacitatea de expertiză a asociaţiilor, pentru ca acestea să poată formula corect propunerile, formarea unor Consilii independente de experţi pentru expertiza actelor normative şi monitorizarea implementării actelor normative în domeniul fiscalităţii, reprezentarea membrilor asociaţiilor de business în Consiliul Economic de pe lângă Guvern, stabilirea corectă a priorităţilor mediului de afaceri şi promovarea acestor priorităţi, implicarea mai activă a mediului de afaceri în elaborarea politicii fiscale pentru anul 2013, participarea antreprenorilor la evaluarea impactului politicilor şi legilor.

Amenzi pentru antreprenori în funcţie de veniturile obţinute

Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi prevede perceperea la buget a veniturilor ilicite obţinute de agenţii economici prin exagerarea costului producţiei, rentabilităţii, adaosului comercial, volumului de lucrări efectuate în construcţii şi tarifelor la serviciile prestate, precum și aplicarea amenzii în cuantum echivalent acestor venituri, însă nu mai puţin de 10 000 de lei. Aceasta situaţie creează condiţii neechitabile de aplicare a sancţiunilor, întrucât pentru paguba care variază până la 10 mii lei, mărimea sancţiunii este una și aceiași. În scopul excluderii acestor discrepanţe, se propune stabilirea mărimii sancţiunii în dependenţa de suma pagubei.

Ministrul Finanţelor vrea să limiteze veniturile patentarilor și să crească plata din partea angajatorilor pentru boala salariaţilor

Potrivit documentului politicii bugetar – fiscale pentru 2013, Ministerul Finanţelor propune să fie introdusă o limită a veniturilor din vânzări ale titularului patentei de întreprinzător în mărime de 100 mii lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

În prezent, plafonul veniturilor din vânzări pentru persoanele fizice – deţinători de patente care se ocupă cu comerţul cu amănuntul este stabilit în mărime de 300 mii lei. Prin reducerea limitei, Ministerul încearcă să contracareze schemele de evaziune fiscală şi să stimuleze trecerea persoanelor fizice – deţinători de patente, odată cu dezvoltarea activităţii, la o anumită formă organizatorico-juridică stabilită de lege.

Mărimea propusă de 100 mii de lei are ca bază plafonul de înregistrare benevolă în calitate de contribuabil al TVA de 100 mii lei.

Totodată, se propune excluderea genului de activitate „Întocmirea dărilor de seamă contabile” din lista genurilor de activitate desfăşurate în baza patentei de întreprinzător, scopul acestei propuneri fiind reducerea treptată a genurilor de activităţi de întreprinzător ce pot fi desfăşurate în baza patentei de întreprinzător, şi respectiv, trecerea la o anumită formă organizatorico-juridică stabilită de lege.

Mai mult ca atât, persoanele respective dispun de cunoştinţe în domeniul evidenţei contabile, din care considerente, aceştia nu vor întâmpina dificultăţi la crearea unui agent economic şi ţinerea evidenţei contabile, se mai constată într-o notă informativă la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative privind politica fiscală pentru 2013.

Angajatorii ar putea plăti pentru primele cinci zile de incapacitate de muncă a salariaţilor, potrivit noilor modificări ale politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru 2013.

Începând cu a şasea zi calendaristică, plăţile pentru incapacitate de muncă urmează a fi făcute din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, în timp ce pentru şomeri plăţile vor fi făcute din contul bugetului asigurărilor sociale de stat.

În prezent, pentru incapacitate de muncă prima zi calendaristică este plătită din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, a doua, a treia şi a patra zi calendaristică - din mijloacele financiare ale angajatorului, iar şomerilor –începând cu a cincea zi calendaristică – din contul bugetului asigurărilor sociale de stat.

Ministrul Finanţelor spune că modificările în cauză vor duce la economii de mijloace financiare în bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă de circă 180,3 milioane de lei. „Cheltuielile cresc din an în an (în anul 2006 - 231,8 mil.lei, în anul 2007 - 289,6 mil.lei, în anul 2008 - 368,8 mil.lei, în anul 2009 - 410,5 mil.lei, în anul 2010 – 417,71 mil.lei). Iar în mare parte, cheltuielile mari rezultă din responsabilitatea redusă a angajatorilor în ceea ce privește crearea condiţiilor favorabile la locul de muncă”, se mai spune în documentul Ministerului Finanţelor.

Introducerea cotei TVA de 20% în agricultură cu restituirea diferenţei ar putea birocratiza procesul

Ministrul Finanţelor intenţionează să introducă o cotă standard a TVA de 20% pentru producţia agricolă primară în schimbul cotei reduse a TVA de 8%, cu restituirea directă a diferenţei dintre 20% și 8% din veniturile bugetului de stat în vederea evitării distorsionării sistemului general de impozitare, simplificării administrării fiscale şi susţinerii producătorilor agricoli. Experţii, însă sunt de părere că procedura restituirii TVA a existat și pe timpul guvernării comuniste, iar restituirea diferenţei era un proces birocratizat, iar numărul agricultorilor care cereau rambursarea TVA, era destul de redus.

Impozitul pe venit și scutirile personale, ajustate la rata inflaţiei

La capitolul impozitul pe venitul persoanelor fizice se prevede majorarea tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2013 (5%). Măsura dată are drept scop susţinerea persoanelor fizice cu venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populaţiei cu venituri medii şi mai sus de medii (costul acestei măsuri va constitui 263 mil. lei, aceasta este datorată majorării fondului de retribuire a muncii).

O altă măsură ţine de modificarea regimului de impozitare a venitului obţinut sub formă de royalty prin stabilirea unei cote unice a impozitului pe venit în mărime de 12% pentru toate categoriile de contribuabili care obţin venit sub formă de royalty: persoane fizice – cetăţeni şi agenţi economici rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova.

Opinii

Viorel Chivriga, analist economic: Funcţionarii ar trebui să ia în calcul impactul politicii bugetar – fiscale asupra mediului de business

Toate prevederile din politica bugetar – fiscală de anul viitor trebuie să fie foarte bine gândite cu participarea tuturor actorilor pentru îmbunătăţirea ei. Ar trebui să existe și o evaluare, deoarece pentru anul curent când au fost făcute unele modificări ce ţineau de importul de carne, s-a observat că mai mult au fost făcute doar de dragul să fie realizate. În primul rând cei de la FISC aveau o viziune însă nu era cunoscută de Guvern. Funcţionarii ar trebui să ia în calcul impactul politicii bugetar – fiscale asupra mediului de business. Ce au făcut ei, cred că e bine, însă la elaborarea lui ar trebui să fie implicaţi toţi participanţii pentru găsirea soluţiilor optime. Totodată trebuie de văzut dacă ce se propune are tangenţe cu programul de guvernare.

În ce privește introducerea impozitului unic în agricultură e o idee bună, pentru că majoritatea agricultorilor sunt în imposibilitatea de a merge pe la câteva instanţe să-l achite. Dar foarte mult va depinde de cota acestuia și de perioada când urmează a fi achitat. Dacă se va cere să fie plătit la începutul anului, atunci nu e bine pentru că agricultorii nu au destule finanţe.

Pe de altă parte revenirea la cota de 20% în agricultură ar putea crea mari dificultăţi la restituirea diferenţei acesteia, deoarece în Republica Moldova a mai existat un asemenea precedent pe timpul guvernării comuniste când se rambursa după anumite criterii de simpatie politică.

Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă: Este o mare doză de ineficienţă, o incapacitate de fiscalizare a întregii ţări fiind doar o performanţă în zona vamală

Anumite prevederi din politica bugetar fiscală sunt îndreptate pentru mediul de afaceri însă ele sunt nesemnificative, sunt foarte generale și cu aplicabilitate îngustă. Este vorba despre o schimbare conceptuală a politicii bugetar – fiscală pentru 2013. O parte din prevederi nu sunt noi, pentru că ele au fost propuse, discutate, urmează să vedem care va fi rezultatul discuţiilor pentru definitivarea proiectului.

Efectul de pompier al politicii – bugetar fiscale derivă din modul cum sunt organizate Inspectoratul Fiscal și Ministerul Finanţelor. Este o mare doză de ineficienţă, o incapacitate de fiscalizare a întregii ţări fiind doar o performanţă în zona vamală. Deci o politică bugetar – fiscală poate să fie eficientă doar atunci când există și instrumentarul funcţional, or atunci când nu este reformat, cele mai bune politici riscă să fie implementate superficial sau deloc. Problema e în reformarea Inspectoratelor fiscale a anumitor acte legislative, crearea unui cadru rezonabil. De exemplu Codul Fiscal este plin cu stipulări contradictorii, rău expuse chiar și gramatical, confuze. Doar după reformare putem vorbi despre o aplicare a prevederilor politicii bugetar fiscale. Autorităţile nu o singură dată au declarat că fac reforme pe interior unde noi nu avem acces, în timp ce pe exterior nu simţim schimbări