Vom lua ca exemplu un salariu brut de 5.000 de lei, care este cu peste 18% mai mare decât salariul mediu pe economie prognozat pentru anul curent. Din această sumă, statul îţi opreşte 500 de lei pentru asigurările sociale şi medicale . Precizăm că potrivit politicii bugetar-fiscale pentru anul curent, din salariul brut nu se opresc 3,5% pentru asigurarea medicală, ci 4%.

Jumătate din leafă se duce la stat

Astfel, salariatul rămâne cu 4.500 de lei, însă înainte de a apuca să-şi cheltuiască leafa cetăţeanul responsabil trebuie să mai plătească şi impozitele pe venit, care, potrivit legii, se impozitează cu 7% pentru câştigul de până la 27.852 lei şi cu 18% pentru cel ce depăşeşte această sumă. Amintim că în anul curent autorităţile au mărit scutirea personală de la 9.120 lei/anual până la 9516 lei/anual, iar pragul impozitării cu 18% a fost stabilit la nivelul de 27.852 lei faţă de 26.700 lei cât era anul trecut. La un calcul simplu reiese că în cazul nostru salariatul plăteşte lunar impozite pe venit în mărime de 411,95 lei.

Astfel, după ce statul i-a reţinut circa 20 la sută din salariu, angajatul nostru se întoarce acasă cu doar 4088 lei, bani care abia îi ajung să îşi plătească facturile şi să îşi facă cumpărăturile, care la rândul lor cad sub incidenţa impozitării. Deşi unele produse sau servicii sunt scutite de TVA, taxa standard este de 16,67% din valoarea achitată, astfel că aproape 17 la sută din sumele achitate sunt vărsate în vistieria statului.

Statul îţi fumează 5,7 ţigări din fiecare pachet din accize

Pe lângă TVA-ul pentru mărfuri sau servicii, statul încasează bani şi din accizele la anumite mărfuri, cum ar fi carburanţii, autoturismele, băuturile alcoolice, ţigările etc. Analiştii de la Expert-Grup au calculat că anul trecut, la un plin de 55 litri de benzină, statul a „consumat” 7,5 litri sub formă de acciz şi tot el îţi „fumează” 5,7 ţigări din fiecare pachet de ţigări. În acelaşi timp, la procurarea unui litru de bere statul îşi opreşte 1,94 lei, iar la procurarea unui litru de vin el îşi ia 10 lei.

Dacă ar fi să ne permitem o asemenea generalizare, ajungem la concluzia că peste patruzeci la sută din salariul unui angajat moldovean ajunge într-o formă sau alta în bugetul statului.

Impozitele reprezintă o povară nu doar pentru salariaţi, dar şi pentru patronii acestora. De exemplu, ca un angajator să poată acorda angajatului său cei cinci mii de lei, acesta trebuie să achite la rândul său contribuţii sociale şi medicale care se ridică lunar la 1350 de lei. Astfel, un angajat plătit cu cinci mii de lei pe lună costă compania angajator 6350 de lei.

Cât a încasat statul în 2013 din taxe şi impozite?

Potrivit unui raport al ministerului Finanţelor, anul trecut, statul a încasat la bugetul public naţional venituri în valoare de 36,908 miliarde de lei, cu zece la sută mai mult decât în 2012, însă sub aşteptările autorităţilor în proporţie de 0,4%.

Grosul încasărilor la BPN vine din două mari surse şi anume din veniturile salariale şi din plăţile TVA la cumpărăturile efectuate. Circa 33 la sută sau peste 12 miliarde de lei din total BPN reprezintă încasările din plata TVA.

Circa 21% din BPN au fost asigurate de angajatori şi angajaţi care au vărsat în bugetul asigurărilor sociale peste 7,7 miliarde de lei. Totodată, la bugetul asigurărilor de asistenţă medicală s-au strâns peste 1,967 mld. de lei.

În ceea ce priveşte încasările din accize, anul trecut a fost colectată o sumă de 3,5 miliarde de lei care reprezintă 9,5% din total venituri la BPN.

RM, printre ţările cu cele mai multe taxe şi impozite

Republica Moldova s-a clasat pe locul 95 din 185 de state incluse în clasament-ul „Paying Taxes 2014”, realizat de Banca Mondială şi compania de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers (PwC), poziţionându-ne astfel printre statele cu cele mai multe şi cele mai mari taxe plătite de angajatori şi angajaţi. Cu toate acestea, nivelul slab de colectare face ca aceste venituri să fie insuficiente, iar pentru acoperirea deficitelor bugetare guvernanţii trebuie să alerge după asistenţă financiară.