1. (29.1.5.9)
    Cum urmează a se determina creşterea sau pierderea de capital în cazul înstrăinării printr-o singură operaţie a două sau mai multor bunuri?

Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin.(1) din Codul fiscal.

Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile art. 42 din Codului fiscal şi a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008 (în continuare Regulament).

Astfel, conform prevederilor pct.36 din Regulament, baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.

În cazul în care, în contractul de vânzare-cumpărare a fost specificat costul fiecărui activ înstrăinat separat (teren, casă), creşterea de capital se va determina pe fiecare activ separat.

Totodată, pornind de la prevederile pct.38 din Regulamentul menţionat, dacă în urma unei tranzacţii, contribuabilul obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut proporţional cu valoarea lor de piaţă la data efectuării tranzacţiei.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital" din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

2. (29.1.5.7)
    Cum se va determina baza valorică a automobilului procurat peste hotarele Republicii Moldova?

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea activelor de capital procurate confirmate documentar sau în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.

Ţinând cont de cele menţionate şi de faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării acestuia baza valorică ajustată se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia şi sumele achitate pentru toate impozitele şi taxele vamale la importul automobilului.

Prin urmare, baza valorică ajustată a automobilului va constitui suma care va include preţul de procurare (recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi suma impozitelor şi a taxelor vamale, achitate la importul automobilului.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital" din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

3. (29.1.5.6)
    Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.

Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

    a) valoarea activelor de capital procurate;
    b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
    c) valoarea activelor (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
    d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
    e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
    f) valoarea activelor de capital privatizate;
    g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
    h) valoarea activelor confirmate documentar - în alte cazuri.

Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007, formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare.

Prin Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997" s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special.

Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura fiscală).

Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.42 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)

4. (29.1.5.1)
    Este în drept agentul economic de a include comisionul bancar, precum și dobânda aferent creditului, primit de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital în baza valorică al acestui activ de capital?

În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă:

    a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător;
    b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;
    c) terenurile;
    d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.

Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

    a) valoarea activelor de capital procurate;

    b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
    c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
    d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
    e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
    f) valoarea activelor de capital privatizate;
    g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
    h) valoarea activelor confirmate documentar - în alte cazuri.

Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu.

Astfel, în conformitate cu SNC „Investiții imobiliare", „Creanțe și investiții financiare" și „Costurile îndatorărilor", aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, costurile îndatorărilor (comisionul bancar, dobânzile aferentă creditului) se recunosc drept cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate.

În contextul celor expuse, comisionul bancar, precum și dobînda aferent creditului procurat de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital, reprezintă cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate şi, respectiv, nu se includ în baza valorică ajustată a acestuia.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.42 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)

Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.