1. (32.1.47)
    Cum pot achita contribuabilii de peste hotare impozitul pe bunurile imobiliare?

Impozitul pe bunurile imobiliare poate fi achitat prin intermediul MPay în regim online sau prin intermediul instrumentelor internet banking al băncii clientul căreia este contribuabilul. De asemenea, achitarea poate fi efectuată prin intermediul reprezentantului contribuabilului (persoanei), potrivit art. 129 alin. (5) din Codul fiscal.

2. (33.1.32)
    Cum arată documentul executoriu în baza căruia Serviciul Fiscal de Stat purcede la executarea silită a obligației fiscale?

Înainte de a se proceda la executarea silită a obligației fiscale în modul prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. b), c) și d) din Codul fiscal, contribuabilului restanțier (reprezentantului acestuia), persoanei cu funcție de răspundere a contribuabilului restanțier i se prezintă/remite prin scrisoare recomandată o copie a Hotărârii privind executarea silită a obligației fiscale (aprobată prin Ordinul IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 cu privire la aprobarea formularelor de executare silită a obligației fiscale).

3. (33.1.31)
    Există un termen suplimentar pentru stingerea obligației fiscale restante?

Din momentul admiterii restanței, nu există un termen suplimentar pentru stingerea obligației fiscale restante.

Restanța nu urmează să apară, iar din momentul apariției, Serviciul Fiscal de Stat este în drept conform cadrului legal, să aplice măsurile de asigurare și de executare silită pentru încasarea lor.

4. (33.1.30)
    Este obligat funcționarul fiscal să informeze contribuabilul despre înaintarea ordinului incaso?

Începând cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a conturilor bancare deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, conturile de acumulare deschise conform legislaţiei insolvabilităţii) ale contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă Serviciul Fiscal de Stat le cunoaşte.

Astfel, în cazul admiterii restanței față de bugetul public național, funcționarul fiscal nu este obligat să informeze contribuabilul privind înaintarea ordinului de incaso.

5. (33.1.29)
    În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să se alăture la executorul judecătoresc?

Potrivit prevederilor art. 92 din Codul de executare, executorul judecătoresc este în drept să urmărească mijloacele băneşti aflate sau parvenite ulterior în instituţiile financiare pe conturile debitorului ori să aplice sechestru pe mijloacele băneşti care vor fi transferate în viitor. Această prevedere nu se aplică conturilor bancare deschise conform acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi. Ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută de instituţia financiară în ziua primirii.

În toate cazurile când mijloacele băneşti de pe contul debitorului sînt urmărite ori sechestrate de executorul judecătoresc şi de alte organe abilitate prin lege, iar mijloacele băneşti disponibile în cont nu sînt suficiente, instituţia financiară va informa executorul judecătoresc despre existenţa unor alte sechestre şi despre organul care le-a aplicat. În acest caz, executorul judecătoresc va propune, în cel mult 3 zile, organelor respective să se alăture urmăririi în termenul indicat la art. 101 alin. (1) din Codul de executare. După ce toate organele informate au comunicat că se alătură urmăririi, dar nu mai târziu de expirarea termenului stabilit pentru alăturare, executorul judecătoresc emite ordinele incaso respective potrivit sumelor indicate în documentele executorii a căror alăturare la executare a fost solicitată, iar după executarea ordinului incaso, va distribui sumele în condiţiile Codului de executare. Dacă alăturarea la urmărire nu are loc, executorul judecătoresc emite un ordin incaso privind încasarea sumei indicate în documentul executoriu aflat în procedura sa, executarea lui fiind obligatorie pentru instituţia financiară, indiferent de existenţa unor alte grevări la contul debitorului.

În cazul când mijloacele băneşti ale debitorului sînt urmărite de mai mulţi executori judecătoreşti, iar ele nu sînt suficiente pentru executarea tuturor documentelor executorii, urmărirea o va face executorul judecătoresc care are în procedură mai multe documente executorii în privinţa acelui debitor, iar în cazul când numărul documentelor executorii este egal, urmărirea se va face de executorul care execută creanţa mai mare, fiind somat de ceilalţi executori judecătoreşti, în termenul indicat la art. 101 alin. (1) din Codul de executare, despre existenţa şi mărimea creanţei. În acest caz, se vor aplica prevederile art. 31 din Codul de executare referitor la repartizarea onorariului.

Cererile privind alăturarea la urmărire sau somaţiile depuse după expirarea termenului de 10 zile, nu se iau în calcul la emiterea ordinelor incaso şi la distribuirea sumelor.

6. (33.1.28)
    În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze dispoziția privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului?

Conform prevederilor art. 229 alin. (8) din Codul fiscal, dispoziția privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se anulează odată cu lichidarea încălcării pentru care a fost aplicată suspendarea sau în cazul satisfacerii de către organul competent a contestaţiei contribuabilului, a cererii contribuabilului (debitorului), ţinând cont de motivele temeinice invocate de acesta, inclusiv constituirea de garanţii - bunuri libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării, scrisoare de garanţie bancară, gaj asupra unor bunuri mobile, fidejusiune, precum şi în baza deciziei instanței de judecată sau a contractului de amânare şi eşalonare.

7. (33.1.27)
    Care sunt modalitățile de comercializare a bunurilor sechestrate?

Conform prevederilor Codului fiscal, modalitățile de comercializare a bunurilor sechestrate sunt:

   - evaluarea și comercializarea bunurilor imobiliare sechestrate de către subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat (art. 203 din Codul fiscal), Capitolul 10 (art. 208-213 din Codul fiscal);
    - comercializarea mărfurilor bursiere (Hotărârea Guvernului nr. 332 din 2 aprilie 2004);
    - comercializarea valorilor mobiliare (Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 17/7 din 21.04.2017);
    - comercializarea bunurilor sechestrate a căror valoare, conform actului de sechestru, constituie mai puțin de 10 000 lei (art. 203 alin. (15) din Codul fiscal, Ordinul IFPS nr. 167 din 20 februarie 2014);
    - comercializarea bunurilor sechestrate a contribuabililor întreprinderi de stat sau cu cota statului (art. 203 alin. (7) din Codul fiscal, art. 7 și 9 din Legea nr. 121-XVI din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Hotărârea Guvernului RM nr. 945 din 20 august 2007).

8. (33.1.26)
    În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice sechestrul ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale?

Conform prevederilor stipulate de pct. 2 din Ordinul SFS nr. 379 din 15 martie 2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice măsuri de asigurare a stingerii obligației fiscale, în cazurile:

    -emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală și neexpirării termenului de 30 zile din data pronunțării acesteia, conform art. 252 din Codul fiscal;
    -contestării deciziilor și acțiunilor privind executarea silită a obligației fiscale conform art. 273 din Codul fiscal;
    -ridicării sechestrului de pe bunurile necomercializate în urma licitațiilor petrecute, conform prevederilor art. 203 alin. (14) din Codul fiscal, contribuabilul nedeținând alte bunuri pasibile sechestrării;
    -efectuării controlului fiscal la contribuabil și existenței suspiciunii că bunurile contribuabilului sau debitorului (ilor) acestuia pot fi înstrăinate până la emiterea deciziei asupra cazului;
    -monitorizării contribuabilului în perioada de funcționare a postului fiscal și existenței suspiciunii că acesta va înregistra obligații fiscale față de buget, pe care nu va fi în stare să le achite.

9. (33.1.25)
    Care este procedura de sechestrare a bunurilor care se află la alte persoane?

În conformitate cu art. 211 din Codul fiscal, bunurile contribuabilului care se află la alte persoane în baza unor contracte de împrumut, de arendă, de închiriere, de păstrare etc. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri.După semnarea actului de sechestru, persoanei la care se află bunurile i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligația ei de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite contribuabilului sau unor terţi fără acordul Serviciului Fiscal de Stat. Bunurile sînt examinate, după caz, la locul aflării lor.

Dacă, în cadrul unor controale, se descoperă că bunurile contribuabilului sunt deţinute de o altă persoană şi că ele nu au fost sechestrate anterior, acesteia i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaţia ce-i revine de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite contribuabilului sau unor terţi fără acordul Serviciului Fiscal de Stat. Concomitent, se va întocmi o listă a acelor bunuri, fiecare pagină fiind semnată de funcţionarul fiscal şi de deţinătorul bunurilor (reprezentantul lui).

După semnarea listei bunurilor deţinute de o altă persoană, funcţionarul fiscal o va verifica după documentele de contabilitate ale contribuabilului. După identificarea bunurilor, se va întocmi un act de sechestru.

10. (32.1.46)
    Cum are loc stingerea obligației fiscale prin compensare?

Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.

Compensarea se efectuează la iniţiativa Serviciului Fiscal de Stat sau la cererea contribuabilului dacă legislația fiscală nu prevede altfel.

11. (32.1.45)
    Persoana care oferă servicii contabile la întreprindere și este responsabilă de ținerea contabilității este obligată sa te înregistreze la SFS în calitate de contabil şef a întreprinderii respective?

Conform art. 13 alin. (3) lit. a) din Legii contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, răspunderea pentru ținerea contabilității şi raportarea financiară revine conducerii, partenerilor, proprietarului sau conducătorului entității, care au dreptul să numească şi să elibereze din funcție contabilul șef în baza contractului individual de muncă, în conformitate cu prevederile Codului muncii.

În conformitate cu art. 161 alin. (3) lit. f) din Codul fiscal, persoanelor cărora codul fiscal le este atribuit de către Serviciul Fiscal de Stat li se deschid dosare în care sunt îndosariate informații despre datele fondatorului sau ale persoanelor care au obținut dreptul de a practica activitatea respectivă, ale conducătorului şi ale contabilului șef (numele, prenumele, data nașterii, adresa, informația de contact, datele actului de identitate).

Conform art. 187 alin. (3) lit. j) şi k) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală trebuie să conțină semnătura/ semnătura electronică a persoanelor responsabile (conducătorul şi contabilul şef) ale contribuabilului.

Astfel, prin prisma cadrului legal în vigoare, Serviciul Fiscal de Stat trebuie să dispună inclusiv de datele aferent contabilului, care urmează a fi declarate la SFS.

12. (32.1.44)
    Care este modul de achitare a obligațiilor fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile?

Conform art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Potrivit art. 7 alin. (5) din Codul fiscal, contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier, a impozitului pe venit stabilit conform cap. 71 titlul II şi a impozitului unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei).

Totodată, conform pct. 1.8 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 158 din 23 decembrie 2016 cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2017, obligațiile fiscale aferente subdiviziunilor se achită corespunzător sediului acestora, indicînd în documentele de plată codul fiscal al plătitorului, urmat prin bară ,,/" de codul subdiviziunii.

Astfel, calcularea/achitarea obligaţiilor fiscale se efectuează corespunzător codului statistic al localităţii aferente subdiviziunilor conform Clasificatorului unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova (CUATM).

13. (32.1.43)
    Este obligat contribuabilul să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre deschiderea contului bancar?

Conform art. 167 alin. (1) din Codul fiscal, despre deschiderea conturilor bancare (cu excepția conturilor tranzitorii de executare a bugetelor, conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)), instituția financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să informeze în aceeași zi Serviciul Fiscal de Stat prin sistemul informațional automatizat de creare şi circulație a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituțiile financiare.

Astfel, contribuabilul nu este obligat să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre deschiderea contului bancar, deoarece instituția financiară informează Serviciul Fiscal de Stat despre deschiderea acestuia.

14. (32.1.42)
    Este obligat executorul judecătoresc care activează în cadrul biroului asociat al executorilor judecătorești să fie luat la evidență fiscal, ca persoană ce practică activitate profesională în sectorul justiției?

În conformitate cu art. 25 alin. (1) din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, activitatea executorului judecătoresc se desfăşoară în cadrul unui birou, în care pot activa unul sau mai mulţi executori judecătorești asociaţi. Drepturile şi obligaţiile executorilor judecătorești în vederea deținerii biroului asociat se stabilesc prin contract. În cadrul biroului asociat, fiecare executor judecătoresc îşi desfăşoară activitatea în mod individual şi răspunde personal pentru activitatea sa.

Conform pct. 15-15¹ din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr. 352 din 28 septembrie 2017 sunt indicate documentele în baza cărora pot fi luate la evidență fiscală a executorilor judecătorești și ale birourilor asociate ale acestora.

În contextul celor relatate, executorul judecătoresc care activează în cadrul biroului asociat al executorilor judecătorești va fi luat la evidență fiscală și se va atribui un cod fiscal separat decât biroului asociat.

15. (32.1.41)
    În ce cazuri își încetează activitatea asociația obștească?

În conformitate cu art. 34 alin. (1) din Legea cu privire la asociațiile obștești nr. 837-XIII din 17.05.1996, asociația obștească îşi încetează activitatea în cazul dizolvării, reorganizării prin fuziune, dezmembrare sau transformare.

16. (32.1.40)
    La suspendarea operațiunilor la conturile bancare, în ce cazuri se permite trecerea la scăderi?

După suspendarea operațiunilor la conturile bancare, se permite trecerea la scăderi:

    a) a oricăror sume în contul bugetului;
    b) în contul creditorilor gajişti a sumelor băneşti încasate de la exercitarea dreptului de gaj;
    c) a sumelor transferate de la contul de împrumut al întreprinderii în scopurile pentru care a fost acordat împrumutul;
    d) a comisioanelor instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia), aferente executării parţiale sau totale de către aceasta a ordinelor incaso emise de către Serviciul Fiscal de Stat sau a ordinelor de plată emise în contul bugetului, care se încasează din contul contribuabilului neafectînd suma indicată în ordinul incaso sau în ordinul de plată.

17. (32.1.39)
    Care sunt modalitățile de plată prin MPay?

Prin MPay este posibilă achitarea cu orice instrument de plată, legal disponibil în Republica Moldova, prin intermediul cardului bancar, în numerar la terminalele de plată, la ghișeele băncilor, oficiile poștale sau online prin intermediul instrumentelor internet banking.

18. (32.1.38)
    Se consideră subdiviziune încăperea cu destinație depozit angro deținută în baza contractului de locațiune?

Art. 5 pct. 29) din Codul fiscal stabileşte noţiunea de subdiviziune сa unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.

Conform art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informațiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activității subdiviziunii.

Potrivit pct. 107) din Ordinul SFS nr. 352 din 28 septembrie 2017 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor, cererile perfectate de către contribuabili privind înregistrarea/lichidarea și suspendarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile sunt recepționate de către subdiviziunea SFS de la locul de deservire al contribuabilului (întreprinderea de bază/sediul central) sau prin SIA „e-Cerere" modulul „Înregistrarea online a subdiviziunilor".

Ține de menționat că la completarea coloanei 6 Sediul subdiviziunii din Cererea/Constatare privind înregistrarea/lichidarea și suspendarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile (anexa nr.15) din Ordin, contribuabilii vor indica adresa completă a depozitului angro conform datelor din contractul de locațiune.

Astfel, depozitul angro deținut în baza contractului de locațiune întrunește noțiunea de subdiviziune și urmează a fi înregistrat la subdiviziunea SFS la locul deservirii agentului economic sau prin SIA „e-Cerere" modulul „Înregistrarea online a subdiviziunilor".

19. (32.1.37)
    Poate fi suspendată activitatea independentă?

În conformitate cu art. 5 pct. 362) din Codul fiscal, activitatea independentă reprezintă activitate de comerț desfășurată de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării căreia se obține venit.

Conform prevederilor capitolului 102 din Codul fiscal, regimul fiscal al persoanelor fizice ce desfășoară activitate independentă stabilește doar înregistrarea și încetarea activității independente.

Totodată prevederile Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali reglementează suspendarea/reluarea activității doar în cazul contribuabililor cu statut de persoană juridică.

Astfel, urmare a celor relatate legislația în vigoare nu prevede regimul de suspendare a activității desfășurate de persoane fizice, inclusiv și a activității independente.

Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.