1. (34.1.15)
    Când mașina de casă și de control se consideră sigilată de către Serviciul Fiscal de Stat?

În conformitate cu prevederile pct. 8 lit. e1) din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, mașina de casă și de control se consideră sigilată de către Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit dacă sigiliile (sigiliul) Serviciului Fiscal de Stat sunt aplicate în locurile stabilite, sunt valide, nedeteriorate și elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate de către Serviciul Fiscal de Stat în Registrul asistență tehnică.

2. (34.1.14)
    Când mașina de casă și de control se consideră defectată?

În conformitate cu prevederile pct. 8 lit. e) din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, mașina de casă și de control se consideră în stare de funcționare dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:
- modelul MCC este inclus în Registrul unic;
- regimul fiscal este lansat;
- MCC asigură emiterea bonurilor de casă, a benzilor de control, a rapoartelor de închidere zilnică, a rapoartelor periodice etc.;
- suportul de hârtie pe care se tipăresc documentele, precum și modul de imprimare asigură vizibilitatea și lizibilitatea lor pe perioada de păstrare;
- MCC imprimă pe documente data calendaristică curentă și timpul cu deviere maximă de 15 minute de la timpul real (excepție făcând devierea cu o oră în perioada de trecere de la ora de vară/iarnă la ora de iarnă/vară, care nu va depăși data de 20 noiembrie/aprilie a anului în curs);
- sigiliile furnizorului MCC sunt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate și elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistență tehnică;
- numărul de fabricație programat în MCC este cel de pe placa de marcaj a MCC și corespunde celui din cartea tehnică.

MCC care se utilizează cu încălcarea a cel puțin uneia dintre cerințele enumerate, se consideră defectată.

3. (34.1.13)
    În ce locuri se instalează mașina de casă și de control?

În conformitate cu prevederile punctul 41 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, mașinile de casă și control se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului, operatorului-casier, vânzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea și păstrarea temporară a mijloacelor bănești, conform normelor în vigoare.

4. (34.1.12)
    Cum se deduc cheltuielile de procurare a MCC în cazul încetării activității independente?

Potrivit art.69¹¹ alin.(2) din Codul fiscal, în prima perioadă fiscală contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) mașinii de casă și de control utilizate în activitate.

În temeiul prevederilor art. 69⁹ alin. (3) din Codul fiscal, pentru contribuabilii care încetează activitatea în cursul perioadei fiscale, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic și până la data radierii contribuabilului din Registrul fiscal de stat.

De asemenea, potrivit art. 69¹² alin. (1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități independente, care nu poate constitui mai puțin de 3000 de lei anual.

Astfel, pornind de la cele menționate, cheltuielile suportate pentru procurarea mașinii de casă și de control la încetarea activității pe parcursul perioadei fiscale urmează a fi deduse în limita impozitului pe venit datorat.

5. (34.1.11)
    Ce reprezintă tichetele de masă și cum acestea se utilizează în decontările în numerar?

Emiterea, acordarea, acceptarea și rambursarea tichetelor de masă, raportul dintre operatorii, angajatorii și unitățile comerciale/de alimentație publică sunt reglementate de Legea cu privire la tichetele de masă nr. 166 din 21 septembrie 2017.

În sensul acestei legi, tichetul de masă pe suport de hârtie este un bon de valoare, iar tichetul de masă în format electronic - un card de plată așa cum este prevăzut la art. 5 pct. 40¹) din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile sus-numitei legi, acordat de către angajator salariaților, pentru a fi folosit ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul.

În cadrul încasărilor în numerar, în toate cazurile, tichetul de masă reprezintă un instrument de plată fără numerar, așa cum este prevăzut la pct. 5 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casa și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998.

Deci, unitatea comercială/de alimentație publică, acceptând instrumentul de plată fără numerar, înregistrează vânzările prin intermediul mașinilor de casă și de control cu memorie fiscală (MCC).

Se interzice acordarea unui rest de bani la tichetul de masă pe suport de hârtie. În cazul în care valoarea produselor alimentare vândute este mai mică decât valoarea nominală a tichetului de masă pe suport de hârtie, utilizarea acestuia este considerată integrală.

La MCC se emite bonul de casă cu înscrisul „TICHET DE MASĂ", iar unitatea comercială/de alimentație publică reține tichetul de masă pe suport de hârtie, completând spațiul destinat pentru semnul distinctiv.

Achitarea cu tichetul de masă în format electronic se efectuează similar achitării cu cardul de plată (bancar), MCC emițând bonul de casă cu înscrisul „TICHET DE MASĂ ELECTRONIC".

6. (34.1.10)
    Care sunt reglementările legate de comercializarea către populație a bunurilor și serviciilor de alimentație publică, în perioada desfășurării iarmaroacelor, expozițiilor, festivalurilor și diverselor măsuri cultural-sportive în parcuri, străzi și alte locuri publice?

Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casa și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, permite efectuarea încasărilor în numerar fără utilizarea mașinilor de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) la genurile de activitate incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și de control.

Prin urmare, se permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără utilizarea MCC la comercializarea către populație a bunurilor și serviciilor de alimentație publică, în perioada desfășurării iarmaroacelor, expozițiilor, festivalurilor și diverselor măsuri cultural-sportive, în parcuri și străzi, precum și în alte locuri publice, autorizate de autoritățile publice locale și/sau centrale cu informarea subdiviziunii respective a Serviciului Fiscal de Stat.

Astfel, pentru încadrarea în norma legală, autoritatea publică locală/centrală emite dispoziția respectivă, nominalizând agenții economici participanți și informând Serviciul Fiscal de Stat.

Potrivit art. 21⁵ din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, prin dispoziția primarului, autoritatea administrației publice locale are dreptul să stabilească cerințe privind desfășurarea activităților de comerț în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale turistice, sportive și al altor evenimente similare, inclusiv să permită desfășurarea acestora fără depunerea notificării.

Totodată, agenții economici participanți vor informa în scris subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat, în ale căror raze teritoriale își au sediul stabilit în documentele de constituire, despre desfășurarea activității corespunzătoare.

De menționat că agentul economic participant are obligația să elibereze cumpărătorilor bonuri de plată, în cazul în care aceștia le vor solicită. La finele zilei de gestiune să întocmească pe vânzările efectuate un bon de plată totalizator (excluzând vânzările pentru care au fost eliberate bonuri de plată în parte).

7. (34.1.9)
    Cum poate fi înregistrată întreprinderea în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și control cu memorie fiscală?

Potrivit Regulamentului cu privire la aplicarea mașinilor de casa și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, furnizor (distribuitor exclusiv) de mașini de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) este persoana juridică care a obținut, în modul stabilit, aprobarea unui model concret de MCC (incluzându-l în Registrul unic al MCC), iar centru de asistență tehnică pentru MCC - persoana juridică sau întreprinderea individuală care a obținut, în modul stabilit, dreptul de a practica activități de instalare, reparație și deservire tehnică a MCC.

Articolul 144¹ din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, intrat în vigoare la 27 octombrie 2017, stipulează că furnizorii de mașini de casă și de control și centrele de asistență tehnică pentru mașinile de casă şi de control (în continuare - CAT MCC) sunt în drept să inițieze activitatea doar după înregistrarea la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Direcția generală metodologie proceduri fiscale, și obținerea Certificatului de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control cu memorie fiscală. 

În conformitate cu Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (anexa nr. 1, compartimentul II, pct. 10), Certificatul de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control cu memorie fiscală (certificat CAT MCC) este un act permisiv care se încadrează în categoria autorizațiilor.

În particular, modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a certificatului CAT MCC, în partea în care nu este reglementat de Codul fiscal, este stabilit prin Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr. 160 din 22 iulie 2011.

Menționăm că ordinea de primire a statutului de CAT MCC și a certificatului CAT MCC (se eliberează gratis, pe un termen de 3 ani) constă în depunerea de către solicitant la SFS a cererii și următoarelor acte:

a) copia ordinului de numire a persoanelor (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul şi data-limită de valabilitate a legitimației) responsabile de domeniul pentru care se solicită înregistrarea (adresa pentru corespondență, inclusiv e-mail, telefon, fax);
b) copiile autorizațiilor de funcționare a unităților structurale unde se prestează serviciile sau copiile notificărilor și înștiințărilor de recepționare respective;
c) copiile contractelor de colaborare cu furnizorul de mașini de casă și de control în care, în mod expres, sunt enumerate modelele de mașini de casă și de control care vor fi deservite (domeniul de certificare pentru solicitanții de certificat CAT MCC);
d) preavizul furnizorului concret de mașini de casă și de control despre acordul de a elibera sigiliile de protecție pentru mașinile de casă și de control (sigiliile furnizorului);
e) lista angajaților specialiști (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul și data-limită de valabilitate a legitimației) care efectuează instalarea, repararea și deservirea tehnică a mașinilor de casă și de control.

SFS examinează documentele depuse și, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii acestora, eliberează certificatul CAT MCC sau refuză motivat eliberarea acestuia. Despre refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC, SFS informează solicitantul, în scris, în termen ce nu depășește 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, indicând temeiurile refuzului.

După înlăturarea cauzelor ce au servit drept temei pentru refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC, solicitantul poate depune o nouă cerere, care se examinează în modul stabilit.

Informația privind eliberarea certificatelor CAT MCC se plasează pe portalul unic al serviciilor publice (www.servicii.gov.md) și pe pagina web oficială a SFS (www.sfs.md).

În cazul în care se solicită operarea modificărilor în certificatul CAT MCC sau în anexe, la cerere se anexează certificatul CAT MCC cu anexele eliberate anterior. Certificatul CAT MCC reperfectat se eliberează pe același formular sau, după caz, pe un formular nou, ținând cont de modificările indicate în cerere. Modificările se operează în termen de 10 zile lucrătoare.

Temeiuri pentru reperfectarea certificatului CAT MCC sunt: schimbarea denumirii solicitantului, modificarea altor date reflectate în acesta, fără a căror actualizare nu poate fi identificată legătura dintre certificatul CAT MCC, obiectul certificatului și solicitant.

La apariția temeiurilor pentru reperfectarea certificatului CAT MCC, solicitantul este obligat ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să depună la SFS, conform procedurii stabilite, o cerere de reperfectare a certificatului CAT MCC, împreună cu actul care necesită reperfectare şi cu documentele (sau copiile de pe acestea, cu prezentarea originalelor pentru verificare) ce confirmă modificările.

Termenul de valabilitate a certificatului CAT MCC reperfectat nu poate depăși termenul de valabilitate indicat în certificatul CAT MCC care se reperfectează.

În perioada examinării cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC, solicitantul își poate continua activitatea în baza declarației pe propria răspundere, depusă la SFS concomitent cu cererea de reperfectare.

Temei pentru respingerea cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC, este depistarea de către SFS a unor date neveridice în informația prezentată sau declarată de solicitant.

Dacă solicitantul intenționează să desfășoare activitatea indicată în certificatul CAT MCC după expirarea termenului de valabilitate, acesta va repeta procedura prevăzută pentru eliberarea certificatului depunând o cerere la SFS cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate de 3 ani.

După expirarea termenului stabilit pentru emiterea certificatului CAT MCC și în lipsa unui refuz scris din partea SFS de eliberare a acestuia, actul solicitat se consideră acordat prin aprobare tacită.

Titularul nu este în drept să transmită unei alte persoane, pentru desfășurarea activității în domeniul instalării, reparației, deservirii tehnice a mașinilor de casă și de control, certificatul CAT MCC sau copia de pe el.

SFS retrage certificatul CAT MCC la solicitarea titularului sau la stabilirea încălcărilor legislației ce țin de activitatea în domeniul instalării, reparației, deservirii tehnice a mașinilor de casă și de control.

8. (31.6.6)
    Sunt prevăzute facilități în legislația în vigoare la achitarea impozitului din activitatea independentă pentru anumite categorii de persoane (pensionari și persoane cu dezabilități)?

La momentul actual legislația în vigoare nu prevede facilități la achitarea impozitului din activitatea independentă pentru anumite categorii de persoane.

9. (31.6.5)
    În cazul comercializării mărfurilor de uz personal folosite (îmbrăcăminte și încălțăminte) care vor fi documentele care asigură proveniența acestora?

Conform legislației în vigoare, persoanele fizice pot desfășura activitate de comerț dacă sunt deținătoare ale patentei de întreprinzător în comerț sau dacă sunt înregistrate conform capitolului 10² al Codului fiscal ,,Regimul fiscal al persoanelor fizice ce desfășoară activități independente".

Astfel, în cazul comerțului cu mărfuri second-hand, pe lângă faptul că acesta se admite doar în spații autorizate de către autoritățile locale (sau piețe specializate în cazul patentei de întreprinzător), conform Hotărârii Guvernului nr. 427 din 7 iunie 2017, se permite comercializarea îmbrăcămintei și articolelor textile folosite, ce au fost supuse procesului de curățare și tratare în cadrul întreprinderilor specializate, fapt confirmat prin documente care certifică inofensivitatea igienico-sanitară a acestor bunuri, eliberate de instituții abilitate, destinate pentru fiecare lot (scrisoarea Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 04/6-5127 din 5 septembrie 2017).

10. (31.6.4)
    Dacă activitatea independentă a fost înregistrată pe parcursul anului, în cazul dat contribuabilul este obligat să achite impozitul pe venit în mărime de 3000 de lei anual?

Potrivit prevederilor art. 69⁹ alin. (2) din Codul fiscal, pentru contribuabilii care inițiază activitatea în cursul perioadei fiscale, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării contribuabilului în Registrul fiscal de stat, în conformitate cu art.69¹³, și până la încetarea activității în decursul anului sau până la finele anului calendaristic.

Totodată, conform prevederilor art. 69¹⁰ alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în perioada fiscală de declarare.

În baza art. 69¹² alin.(1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități independente, care nu poate constitui mai puțin de 3000 de lei anual.

Prin urmare, persoana care desfășoară activități independente urmează să achite impozit pe venit pentru perioada octombrie-decembrie în mărime de 1% din venitul din activități independente, dar care nu trebuie să constituie mai puțin de 3000 de lei anual.

11. (31.6.3)
    La încetarea activității independente se va efectua un control fiscal pentru perioada activității desfășurate?

Contribuabilul care a încetat activitatea, conform prevederilor art. 69⁷ alin. (3) și (4) din Codul fiscal, este obligat în termen de 5 zile de la adoptarea unei astfel de decizii să prezinte o informație la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, cu anexarea obligatorie a declarației cu privire la impozitul pe venit din activitatea independentă.

La cererea de încetare a activității independente și de încetare /radiere din evidență a MCC se vor anexa și setul de documente aferente anexelor nr. 1-2 aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017 și documentele contabile pentru efectuarea controlului fiscal.

Subdiviziunile SFS (DDF) efectuează controlul fiscal la încetarea activității independente pe principii generale în temeiul Deciziei privind inițierea controlului fiscal. La finalizarea controlului fiscal se va întocmi actul de control potrivit art. 216 alin. (5) din Codul fiscal, indiferent de faptul dacă au fost sau nu depistate încălcări ale legislației.

În cadrul controlului se vor verifica obligațiile contribuabilului privind ținerea contabilității în partidă simplă aferente procurării/achiziționării bunurilor, ținerea corectă a înscrierilor în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor, corespunderea înregistrărilor în ordine cronologică în baza documentelor justificative ce țin doar de activitatea independentă.

După efectuarea controlului, persoana fizică va primi un exemplar al actului de control și Decizia pe marginea acestuia cu restituirea documentelor contabile. Pentru încălcarea legislației persoana fizică care desfășoară activitate independentă va fi trasă la răspundere conform prevederilor Codului fiscal și Codului contravențional.

12. (31.5.5)
    Ce instituții sunt responsabile de emiterea licențelor și de aplicarea amenzilor în cazul desfășurării activității fără licență pentru furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și/sau de canalizare la nivel de regiune, raion, municipiu, oraș și, după caz, sat, comună?

Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013, reglementarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare se asigură de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (în continuare - Agenție). Agenția își exercită atribuțiile în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit alin. (2) din același articol, Agenția eliberează, în conformitate cu procedura și cu cerințele stabilite de lege, licențe operatorilor, monitorizează și controlează, în modul și în limitele stabilite de lege, respectarea de către titularii de licențe a condițiilor stabilite pentru desfășurarea activităților licențiate și exercită alte atribuții conform legislației.

Totodată, conform art. 10 pct. 4) din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, pentru desfășurarea activității fără licență sau a activităților interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice sau alt organ abilitat cu atribuția de eliberare a licenței aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obținută în urma activităților menționate.

13. (31.5.4)
    Ce acte reglementează licențierea activității de furnizare a serviciului de alimentare cu apă și/sau de canalizare?

Conform art. 32 alin. (1) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013, activitatea de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și/sau de canalizare la nivel de regiune, raion, municipiu și oraș se supune reglementării prin licențiere.

Potrivit art. 12¹ alin. (1) din Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, licența este actul permisiv, eliberat de către autoritatea de licențiere în procesul de reglementare a activității de întreprinzător, care atestă dreptul titularului de licență de a desfășura, pentru o perioadă stabilită, integral sau parțial, genul de activitate indicat în aceasta, cu respectarea condițiilor de licențiere.

Totodată, ținem să menționăm că începând cu 27 octombrie 2017 a fost abrogată Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător conform art. CX alin. (9) din Legea nr. 185 din 21 septembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Astfel, licența pentru furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi/sau de canalizare la nivel de regiune, raion, municipiu, oraș și, după caz, sat, comună este eliberată conform pct. 27 din Nomenclatorul actelor permisive eliberate de către autoritățile emitente persoanelor fizice și persoanelor juridice pentru practicarea activității de întreprinzător, compartimentul I „Actele permisive care fac parte din categoria licențelor" (anexa nr. 1) din Legea nr. 160/2011.

14. (31.2.23)
    Începând cu 24 noiembrie 2017 au fost stabilite prețuri minime curente de comercializare cu amănuntul a țigaretelor fără filtru. Ce sancțiuni se vor aplica în cazul comercializării acestora la prețuri mai mici decât prețurile minime de referință?

În rezultatul modificărilor operate la art.9 din Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16 decembrie 2016 prin Legea nr. 227 din 2 noiembrie 2017 au fost stabilite prețuri minime de comercializare cu amănuntul la țigarete (poziția tarifară 34020 20).

În condițiile acțiunii prevederilor art.9¹ alin. (1) din Lege prețul de vânzare cu amănuntul pentru țigaretele (pachet unitar) cu filtru/fără filtru, poziția tarifară 2402 20, începând cu 24 noiembrie 2017 nu poate fi mai mic decât nivelul prețului minim de referință stabilit.

Totodată, alin. (2) al articolului menționat stabilește sancționarea cu amendă în mărime de 50% din valoarea țigaretelor respective aflate în stoc la momentul controlului, dar nu mai puțin de 1000 de lei, în cazul comercializării lor cu amănuntul la prețuri mai mici decât prețurile minime de referință, cu excepția stocurilor de țigarete cu filtru/fără filtru aflate în unitățile comerciale cu amănuntul până la 1 ianuarie 2017.

15. (31.2.22)
    Urmează a fi sancționat contribuabilul pentru neeliberarea sau neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, caz depistat în cadrul controlului fiscal repetat?

În conformitate cu art. 234 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele care au calculat greșit impozitul și/sau taxa, dacă acest fapt nu a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a controlului fiscal în condițiile reglementate la art. 214 alin. (8), sunt absolvite de aplicarea amenzilor și penalităților pentru încălcările fiscale depistate aferente perioadelor supuse controlului repetat.

Astfel, pentru absolvirea de răspundere pentru încălcările depistate în cadrul controlului repetat este necesară întrunirea a două condiții:

1)încălcările depistate vizează calculul greșit al impozitului și/sau taxei;
2)controlul fiscal repetat este efectuat în temeiul art. 214 alin. (8) din Codul fiscal.

Prin urmare, prevederile art. 234 alin. (5) din Codul fiscal absolvă doar parțial de răspundere contribuabilul pentru încălcările depistate în cadrul controlului fiscal repetat. Legislația fiscală și alte acte legislative stabilesc și alte aspecte supuse verificării de către Serviciul fiscal de Stat în cadrul controlului fiscal care nu se califică ca calculare a impozitelor și taxelor pentru care legislația în vigoare stabilește sancțiuni. 

Conform art. 260 alin. (4) din Codul fiscal, neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art.117 și 117¹ se sancționează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

De asemenea, alin. (4¹) al articolului prevede că neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se sancționează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

Prin urmare, dacă au fost depistate încălcări prevăzute la art. 260 alin. (4) și (4¹), contribuabilul va fi sancționat chiar dacă acestea au fost depistate la efectuarea controlului fiscal repetat.

16. (31.2.21)
    Ce sancțiuni se aplică la completarea incorectă a facturii fiscale?

Completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală" este reglementată de cap. II al Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factură fiscală", aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 118 din 28 august 2017.

Neîntocmirea documentelor primare și a documentelor primare cu regim special ori nerespectarea cerințelor de perfectare a acestora, perfectarea incompletă sau inadecvată a documentelor primare și a documentelor primare cu regim special ori prezentarea acestora în contabilitate cu întârziere conform art. 295 alin. (3) din Codul contravențional se sancționează cu amendă de la 12 la 45 de unități convenționale aplicată persoanei responsabile de întocmirea, semnarea și prezentarea documentelor primare.

17. (31.2.20)
    Contribuabilul este subiect al impunerii cu TVA. La efectuarea livrării impozabile cu TVA nu a prezentat cumpărătorului factura fiscală. Ce sancțiuni vor fi aplicate în acest caz?

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Prezentarea facturii fiscale cumpărătorului se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art.108 din Codul fiscal, cu excepția cazurilor prevăzute de Codul fiscal. 

Potrivit art. 260 alin. (4) din Codul fiscal, pentru neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art.117 și 117¹ contribuabilul se sancționează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

18. (31.2.19)
    În cadrul controlului fiscal se constată că la contribuabilul supus controlului au fost sustrase documentele contabile și nu au fost restabilite până la momentul controlului. Urmează a fi aplicate acestuia careva sancțiuni?

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (6) din Legea contabilității nr. 113-VI din 27 aprilie 2007, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, contribuabilul este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data constatării faptului respectiv.

Astfel, în cadrul controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat nu este abilitat să acorde contribuabilului termenul sus-menționat pentru reconstituirea contabilității, aceasta fiind obligația contribuabilului de a-și restabili singur în termenul stabilit documentele contabile.

Articolul 257 alin. (5) din Codul fiscal prevede că lipsa totală ori parțială a contabilității, ceea ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal, se sancționează cu amendă de 50 000 de lei, cu calcularea impozitelor și taxelor respective conform art. 189 alin.(2) din Codul fiscal.

Prin urmare, în cazul în care în cadrul controlului fiscal este stabilit că la contribuabilul supus controlului sunt pierdute, sustrase sau distruse documentele contabile, ceea ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal, potrivit prevederilor art.257 alin.(5) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă în mărime 50 000 lei, cu estimarea obligațiilor fiscale conform prevederilor art. 189 și 225 din Codul fiscal.

19. (31.2.18)
    În urma controlului fiscal efectuat la agentul economic a fost emisă decizia asupra cazului de încălcare fiscală prin care au fost efectuate corectări în partea ce ține de veniturile achitate persoanei fizice. Urmează a fi aplicate careva sancțiuni acestuia în cazul în care nu va informa beneficiarul plăților despre acest fapt?

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88-90, art. 90¹ - dacă venitul achitat (pe tip de venit) depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1) și art. 91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor.

În cazul efectuării corectărilor în informația prezentată conform alin. (3), persoanele indicate la acesta sunt obligate să informeze beneficiarul plăților în termen de 15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală, conform prevederilor art. 92 alin. (41) din Codul fiscal.

Articolul 260¹ din Codul fiscal prevede amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăților a informației specificate la art. 92 alin. (4¹) de către persoanele care sunt obligate să rețină impozitul la sursa de plată în mărime de 200 lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei.

Astfel, în cazul în care agentul economic nu va informa în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală beneficiarul plăților despre corectările efectuate în urma controlului fiscal în informația prezentată conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă în mărime de 200 lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei.

20. (31.2.17)
    Va fi sancționat angajatorul pentru prezentarea tardivă salariatului a informației privind suma salariului achitat, suma scutirilor acordate și deducerilor prevăzute, precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii?

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88-90, art. 90¹ - dacă venitul achitat (pe tip de venit) depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1) și art. 91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor.

De menționat că în cazul în care, pe parcursul perioadei fiscale, persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte darea de seamă menționată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanțului de lichidare/repartiție a întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare.

Persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile, să prezinte beneficiarului acestor plăți (cu excepția celor ce au obținut venituri conform art. 901 și art. 91 alin. (1)) informații privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art. 33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) și (7), precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii (art. 92 alin. (4) din Codul fiscal).

Articolul 260¹ din Codul fiscal prevede amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăților a informației specificate la art. 92 alin. (4) de către persoanele care sunt obligate să rețină impozitul la sursa de plată în mărime de 200 lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei.

Prin urmare, în cazul în care angajatorul a informat salariatul după data de 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile salariale despre suma salariului achitat acestuia, suma scutirilor acordate și deducerilor prevăzute, precum și suma impozitului reținut din salariu, acesta va fi sancționat cu amendă în mărime de 200 lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei.