1. (29.1.3.1.29)
Cum vor fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de agentul economic privind comisionul bancar, precum și dobânda aferentă creditului procurat de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing) utilizat pentru procurarea activului de capital?
În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă:
a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător;
b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;
c) terenurile;
d) opţionul la procurarea sau vânzarea activelor de capital.
Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.
Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:
a) valoarea activelor de capital procurate;
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
c) valoarea activelor (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) valoarea activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul activelor de capital dobândite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice
Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu.
Astfel, în conformitate cu SNC „Investiții imobiliare", „Creanțe și investiții financiare" și „Costurile îndatorărilor", aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, costurile îndatorărilor (comisionul bancar, dobânzile aferentă creditului) se recunosc drept cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate.
În contextul celor expuse, comisionul bancar, precum și dobânda aferent creditului procurat de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital, reprezintă cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate şi, respectiv, nu se includ în baza valorică ajustată a acestuia.
Totodată, potrivit art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor de investiţii în limitele venitului din investiţii ce ţin de:
a) cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul perioadei fiscale în scopul obţinerii venitului din investiţii;
b) dobânzile pe datorie, cu condiţia ca dobânda să nu depăşească suma venitului din investiţii.
Prin urmare, cheltuielile privind comisionul bancar, precum și dobânda aferent creditului destinat procurării activului de capital vor fi permise la deducere în limitele venitului din investiții.
2. (29.1.5.8)
Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?
Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă.
Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.
Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.
Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o persoană care a vândut bunul donat, la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării.
Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă.
Menționăm că, potrivit art. 40 alin. (1) și (7) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.
Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.
Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), agentul economic va calcula impozitul pe venit, ţinând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotei respective stabilite la art. 15 din Codul fiscal.
Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.
De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.
Arhiva
Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?
Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă pentru persoana care primește activul de capital.
Concomitent, menționăm că, în conformitate cu prevederile alin.(1) art. 42 din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținînd cont de prevederile art. 38 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat.
Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o persoană care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării.
Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 37 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă.
Menționăm că, potrivit alin. (5) art.37 din Codul fiscal, mărimea creșterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile alin. (7) al art. 37 din Codul fiscal, suma creșterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal.
Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), persoanele fizice cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
Concomitent, menționăm că, persoanele fizice cetățeni, care au înstrăinat activul de capital, în cazul obținerii venitului impozabil, conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. Declarația menționată urmează a fi prezentată organului fiscal teritorial pînă la data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.
Care este regimul fiscal în cazul efectuării donaţiilor?
Potrivit prevederilor art. 20 lit.i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie, este o sursă de venit neimpozabilă pentru persoana care primeşte activul de capital. Concomitent, menţionăm că, în conformitate cu prevederile alin.(1) art. 42 din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietăţii la momentul donaţiei se efectuează ţinînd cont de prevederile art.38 alin.(1) şi (2) din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat. Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donaţie, legislaţia în vigoare stabileşte persoana care a făcut donaţia, ca o persoană care a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. Conform prevederilor art.18 lit.e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art. 37 alin.(7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Menţionăm că, potrivit alin.(5) art.37 din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al art.37 din Codul fiscal, suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv şi a bunului donat), persoanele fizice-cetăţeni, vor calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creşterii de capital, impozitată conform prevederilor art.15 lit.a) din Codul fiscal în mărime de :
-7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei;
-18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25200 lei.
Concomitent, menţionăm că, persoanele fizice-cetăţeni, care au înstrăinat activul de capital, în cazul obţinerii venitului impozabil, conform prevederilor art.83 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, au obligaţia de a prezenta Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET08). Declaraţia menţionată urmează a fi prezentată organului fiscal teritorial pînă la data de 31 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.
3. (29.1.5.6)
Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?
Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.
Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:
a) valoarea activelor de capital procurate;
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) valoarea activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.
Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007, formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare.
Prin Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997" s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special.
Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura fiscală).
În conformitate cu pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă reprezintă un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor bănești în numerar, care atestă tranzacția comercială și achitarea plății și se înmînează în mod obligatoriu consumatorului.
Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.
Arhiva
Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?
Potrivit art.38 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. De asemenea, pct. 36 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, anexa nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, stabileşte că baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27.04.2007 formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare. Prin Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997" s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special. Respectiv, potrivit normelor menţionate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura sau factura fiscală, după caz). În conformitate cu pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă reprezintă un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă tranzacţia comercială şi achitarea plăţii şi se înmânează în mod obligatoriu consumatorului. Astfel, bonul de casă este documentul care confirmă încasarea banilor în numerar şi nu poate servi ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.
4. (29.1.5.5)
În ce cazuri se va accepta ca bază valorică pentru bunul imobil, valoarea estimată de organul cadastral?
Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.
Astfel, conform prevederilor alin. (1) lit. b) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale.
Astfel, în cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale.
Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.
De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.
Arhiva
Se va accepta ca bază valorică pentru bunul imobil, valoarea estimată de organul cadastral?
În conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Potrivit prevederilor punctului 40 din Anexa nr.2 la Hotarârea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, baza valorică a activelor de capital dobândite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998 se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislaţia în vigoare (contractul de vânzare-cumpărare, factura de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate). Totodată, potrivit prevederilor pct.36 Anexa nr.2 la hotarârea nominalizată, sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.37 alin.(5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Concomitent, relatăm, că potrivit prevederilor art.41 alin. (3) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru orice locuinţă se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmeaza dupa anul 1997, pe parcursul căreia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietati şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a carei baza valorică este valoarea estimată în modul stabilit. Locuinţa de bază se consideră locuinţa care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioada care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viza de domiciliu (reşedinţă), cu excepţia vizei temporare. Prin urmare, baza valorică estimată în modul stabilit (de către organul cadastral), poate fi utilizată la recunoaşterea mărimii creşteri de capital în cazul vânzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare în alt mod doar a locuinţei de bază.
5. (29.1.5.1)
Este în drept agentul economic de a include comisionul bancar, precum și dobânda aferentă creditului, primit de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital în baza valorică al acestui activ de capital?
În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă:
a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător;
b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;
c) terenurile;
d) opţionul la procurarea sau vânzarea activelor de capital.
Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.
Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:
a) valoarea activelor de capital procurate;
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
c) valoarea activelor (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) valoarea activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul activelor de capital dobândite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.
Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu.
Astfel, în conformitate cu SNC „Investiții imobiliare", „Creanțe și investiții financiare" și „Costurile îndatorărilor", aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, costurile îndatorărilor (comisionul bancar, dobînzile aferentă creditului) se recunosc drept cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate.
În contextul celor expuse, comisionul bancar, precum și dobânda aferent creditului procurat de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital, reprezintă cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate şi, respectiv, nu se includ în baza valorică ajustată a acestuia.
Arhiva
Este în drept contribuabilul de a include comisionul bancar în baza valorică ajustată a imobilului?
În conformitate cu prevederilor art. 37 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vândută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată reprezinta activ de capital. Potrivit prevederilor alin. (5) al articolului menţionat, mărimea creşterii de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile cap. 5 „Creşterea şi pierderea de capital" din Codul fiscal şi a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiunilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008. Astfel, conform pct. 36 din Regulamentul menţionat, baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. În contextul celor expuse, valoarea comisionului bancar nu reprezintă cheltuieli de achiziţionare sau creare a activului de capital şi, respectiv, nu se include în baza valorică ajustată a acestuia.