1. (33.1.24)
    Care sunt sancțiunile aplicate de către Serviciului Fiscal de Stat pentru nerespectarea regulilor de executare silită a obligației fiscale?

În corespundere cu prevederile art. 263 din Codul fiscal, pentru împiedicarea funcţionarului fiscal de a efectua executarea silită a obligaţiei fiscale prin alte metode decât cele prevăzute la alin.(2)-(4), persoanele fizice se sancţionează cu amendă în mărime de 5000 de lei, iar agenţii economici - în mărime de 10000 de lei.

Neacceptarea spre păstrare de către contribuabil (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu funcţie de răspundere a bunurilor sechestrate se sancţionează cu amendă, aplicată persoanei fizice, de 5000 de lei, iar persoanei juridice - de 10000 de lei.

Delapidarea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor sechestrate de către persoana căreia i-au fost încredinţate spre păstrare sau de către persoana obligată să le asigure integritatea, conform legii, se sancţionează cu amendă egală cu valoarea bunurilor sechestrate, care au fost delapidate, înstrăinate, substituite sau tăinuite.

Efectuarea de operaţiuni cu valori mobiliare sechestrate, după sistarea operaţiunilor, se sancţionează cu amendă, aplicată contribuabilului şi registratorului, a câte 20% din suma operaţiunii.

2. (33.1.23)
    Care este procedura de expediere și înmânare a actelor Serviciului Fiscal de Stat?

În conformitate cu prevederile art. 129¹ din Codul fiscal, actele Serviciului Fiscal de Stat se trimit destinatarului prin poştă cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui (telegramă, fax, e-mail etc.) ori se înmânează personal destinatarului sau altor persoane indicate la alin.(2) de către Serviciul Fiscal de Stat.

În cazul absenţei destinatarului persoană fizică, documentele menţionate la alin.(1) se înmânează unui membru adult al familiei lui, rudelor, afinilor acestuia sau unei persoane care locuieşte cu destinatarul, unei persoane cu funcţie de răspundere din primărie sau preşedintelui asociaţiei locatarilor de la domiciliul destinatarului, pentru a fi transmise acestuia. Persoana care a primit documentele este responsabilă de transmiterea sau de comunicarea lor neîntârziată destinatarului şi răspunde pentru prejudiciile cauzate prin necomunicarea sau prin comunicarea tardivă a actelor. Documentul se consideră înmânat destinatarului la data indicată în avizul de primire.

În cazul persoanei juridice, documentele se expediază pe adresa ei juridică şi se consideră recepţionate la data intrării lor în sediu sau la data înmânării lor unui angajat din administrația, din oficiul sau din secretariatul destinatarului, pentru a fi transmise acestuia.

În cazul în care înmânarea actului Serviciului Fiscal de Stat către persoanele indicate la alin.(2) şi (3) nu a fost posibilă, actul va fi comunicat prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Destinatarul şi persoana care a primit documentele pentru a le transmite semnează şi restituie avizul de primire.

Refuzul de a primi actele Serviciului Fiscal de Stat se consemnează de către funcționarul fiscal responsabil într-un proces-verbal. Acest fapt însă nu împiedică efectuarea actelor ulterioare ce se impun conform cadrului legal de către Serviciul Fiscal de Stat.

3. (33.1.22)
    Cum are loc satisfacerea creanțelor aferent sumelor realizate în faza de executare conform Codului de executare?

Potrivit art. 144-145 din Codul de executare, dacă sumele obţinute din executare nu sînt suficiente pentru stingerea creanţelor, ele se distribuie creditorilor, în modul stabilit de Codul de executare, proporţional creanţei fiecăruia în modul stabilit de lege, până la satisfacerea totală a creanţelor acestora.

Creanţele fiecărei categorii ulterioare se satisfac după ce au fost satisfăcute creanţele categoriei anterioare.

În cazul în care, până la distribuirea sumelor obţinute prin executare, şi alţi creditori au depus documente executorii, executorul judecătoresc va dispune distribuirea sumelor potrivit ordinii stabilite de Codul de executare. Cheltuielile de executare se restituie în ordine prioritară înainte de satisfacerea tuturor creanţelor.

Creanţele garantate prin gaj sau ipotecă constituite asupra bunurilor vândute se plătesc din suma obţinută, în ordine prioritară, înainte de satisfacerea celorlalte creanţe.

Suma rămasă după satisfacerea tuturor creanţelor se restituie debitorului. Suma în valută străină rămasă după satisfacerea tuturor creanţelor se restituie prin virament.În cazul debitorului persoană fizică, suma în cauză poate fi restituită şi în numerar.

4. (33.1.21)
    Care sunt condițiile de desfășurare a licitației în cazul comercializării bunurilor sechestrate?

Potrivit prevederilor art. 212 din Codul fiscal, în ziua licitaţiei, odată cu înmânarea biletelor de participant, comisia de licitaţie va înregistra participanţii prezenţi. Înregistrarea se va încheia cu 10 minute înainte de începutul procedurii de licitare. Participanţii întârziaţi nu vor fi admişi la licitație.

Licitaţia este condusă de un licitator, desemnat în bază de contract de organizatorul licitaţiei, și începe cu anunţarea de către licitator a preţului iniţial şi a pasului de ridicare a preţului. Cel care acceptă preţul ridică biletul de participant.După ce unul dintre participanţi a ridicat biletul, ceilalţi pot pretinde la lot propunând un preţ mai mare cu unul sau cu mai mulţi paşi de ridicare. Dacă nimeni nu oferă un preţ mai mare decât cel acceptat, strigat de 3 ori de către licitator, acesta fixează printr-o lovitură de ciocan faptul vânzării lotului.

Participantul la licitaţie care a câştigat lotul este obligat să semneze un proces-verbal privind rezultatele licitaţiei, întocmit pe un formular tipizat, aprobat de Serviciul Fiscal de Stat.

De asemenea, participantul care a câştigat lotul la licitaţia cu strigare, dar care a refuzat să semneze procesul-verbal privind rezultatele licitaţiei, este privat de dreptul de a participa la această licitaţie, iar licitarea va reîncepe de la preţul oferit de participantul anterior. Participantului care a refuzat să semneze procesul-verbal nu i se va restitui acontul.

Potrivit deciziei Serviciului Fiscal de Stat, bunurile nesolicitate la licitaţia cu strigare vor fi scoase la licitaţia cu reducere. Licitatorul va începe licitarea fiecărui lot cu anunţarea preţului lui maxim, care va fi preţul iniţial de la licitaţia cu strigare, şi a pasului de reducere a preţului. Pasul reducerii nu poate fi mai mare de 5% din preţul maxim.

Dacă preţul redus a fost strigat de 3 ori şi nici un participant nu şi-a exprimat dorinţa de a cumpăra lotul, licitatorul va reduce preţul cu încă un pas, declarând de fiecare dată preţul nou.

Licitatorul va reduce preţul până cînd unul din participanţi va fi de acord cu preţul propus, cerând acestuia să confirme oferta numind suma pentru care este de acord să cumpere lotul. În cazul confirmării, licitatorul va striga preţul de 3 ori, fixând faptul vânzării printr-o lovitură de ciocan. Dacă un alt participant doreşte să cumpere lotul, el are dreptul să ridice preţul cu un pas sau cu mai mulţi, declarând intenţia sa în timpul repetării preţului, până la lovitura de ciocan, şi-şi va confirma oferta ridicând biletul de participant.În acest caz, licitaţia cu reducere trece în licitaţie cu strigare.

Reducerea preţului poate continua până la 50% din preţul iniţial, iar în cazul vânzării terenurilor - nu mai jos de preţul normativ, stabilit conform legislaţiei.

Dacă licitatorul, preşedintele sau orice membru al comisiei de licitaţie vor constata încălcarea procedurii de licitaţie, ei vor suspenda licitaţia în orice moment până cînd comisia de licitaţie va decide continuarea licitaţiei sau scoaterea lotului de la licitaţie.

Participantul la licitaţia cu reducere care a câştigat lotul este obligat să semneze un proces-verbal privind rezultatele licitaţiei. Dacă refuză să-l semneze, participantul este privat de dreptul de a participa la această licitaţie, care va reîncepe de la preţul acceptat de el. Participantului care a refuzat să semneze procesul-verbal nu i se va restitui acontul.

Dacă licitarea unui lot este declarată nulă din motive prevăzute la art. 211 din Codul fiscal, se va întocmi un proces-verbal al licitaţiei nule pe un formular tipizat aprobat de Serviciul Fiscal de Stat. În acest caz, participanţii din a căror vină licitaţia a fost declarată nulă nu vor fi admişi la licitaţiile ulterioare la care va fi expus lotul a cărui licitare a fost declarată nulă, fără restituirea acontului.

5. (33.1.20)
    Care este cuantumul majorării de întîrziere?

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întârziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrângere. Majorarea de întârziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Potrivit art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă, și constituie 0,0384%, pentru anul 2017.

Concomitent, conform prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea bugetului asigurărilr sociale de stat nr. 286 din 16 decembrie 2016, neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii atrage calcularea unei majorări de întârziere de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere, inclusiv pentru ziua de transfer al sumei datorate. Calcularea majorării de întârziere se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, fără emiterea unei decizii speciale. Calcularea majorărilor de întârziere pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate în urma controlului fiscal se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat.

Totodată, art. 30 din Legea nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilește că neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală atrage după sine calcularea unei majorări de întârziere în proporţie de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere. Majorarea de întârziere nu se va calcula pentru perioada aflării la examinare a documentelor privind transferul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la un cont la altul.

6. (33.1.19)
    În ce cazuri are loc suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului?

Potrivit prevederilor art. 229 din Codul fiscal, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de împrumut, a conturilor bancare deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi şi a conturilor bancare provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi celor ale persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător (în cazul executorilor judecătoreşti - numai conturile speciale), la conturile de acumulare deschise conform legislaţiei insolvabilităţii, este o măsură prin care Serviciul Fiscal de Stat limitează dreptul contribuabilului de a folosi mijloacele băneşti care se află şi/sau se vor depune la conturile lui bancare şi de a folosi noile conturi, deschise în aceeaşi sau în o altă instituţie financiară (sucursală sau filială a acesteia).

Dispoziţia privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului poate fi emisă în cazul comiterii oricărei încălcări din cele prevăzute la art. 253 alin. (1), la art. 255, la art. 260 alin. (1), la art. 263 alin. (1) şi (2), precum şi în cazurile nestingerii, în termenul stabilit, a obligaţiei fiscale şi urmăririi sumei debitoare a contribuabilului restanţier.

Concomitent, dispoziţia privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului, emisă pentru încasarea mijloacelor băneşti în contul stingerii obligaţiei fiscale, nu împiedică executarea ordinelor incaso sau a documentelor executorii emise de către executorul judecătoresc. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat se va alătura procedurii de executare conform art. 92 din Codul de executare prin emiterea ordinelor incaso aferente dispoziţiilor de suspendare respective.

Astfel, după eliberarea sumelor realizate în faza de executare, executorul judecătoresc va prezenta, în termen de 3 zile, informaţii cu privire la sumele distribuite creditorilor în modul stabilit de Codul de executare. În cazul neexecutării prescripţiilor menţionate, precum şi în cazul nedistribuirii sumelor conform categoriilor de creanţe, prevăzute la art. 145 din Codul de executare, în partea ce ţine de obligaţia fiscală aferentă bugetului, faţă de executorul judecătoresc responsabil se va aplica, în baza deciziei Serviciului Fiscal de Stat, o sancţiune prevăzută la art. 253 alin.(1¹) şi (4¹) din Codul fiscal cu obligarea executorului judecătoresc, în cazul în care nu a distribuit sau a distribuit incorect sumele băneşti, să le transfere în termen de 3 zile la bugetul respectiv.

Ordinul privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se emite de către conducerea Serviciului Fiscal de Stat pe un formular tipizat, aprobat de Serviciul Fiscal de Stat, şi are valoare de document executoriu.

Serviciul Fiscal de Stat remite atât instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) în care contribuabilul are conturi bancare, cât şi acestuia ordinul privind suspendarea operaţiunilor la conturile lui bancare.

Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) execută necondiţionat ordinul privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului imediat după ce o primeşte, permiţând trecerea la scăderi:

    a) a oricăror sume în contul bugetului;
    b) în contul creditorilor gajişti a sumelor băneşti încasate de la exercitarea dreptului de gaj;
    c) a sumelor transferate de la contul de împrumut al întreprinderii în scopurile pentru care a fost acordat împrumutul;
    d) a comisioanelor instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia), aferente executării parţiale sau totale de către aceasta a ordinelor incaso emise de către Serviciul Fiscal de Stat sau a ordinelor de plată emise în contul bugetului, care se încasează din contul contribuabilului neafectînd suma indicată în ordinul incaso sau în ordinul de plată.

Ordinul privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se anulează odată cu lichidarea încălcării pentru care a fost aplicată suspendarea sau în cazul satisfacerii de către organul competent a contestaţiei contribuabilului, a cererii contribuabilului (debitorului), ţinând cont de motivele temeinice invocate de acesta, inclusiv constituirea de garanţii - bunuri libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării, scrisoare de garanţie bancară, gaj asupra unor bunuri mobile, fidejusiune, precum şi în baza deciziei instanţei de judecată sau a contractului de amânare şi eşalonare.

7. (33.1.18)
    În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice măsurile de asigurare a stingerii obligației fiscale?

Conform prevederilor art. 227 alin. (1) din Codul fiscal, stingerea obligaţiilor fiscale se asigură prin aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întârziere (penalităţii) la impozite şi taxe, prin suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de la conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), prin sechestrarea bunurilor şi prin alte măsuri prevăzute de Codul fiscal şi de actele normative adoptate în conformitate cu acesta.

Stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal şi convenţional, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj.

În cazul trecerii frontierei vamale şi/sau al plasării mărfurilor în regim vamal se aplică măsuri de asigurare a stingerii obligaţiilor fiscale în conformitate cu legislaţia vamală.

8. (32.1.36)
    Ce documente urmează a fi prezentate pentru înregistrarea reprezentanței permanente?

În conformitate cu pct. 23 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul IFPS nr. 299 din 2 mai 2012, persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică nerezidente care dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale în conformitate cu legislaţia fiscală, precum şi persoanele juridice nerezidente care dispun de reprezentanţă permanentă sau bază fixă pe teritoriul Republicii Moldova, la cererea de atribuire a codului fiscal vor anexa:

    a) extrasul din registrul comerţului naţional din ţara de origine ce confirmă că conform legislaţiei sale naţionale nerezidentul este persoană juridică;
    b) copia certificatului de înregistrare a persoanei juridice nerezidente;
    c) copiile de pe documentele de identificare a nerezidentului (copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau a altui document recunoscut ca atare);
    d) copiile contractelor perfectate de către notar privind obţinerea dreptului de proprietate asupra bunului imobil;
    e) copia documentului ce confirmă statutul legal al reprezentanţei permanente eliberat de către persoana juridică nerezidentă;
    f) copia actului de identitate a persoanei împuternicite de către nerezident de a reprezenta interesele acestuia în activitatea desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova.

Documentele enumerate la lit. a), b) şi c) se prezintă autentificate notarial şi legalizate de oficiile consulare ale Republicii Moldova acreditate în țara de origine a nerezidentului, fiind traduse în limba de stat.

9. (32.1.35)
    Ce acte servesc temei pentru suspendarea curgerii termenului de prescripție?

Potrivit prevederilor pct. 8 din Regulamentul privind modul de stingere a obligației fiscale și anulare a sumelor plătite în plus prin prescripție, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 221 din 11 aprilie 2017, termenul de prescripție se suspendă în cazurile enumerate la art. 265 alin. (2) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 în baza următoarelor acte, ce servesc drept temei pentru suspendare:

    1) actul juridic ce atestă că contribuabilul persoană fizică se află sub arest sau este condamnat la privațiune de libertate;
    2) hotărârea definitivă şi irevocabilă ce atestă faptul că instanța de judecată a hotărât asupra perceperii impozitului, taxei, majorării de întârziere (penalităţii) şi/sau amenzii;
    3) contractul de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin amânare/eşalonare (încheiat în temeiul art.180 alin.(5) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997);
    4) informaţia din Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră privind lipsa din Republica Moldova a contribuabilului persoană fizică sau a persoanei cu funcţie de răspundere a contribuabilului persoană juridică mai mult de 6 luni consecutive pe parcursul termenului de prescripţie, extrasă în conformitate cu prevederile Acordului de cooperare dintre Departamentul Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor;
    5) actul juridic ce atestă că contribuabilul se află în procedură de insolvabilitate în conformitate cu Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

10. (32.1.34)
    Care este modul de înregistrare a reprezentanței peroanelor juridice ?

Conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 220- XVI din 19 octombrie 2007 privind de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, documentele pentru înregistrarea de stat se perfectează în limba de stat şi se depun la organul înregistrării de stat de către fondator sau de către reprezentantul acestuia, împuternicit prin procură autentificată în modul stabilit de lege.

Documentele electronice pot fi transmise organului înregistrării de stat prin reţele electronice, cu respectarea prevederilor Legii nr. 264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală şi ale actelor normative din domeniu ale Guvernului.

Dacă, în cazurile stabilite de organul înregistrării de stat sau la cererea solicitantului, informaţia necesară pentru înregistrare poate fi obţinută prin intermediul sistemelor informaţionale electronice oficiale, documentul respectiv nu se solicită de la fondator.

Se consideră ca dată a depunerii documentelor pentru înregistrarea de stat data primirii lor de către organul înregistrării de stat.

La primirea cererii şi a documentelor pentru înregistrarea de stat, deponentului i se eliberează un bon de confirmare a primirii cererii, în care se indică numărul cererii şi data primirii acesteia, denumirea structurii teritoriale, lista documentelor depuse, data stabilită pentru eliberarea actelor. În cazul primirii documentelor prin reţeaua electronică, solicitantului i se expediază prin reţea aceeaşi confirmare.

Organul înregistrării de stat nu este în drept să refuze primirea cererii de înregistrare sau să solicite alte documente decît cele prevăzute de lege.

11. (32.1.33)
    Care conturi bancare deschise de contribuabili în instituțiile financiare nu se i-au la evidență fiscală?

Conform prevederilor art. 167 alin. (1) din Codul fiscal, nu sunt luate la evidență fiscală conturile tranzitorii de executare a bugetelor, conturile de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii, de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social.

12. (32.1.32)
    Ce acte urmează a fi prezentate pentru înregistrarea nerezidenților care dețin bunuri imobile pe teritoriul Republicii Moldova?

Potrivit prevederilor pct. 21 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinului IFPS nr. 299 din 2 mai 2012, în scopul atribuirii codului fiscal, cetăţenii străini nerezidenţi şi apatrizii nerezidenţi vor anexa la cererea de atribuire a codului fiscal (anexa nr.2 la Instrucțiune) următoarele documente:

    a) copia de pe actul de identitate;
    b) copiile contractelor perfectate de către notar privind obţinerea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

13. (32.1.31)
    Cum se calculează și se achită obligațiile fiscale de către contribuabilii care dispun de subdiviziuni, inclusiv amplasate în stânga Nistrului?

În conformitate cu prevederile Codului fiscal, impozitele și taxele percepute reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Conform prevederilor art. 7 alin. (5) și alin. (6) din Codul Fiscal, contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier, a impozitului pe venit stabilit conform cap.71 titlul II şi a impozitului unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei).

Subdiviziunile amplasate în unităţile administrativ-teritoriale, al căror buget nu constituie parte componentă a bugetului public naţional, plătesc impozitele şi taxele la bugetul unităţii administrativ-teritoriale unde se află reşedinţa de bază a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.

14. (32.1.30)
    Care este succesiunea stingerii obligației fiscale?

Conform art. 179 din Codul fiscal, stingerea obligațiilor fiscale, conform legislației fiscale, are loc după criteriul cronologic de naștere a fiecărui tip de obligație fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.

În caz de nerespectare de către contribuabil a criteriului cronologic, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să stingă obligația fiscală a acestuia conform succesiunii stabilite.

15. (32.1.29)
    Persoana juridică care a modificat administratorul la organul înregistrării de stat este obligată să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre acest fapt?

În conformitate cu art. 37 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, informația despre modificarea administratorului se transmite online Serviciului Fiscal de Stat și contribuabilul nu este obligat să informeze despre aceasta.

16. (32.1.28)
    Este obligat contribuabilul să înregistreze subdiviziune la SFS în cazul participării la diferite expoziții sezoniere/ tîrguri?

Potrivit art. 5 din Codul fiscal, prin subdiviziune se întelege unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acestora.

Astfel, participarea la expoziții sezoniere/ târguri nu întrunește condițiile stipulate mai sus.

17. (32.1.27)
    Care este termenul de prescripție pentru achitarea penalității, calculată pentru neplata în termen a impozitelor și taxelor la buget?

Potrivit art. 264 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), obligaţiile fiscale pot fi determinate de către contribuabil şi Serviciul Fiscal de Stat sau alte organe cu atribuţii de administrare fiscală în următoarele termene:

    a) impozitele, taxele, majorările de întîrziere - în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii), în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale;
    b) sancţiunile fiscale aferente unor impozite şi taxe concrete - în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale privind impozitul şi taxa menţionată sau pentru plata impozitului şi taxei în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale;
    c) sancţiunile fiscale neaferente unor impozite şi taxe concrete - în cel mult 4 ani din data săvîrşirii încălcării fiscale.

Art. 264 alin. (2) din Codul fiscal prevede că termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) sau sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală care stabileşte obligaţia fiscală conţine informaţii ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost prezentată.

Dacă determinarea obligaţiei fiscale a avut loc în termen sau în perioada stabilită la art. 264, în temeiul art. 265 alin. (1) din Codul fiscal, ea poate fi stinsă prin executare silită de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prezentul titlu sau de către instanţa judecătorească, însă numai în cazul în care acţiunile Serviciului Fiscal de Stat sau sesizarea instanţei judecătoreşti au avut loc pe parcursul a 6 ani de după determinarea obligaţiei fiscale.

18. (32.1.26)
    Pentru care categorii de contribuabili Serviciul Fiscal de Stat eliberează Certificat de atribuire a codului fiscal?

Conform prevederilor art. 163 din Codul fiscal, de către Serviciul Fiscal de Stat, în a cărei rază de activitate se află sediul (domiciliul), indicat în documentele de constituire (în buletinul de identitate) sau în documentul prin care se permite practicarea activităţii, ori se află obiectul impozabil, li se atribuie cod fiscal următoarelor categorii de contribuabili:

    a)Persoanele juridice constituite în baza actelor normative;
    b)Persoanele străine constituite în baza tratatelor internaţionale ratificate de Republica Moldova;
    c)Cetăţenii străini nerezidenţi şi apatrizii nerezidenţi care dețin obiecte impozabile sau au obligații fiscale pe teritoriul Republicii Moldova;
    d)Persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică nerezidente care dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale în conformitate cu legislaţia fiscală, precum şi persoanele juridice nerezidente care dispun de reprezentanţă permanentă sau bază fixă pe teritoriul Republicii Moldova.

19. (32.1.25)
    În ce cazuri subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat este în drept să refuze luarea la evidență fiscală a conturilor bancare?

Conform prevederilor art. 167 alin. (2) din Codul fiscal, operaţiunile pe un cont bancar deschis (cu excepţia conturilor tranzitorii de executare a bugetelor, conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)) pot demara numai după recepţionarea de către instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) a documentului electronic, emis şi remis de către Serviciul Fiscal de Stat, care confirmă luarea la evidenţă fiscală a contului.

Contul bancar este luat la evidenţă de către Serviciul Fiscal de Stat în baza documentului electronic, emis şi remis de către instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia), care confirmă deschiderea contului. În cazul în care contribuabilul are restanţe, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să nu elibereze documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală. Documentul electronic care confirmă deschiderea contului şi documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală a contului urmează a fi expediate şi recepţionate prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat, instituţiile financiare şi Banca Naţională a Moldovei.

Astfel, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să nu elibereze documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală, în cazul în care contribuabilul înregistrează restanţe față de bugetul public national.

20. (32.1.24)
    Care este modul de lichidare a gospodăriei țărănești (de fermier) în cazul decesului fondatorului?

În conformitate cu art. 168 din Codul fiscal, codul fiscal se anulează în cazul decesului persoanei fizice, declarării morţii ei, declarării, în modul stabilit, dispărute fără veste sau emigrării ei în baza informaţiei organelor de stare civilă.

Concomitent, conform Hotărârii Guvernului nr. 977 din 14 septembrie 2001 privind înregistrarea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), gospodăria țărănească va fi înregistrată de către fondatorul ei la primăria unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi în ale cărei hotare el deține terenul.

În scopul radierii gospodăriei țărănești (de fermier), în cazul decesului fondatorului, membrii acesteia urmează să prezinte primăriei certificatul de deces, certificatul de înregistrare, care la rîndul său va efectua înscrierile respective în Registrul gospodăriilor țărănești.

Prin urmare, persoana împuternicită din cadrul Primăriei este obligată să informeze despre aceasta, în termen de trei zile de la data radierii din Registru, Serviciul Fiscal de Stat şi organul teritorial de statistică, prezentînd fişa de înregistrare cu date privind numărul de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti (de fermier), data lichidării, temeiul lichidării.