1. (34.1.6)
   Ce documente primare reglementează operațiunile de casă și care este răspunderea întreprinderii pentru nerespectarea disciplinei de casă?

Conform Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992, operațiunile de casă sunt reglementate de documentele, formularele-tip interdepartamentale ale căror forme sunt aprobate și coordonate cu Ministerul Finanțelor, care în mod obligatoriu sunt folosite (fără schimbări) în toate întreprinderile, indiferent de subordonarea lor departamentală și formele de proprietate.

Pentru efectuarea decontărilor contra numerar fiecare întreprindere trebuie să aibă casierie.

Fiecare întreprindere tine un singur registru de casă, în care se ține evidența tuturor încasărilor și eliberărilor de numerar.

De regulă, primirea numerarului este confirmată prin dispoziția de încasare, iar eliberarea de numerar - prin dispoziția de plată, întocmite respectiv.

Înscrierile în registrul de casă se fac de către casier imediat după primirea sau eliberarea banilor pe fiecare dispoziție sau alt document de substituire. Zilnic, la sfârșitul zilei de lucru, casierul face totalul operațiunilor, transcrie restul de bani din casă pentru ziua următoare și predă contabilității, contra chitanță, exemplarul doi detașabil (copia înscrierilor din registrul de casă pentru ziua respectivă) cu documentele de casă de încasare și de cheltuieli, notificând acest lucru contra semnătură în registrul de casă.

Răspunderea pentru respectarea disciplinei de casă este pusă în sarcina conducătorilor, contabililor-șef, conducătorilor serviciilor financiare și casierilor.

Menționăm că întreprinderile nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare a plăților. Unele restricții și sancțiuni în domeniul operațiunilor de casă sunt prevăzute în art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992.

Astfel, față de întreprinderi, instituții și organizații, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depășește cumulativ 100 de mii de lei lunar, în baza obligațiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum și care efectuează decontări în numerar și prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică sancțiuni pecuniare în proporție de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

Sancțiunile menționate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetățenii, gospodăriile țărănești (de fermier), titularii de patente de întreprinzător și cu bugetul public național, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public național, cu întreprinderile, instituțiile și organizațiile, precum și la efectuarea decontărilor de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează în Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei, cu excepția cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.

Noțiunea „intermediar" semnifică persoana căreia o altă persoană i-a plătit o sumă de bani, în numerar sau prin virament, neavând către aceasta obligații financiare directe.

Termenul de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului primit pentru achiziționarea producției agricole, ambalajului și bunurilor de la populație, precum și pentru cheltuielile de deplasare nu va depăși 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casa întreprinderii cel târziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului.

Pentru utilizarea numerarului în alt scop decât cel pentru care a fost destinat și /sau nerestituirea în termen a numerarului în casa întreprinderii, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică o sancțiune în mărime de 10% din suma numerarului utilizată în alte scopuri şi /sau din suma numerarului nerestituită în termen în casa întreprinderii.

2. (34.1.5)
    Ce acte reglementează efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova?

Întreprinderea este veriga de bază a economiei de piață, devenind subiect de drept din momentul înregistrării de stat.

Întreprinderea are dreptul să deschidă conturi la bancă în scopul efectuării tuturor genurilor de operațiuni de decontare, creditare, încasare etc.

Operațiunile de casă reprezintă operațiuni de plăți/încasări bănești în numerar efectuate la casieria întreprinderii. În context mai amplu, acestea pot fi definite ca operațiuni legate de circulația mijloacelor bănești în numerar.

Potrivit art. 7 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, întreprinderea este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să se achite cu bugetul public național, angajații, creditorii, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei.

În scopul normalizării circulației banilor în numerar, Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 105 din 30 aprilie 1992 stabilește că întreprinderile, instituțiile și organizațiile, indiferent de forma lor juridico-organizatorică:

    a) sunt obligate să păstreze mijloacele bănești la instituțiile bancare;
    b) trebuie să efectueze decontările conform obligațiilor față de alte întreprinderi, instituții și organizații prin virament prin intermediul instituțiilor bancare;
    c) au dreptul să păstreze în casele lor banii în numerar, primiți din instituțiile bancare pentru retribuirea muncii, plata îndemnizațiilor de asigurare socială, burselor pensiilor, cel mult trei zile lucrătoare, inclusiv ziua primirii banilor la instituția bancară;
    d) nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare a plăților, întreprinderile, instituțiile și organizațiile care au încasări bănești permanente și care le cheltuiesc pentru retribuirea muncii și în alte scopuri (plata pensiilor, achiziționarea produselor agricole, recepționarea ambalajelor etc.).

În scopul asigurării executării prevederilor Decretului, prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992, au fost aprobate Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Norme).

Conform acestor Norme, întreprinderile, de regulă, primesc de la instituțiile financiare ale statului bani în numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilor și indemnizațiilor, achiziționarea producției agricole, procurarea ambalajului și obiectelor de la populație, acoperirea cheltuielilor de deplasare şi pentru alte scopuri prevăzute de Instrucțiunea Băncii Naționale a Moldovei (în vigoare la acel moment) cu privire la modul întocmirii Raportului privind volumul operațiunilor de casă la instituțiile financiare din Republica Moldova (actualmente este în vigoare Instrucțiunea cu privire la modul de întocmire de către bănci a Raportului privind volumul operațiunilor de casă, aprobată prin HCA BNM nr. 256 din 17 noiembrie 2011).

3. (31.5.1)
    Ce sancțiune va aplica Serviciul Fiscal de Stat agentului economic pentru desfășurarea activității fără licență?

Conform art. 2 din Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, licența este act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licențiere în procesul de reglementare a activității de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licență de a desfășura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parțial, cu respectarea obligatorie a condițiilor de licențiere.

În conformitate cu art. 10 alin. (4) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 13 ianuarie 2012, pentru desfășurarea activității fără licență sau a activităților interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, organele fiscale, Camera de Licențiere sau alt organ abilitat cu atribuția de eliberare a licenței aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obținută în urma activităților menționate.

Art.18 din Codul fiscal prevede componența venitului brut prin specificarea atât a surselor de venit ce se includ în venitul brut cât și a altor venituri care nu au fost specificate în articol.

Astfel, pentru desfășurarea activității fără licență, Serviciul Fiscal de Stat va aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obținută în urma activității desfășurate.

4. (31.4.2)
    Cum se efectuează verificarea operativă în cadrul controalelor fiscale din domeniul circulației alcoolului etilic?

La efectuarea controlului fiscal funcționarul fiscal se va conduce de prevederile cap. V-VII din Regulamentul privind cerințele la montarea, exploatarea, deservirea tehnică și metrologică a contoarelor de evidență cu memorie fiscală și efectuarea verificării operative la agenții economici producători de alcool etilic, distilate și băuturi alcoolice tari, aprobat prin Ordinul comun nr. 172/245/216 din 28 decembrie 2010 al Ministerului Finanțelor, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Economiei, având obligațiile:

    1) să verifice corectitudinea calculării și achitării accizelor în procesul circulației alcoolului etilic, distilatului și a băuturilor alcoolice tari;
    2) să verifice ținerea Registrelor de către producător potrivit unei forme stabilite, a materiei prime prelucrate și rămase în stoc, a cantităților de alcool etilic, distilat și băuturi alcoolice tari fabricate, procurate și puse în circulație, și, respectiv, rămase în stoc pe fiecare denumire și categorie;
    3) să efectueze controlul corectitudinii utilizării timbrelor de acciz aplicabile băuturilor alcoolice tari;
    4) să verifice integritatea sigiliilor, aplicate la utilajul tehnologic principal.

Verificarea operativă a veridicității datelor registrelor de producere și circulație a alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice tari se efectuează în temeiul DICF pentru prevenirea și depistarea încălcării legislației fiscale, precum și cu scopul sigilării/desigilării utilajului tehnologic principal pentru producerea alcoolului etilic, distilatelor și a băuturilor alcoolice tari.

Dacă se constată vreo încălcare a legislației în vigoare, iar verificarea circumstanțelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor respective ale SFS pentru efectuarea unui control fiscal prin alte metode tehnice, ori, la argumentarea corespunzătoare, SFS va decide asupra instituirii postului fiscal la întreprindere.

Verificarea operativă la agenții economici producători de alcool etilic, distilate şi băuturi alcoolice tari se finalizează cu întocmirea actului de control.

Cât privește obligația 4) verificarea integrității sigiliilor, aplicate la utilajul tehnologic principal, menționăm că dacă în cadrul verificării operative la careva segment în linia tehnologică pentru fabricarea alcoolului etilic, a distilatelor sau la îmbutelierea băuturilor alcoolice tari s-a depistat deteriorarea unui sigiliu aplicat, se constată încălcarea prevederilor art. 263¹ din Codul fiscal (toate sigiliile aplicate la o linie tehnologică se consideră un sigiliu), și, concomitent, a prevederilor art. 284 alin. (3) din Codul contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008.

Înlocuirea sigiliului deteriorat se va efectua în modul descris în pct. 3.10-3.13 din Regulament.

Serviciul Fiscal de Stat, ca agent constatator, va remite materialele privind încălcarea art. 284 alin. (3) instanței de judecată, care are competență de privare de dreptul de a desfășura o anumită activitate.

Concomitent, despre luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea sigiliilor se vor sesiza organele de drept, în baza prevederilor art. 360 din Codul penal.

5. (31.4.1)
    Ce acte normative reglementează verificările operative în cadrul controalelor fiscale din domeniul circulației alcoolului etilic?

Potrivit art. 12 din Legea cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice, la întreprinderile producătoare de alcool etilic și băuturi alcoolice tari se efectuează control fiscal prin verificarea operativă, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) având și atribuțiile de extragere lunară a datelor privind consumul de alcool etilic prin contoare de evidentă cu memorie fiscală.

Întreprinderile producătoare de alcool etilic și băuturi alcoolice tari sunt obligate să utilizeze mijloace de măsurare și de control adecvate și legalizate, verificate metrologic (pentru fabricarea alcoolului etilic și /sau a producției alcoolice).

Actele normative care servesc drept călăuză la efectuarea controlului fiscal, inclusiv la verificarea operativă a întreprinderilor producătoare de alcool etilic și băuturi alcoolice tari, sunt:

    - Regulamentul privind cerințele la montarea, exploatarea, deservirea tehnică și metrologică a contoarelor de evidență cu memorie fiscală și efectuarea verificării operative la agenții economici producători de alcool etilic, distilate și băuturi alcoolice tari, aprobat prin Ordinul comun nr. 172/245/216 din 28 decembrie 2010 al Ministerului Finanțelor, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Economiei;
    - Regulamentul cu privire la efectuarea controlului fiscal la fața locului prin metoda verificării operative, aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1014 din 21 iulie 2014, cu modificările și completările ulterioare;
    - Ghidul privind trasabilitatea alcoolului etilic, distilatelor și băuturilor alcoolice tari, și metodologia exercitării controlului fiscal efectuat la agenții economici producători, aprobat prin Ordinul IFPS nr. 519 din 22 iunie 2015.

6. (31.3.1)
    Va fi aplicată amendă agentului economic pentru organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc fără licență?

Conform art. 54 alin. (2) lit. b) din Legea cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, încălcare a legii date se consideră organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc fără licență sau într-un loc interzis.

Totodată, art. 10 pct.4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi stipulează că pentru desfășurarea activității fără licență sau a activităților interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice sau alt organ abilitat cu atribuția de eliberare a licenței aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obținută în urma activităților menționate.

7. (31.2.13)
    Întreprinderea agricolă are luate în arendă terenuri agricole de la persoane fizice, în contract este specificat că arendașul are obligația de achitare a impozitului funciar. În cazul dat apare obligația ca aceste terenuri să fie înregistrate ca subdiviziuni?

În conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal contribuabilul este obligat să se pună la evidență la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal. Aceste prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal, cu excepția contribuabililor pentru care codul fiscal este cel atribuit în conformitate cu art. 5 pct. 28) lit. a), b), c), d) şi e). Contribuabilii care sunt înregistrați de către organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat se iau la evidența subdiviziunii respective a Serviciului Fiscal de Stat conform informației prezentate de către aceste organe.

Art. 5 pct. 29) din Codul fiscal stabilește noțiunea de subdiviziune, care reprezintă o unitate structurală a întreprinderii, instituției, organizației (filială, reprezentanță, sucursală, secție, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reședință de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia.

Totodată, conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului și/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locațiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informațiile inițiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum și despre sistarea temporară a activității subdiviziunii.

Potrivit prevederilor art. 255 din Codul fiscal, neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informații neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancționează cu amendă de 4 000 de lei. Sunt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noțiunii la art. 5 pct. 29) din Codul fiscal.

Prin urmare, în cazul în care întreprinderea agricolă a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice și în contract este specificat că arendașul are obligația de a achita impozitul funciar, acesta urmează să înregistreze, în baza contractului, ca subdiviziune aceste terenuri.

8. (31.2.12)
    Ce sancțiuni se vor aplica persoanelor fizice pentru neînregistrarea contractului de locațiune cu privire la darea în arendă a imobilului?

Conform prevederilor art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, dare de seamă fiscală este orice declarație, informație, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reținerea impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităților) și/sau amenzilor ori privind alte fapte ce țin de nașterea, modificarea sau stingerea obligației fiscale.

Respectiv, contractul de locațiune a proprietății imobiliare care se înregistrează de către contribuabil persoană fizică la Serviciul Fiscal de Stat, luând în considerare că duce la nașterea obligației fiscale privind achitarea impozitului pe venit, se califică ca dare de seamă fiscală.

Articolul 260 alin. (1) și (2) din Codul fiscal prevede amendă pentru nerespectarea modului de prezentare a dării de seamă fiscale.

Totodată, conform art. 231 alin. (4) din Codul fiscal, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte - în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

Conform art. 231 alin. (5) din Codul fiscal, se consideră semnificativă încălcarea fiscală care nu cade sub incidența alin. (4).

Astfel, în cazul în care contribuabilul persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător nu a înregistrat contractul de locațiune a proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat și nu a achitat impozitul pe venit, acesta va fi sancționat în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, cu încasarea impozitului pe venit în mărime de 7% (până la 1 ianuarie 2017 - 5%) din darea în locațiune a proprietății imobiliare, cu calcularea majorării de întârziere (penalității), conform prevederilor art. 228 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, pentru neachitarea în termenele stabilite a impozitului din darea în locațiune a proprietății imobiliare, conform art. 90¹ alin. (3⁴) din Codul fiscal.

Totodată, în cazul în care persoana fizică nu a înregistrat și nu a achitat impozitul pe venit, însă suma impozitului care urma a fi achitată este până la 100 lei lunar, aceasta urmează a fi sancționată cu avertizare, conform prevederilor art.235 alin. (1¹) din Codul fiscal, fiind calificată ca încălcare fiscală nesemnificativă.

9. (31.2.11)
    Care este mărimea sancțiunii aplicate contribuabilului în situația în care în cadrul controlului fiscal acesta nu prezintă documentele contabile?

Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.

În cazul neprezentării în cadrul controlului de către agentul economic a documentelor de proveniență a mărfii, funcționarul fiscal va specifica în actul de control lipsa documentelor și va solicita explicații de la persoana abilitată cu funcții de răspundere.

La examinarea cazului de încălcare fiscală, inacțiunea agentului economic privind neprezentarea documentelor de proveniență a mărfii la prima cerere va fi considerată ca împiedicare a controlului fiscal, manifestată prin neprezentarea de explicații, date, informații și documente, necesare Serviciului Fiscal de Stat, asupra problemelor care apar în timpul controlului și, ca urmare, agentul economic urmează a fi sancționat, potrivit prevederilor art. 253 alin. (1) din Codul fiscal cu o amendă în mărime de 5 000 de lei.

Prezentarea ulterioară momentului efectuării controlului fiscal a documentelor de proveniență a mărfurilor nu exonerează contribuabilul de răspunderea stabilită la art. 253 alin. (1) din Codul fiscal.

10. (10.1.40)
    Persoana fizică confecționează/croșetează hăinuțe pentru copii, pe care în anumite perioade sezoniere le vinde la piață în cantități mici. Cum urmează să confirme documentar proveniența mărfii sale?

Genul de activitate ,,Croitul, cusutul, tricotarea și reparația îmbrăcămintei și acoperămintele pentru cap și comercializarea", specificat la punctul 2.9 din anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15 iulie 1998, permite persoanei fizice de a desfășura activitate ce ține de cusutul și croșetarea hăinuțelor pentru copii, cu comercializarea acestora.

Conform prevederilor art. 3 alin. (7) lit. a) din această Lege, titularul patentei este obligat să respecte ordinea stabilită de desfășurare a activității indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecție contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfășurarea activității indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele primare de proveniență a mărfii, după caz, factura, chitanța de percepere a taxei vamale sau actul de achiziție a mărfurilor.

Genul de activitate specificat la punctul 2.9 din anexa la Lege se referă la desfășurarea activității indicate la compartimentul 2 din anexă, unde specific activității nu apare obligația de a avea documente primare de proveniență a mărfi. Respectiv, deținătorul de patentă poate confirma lucrările executate în baza documentelor primare ce confirmă procurarea materiei prime.