37.9k
Home  »  Legislaţia  »  Legislaţia fiscală  »  Ordine   »   Baza generalizată a practicii fiscale Ordinul SFS nr. 288 din 24.08.2017

Baza generalizată a practicii fiscale Ordinul SFS nr. 288 din 24.08.2017

28.08.2017
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

1. (29.1.6.38)
    Instituțiile de învățămînt publice și private au obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit?

În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei.

Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014, tipurile instituţiilor de învăţămînt în conformitate cu structura învăţămîntului sunt:

    a) instituţie de educaţie antepreşcolară - creşă, centru comunitar de educaţie timpurie;
    b) instituţie de învăţămînt preşcolar - grădiniţă de copii, centru comunitar de educaţie timpurie;
    c) instituţie de învăţămînt primar - şcoală primară;
    d) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul I - gimnaziu;
    e) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul II - liceu;
    f) instituţie de învăţămînt general cu programe combinate - complex educaţional (şcoală primară-grădiniţă, gimnaziu-grădiniţă);
    g) instituţie de învăţămînt profesional tehnic secundar - şcoală profesională;
    h) instituţie de învăţămînt profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar - colegiu;
     i) instituţie de învăţămînt profesional tehnic cu programe combinate - centru de excelenţă;
     j) instituţie de învăţămînt secundar vocaţional de arte, sport etc. - şcoală;
     k) instituţie de învăţămînt superior - universitate, academie de studii, institut, şcoală superioară, şcoală de înalte studii etc.;
      l) instituţie specializată de învăţămînt de formare continuă - institut;
    m) instituţie de învăţămînt extraşcolar - şcoală (de arte: arte plastice, muzică, teatru; de sport etc.), centru de creaţie, club sportiv;
     n) instituţie de învăţămînt special - instituţie specială, şcoală auxiliară.

Conform prevederilor art. 15 alin. (3) din Codul educației, în funcţie de tipul de proprietate, instituţiile de învăţămînt se clasifică după cum urmează:
     a) instituţie de învăţămînt publică;
     b) instituţie de învăţămînt privată.

Luînd în considerare cele expuse, prin procesul de învățămînt se va înțelege totalitatea activităților de instruire realizate conform planurilor educaționale elaborate și aprobate în conformitate cu planul-cadru aprobat de Ministerul Educației.

Activitățile realizate și serviciile prestate în afara planurilor educaționale nu vor cădea sub incidența prevederilor art. 513 din Codul fiscal.

În contextul celor expuse, agenții economici care prestează servicii de instruire tematică (ex.: cursuri de limbi străine, instruire auto etc.) nu vor fi în drept să beneficieze de prevederile art. 513 din Codul fiscal.

Conform prevederilor art. 83 alin. (l) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.511-513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului (art. 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal).

Astfel, reiesind din cele menționate, obligația prezentării declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele juridice specificate la art. 513 din Codul fiscal, este stabilită indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017]

Arhiva

În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei.

Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014, tipurile instituţiilor de învăţămînt în conformitate cu structura învăţămîntului sunt:

a) instituţie de educaţie antepreşcolară - creşă, centru comunitar de educaţie timpurie;
b) instituţie de învăţămînt preşcolar - grădiniţă de copii, centru comunitar de educaţie timpurie;
c) instituţie de învăţămînt primar - şcoală primară;
d) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul I - gimnaziu;
e) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul II - liceu;
f) instituţie de învăţămînt general cu programe combinate - complex educaţional (şcoală primară-grădiniţă, gimnaziu-grădiniţă);
g) instituţie de învăţămînt profesional tehnic secundar - şcoală profesională;
h) instituţie de învăţămînt profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar - colegiu;
i) instituţie de învăţămînt profesional tehnic cu programe combinate - centru de excelenţă;
j) instituţie de învăţămînt secundar vocaţional de arte, sport etc. - şcoală;
k) instituţie de învăţămînt superior - universitate, academie de studii, institut, şcoală superioară, şcoală de înalte studii etc.;
l) instituţie specializată de învăţămînt de formare continuă - institut;
m) instituţie de învăţămînt extraşcolar - şcoală (de arte: arte plastice, muzică, teatru; de sport etc.), centru de creaţie, club sportiv;
n) instituţie de învăţămînt special - instituţie specială, şcoală auxiliară.

Conform prevederilor art. 15 alin. (3) din Codul educației, în funcţie de tipul de proprietate, instituţiile de învăţămînt se clasifică după cum urmează:
a) instituţie de învăţămînt publică;
b) instituţie de învăţămînt privată.

Luând în considerare cele expuse, prin procesul de învățămînt se va înțelege totalitatea activităților de instruire realizate conform planurilor educaționale elaborate și aprobate în conformitate cu planul-cadru aprobat de Ministerul Educației. Activitățile realizate și serviciile prestate în afara planurilor educaționale nu vor cădea sub incidența prevederilor art. 513 din Codul fiscal.

În contextul celor expuse, agenții economici care prestează servicii de instruire tematică (ex.: cursuri de limbi străine, instruire auto etc.) nu vor fi în drept să beneficieze de prevederile art. 513 din Codul fiscal.

Conform prevederilor art. 83 alin. (l) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii.

2. (29.2.3.48)
    Аu dreptul la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit сetățenii Republicii Moldova care intenționează, pe parcursul anului fiscal, să-și schimbe domiciliul din Republica Moldova în altă țară, să utilizeze scutirea personală integrală?

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea sumei stabilite la art. 33 din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (7) din Codul fiscal, dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară, el este obligat să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15), în modul stabilit de Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit ( Anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017), pentru perioada anului de gestiune cît a fost rezident.

Ţinând cont că, la momentul schimbării domiciliului permanent din Republica Moldova contribuabilul este obligat să determine obligaţia fiscală pentru întreaga perioadă a anului cît a fost rezident, acesta utilizează cuantumul anual al scutirii stabilite pe anul respectiv la care are dreptul conform legislaţiei.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Ordinul Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017]

Arhiva

Cetățenii Republicii Moldova care intenționează, pe parcursul anului fiscal, să-și schimbe domiciliul din Republica Moldova în altă țară, la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit au dreptul să utilizeze scutirea personală integrală?

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea sumei stabilite la art. 33 din Codul fiscal.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 83 alin.(7) din Codul fiscal dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară, el este obligat să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15), în modul stabilit de Guvern, pentru perioada anului de gestiune cît a fost rezident.

Ţinînd cont că la momentul schimbării domiciliului permanent din Republica Moldova contribuabilul este obligat să determine obligaţia fiscală pentru întreaga perioadă a anului cît a fost rezident, acesta utilizează cuantumul întreg al scutirii stabilite pe anul respectiv la care are dreptul conform legislaţiei.

Sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele juridice rezidente, cu excepția autorităților publice şi instituțiilor publice, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului (art. 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, în redacția pînă la anul 2017).

Concomitent, menționăm că Declarația cu privire la impozitul pe venit reprezintă în sine un document ce reflectă informația şi datele în baza cărora contribuabilii determină prezența sau lipsa obligațiilor privind impozitul pe venit faţă de buget.

Ţinînd cont de cele menționate, instituțiile de învățămînt publice și private care au obligația calculării și achitării impozitului pe venit urmează să prezinte organelor fiscale Declarația cu privire la impozitul pe venit în modul şi termenele stabilite de legislația în vigoare.

În același timp, menționăm că, prin Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016, a fost completat art. 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, prin care s-a stabilit expres obligația prezentării declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele juridice specificate la art. 513 din Codul fiscal, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului.

3. (29.1.4.5)
    Care este procedura de obținere a scutirii pentru persoanele întreținute, la calcularea impozitului pe venit și care sunt documentele confirmative care urmează a fi prezentate?

Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice rezidente la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 35 al Codului fiscal. Scutirea pentru persoanele întreținute se acordă rezidentului Republicii Moldova la locul de muncă de bază, sau la locul de muncă prin cumul.

Potrivit art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, persoană întreținută este persoana care întrunește următoarele condiții:

    a)este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dezabilități în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
    b)are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat.

În scopul determinării mărimii și categoriei scutirilor pentru persoanele întreținute care urmează a fi acordată angajatului, ultimul, nu mai tîrziu de data stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte patronului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea următoarele documente:

1)documentele ce confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova:
    a) copia actului de identitate. La această categorie de documente se atribuie: buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu, actul de identitate provizoriu (formularul nr.9), iar pentru copii - certificatul de naștere al copilului sau
    b) certificatul de rezidență, eliberat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cetățeanului străin sau apatridului, precum și copia pașaportului cetățeanului străin sau al apatridului.

2) Concomitent cu documentele care confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova se prezintă următoarele documente, după caz:

a) pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al contribuabilului sau un ascendent (inclusiv și înfietor) al contribuabilului:
    -copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) sau copia certificatului de naștere (înfiere) al contribuabilului (în cazul în care persoana întreținută este un ascendent al contribuabilului);
    -copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;
    - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decât cel indicat în certificatul de naștere);
    - copia legitimației de pensionar sau a documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreținută este student învață peste hotarele Republicii Moldova);

b) pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al soției (soțului) contribuabilului, precum și un ascendent (inclusiv și înfietor) al soției (soțului) contribuabilului:
    -copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) al soției (soțului) a contribuabilului sau copia certificatului de naștere (înfiere) al soției (soțului) contribuabilului, în cazul în care persoana întreținută este un ascendent;
    - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului;
    - copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;

c) pentru persoana întreținută- persoană cu dizabilităţi din copilărie:
    -copia certificatului de naștere al persoanei întreținute, iar în cazul în care persoana întreținută este o rudă a contribuabilului în linie colaterală, de gradul al doilea inclusiv copia certificatului de naștere al contribuabilului;
    - copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile sale teritoriale;
    -copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;

d) pentru persoana întreținută ce se află sub tutela (curatela) contribuabilului:
    -copia documentului care atestă că contribuabilul are statut de tutore sau de curator (hotărîrea autorității administrației publice locale aferentă instituirii tutelei sau curatelei)2. 2Pct. 9, 17, 30 și 34 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 (Monitorul Oficialnr.256-260/745 din 29.08.2014).

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016 ]

Arhiva 

Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 35 al Codului fiscal. Scutirea pentru persoanele întreținute se acordă rezidentului Republicii Moldova la locul de muncă de bază, sau la locul de muncă prin cumul.

Potrivit art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, persoană întreținută este persoana care întrunește următoarele:

a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soției (soțului) contribuabilului (părinții sau copiii, inclusiv înfietorii și înfiații) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;

b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest articol. alineat.

În scopul determinării mărimii și categoriei scutirilor pentru persoanele întreținute care urmează a fi acordată angajatului, ultimul, nu mai tîrziu de data stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte patronului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea următoarele documente:

1)documentele ce confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova:
    a)copia actului de identitate.
La această categorie de documente se atribuie: buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu, actul de identitate provizoriu (formularul nr.9), iar pentru copii - certificatul de naștere al copilului sau
    b)certificatul de rezidență, eliberat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cetățeanului străin sau apatridului, precum și copia pașaportului cetățeanului străin sau al apatridului.

2)Concomitent cu documentele care confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova se prezintă următoarele documente, după caz:
    a)pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al contribuabilului sau un ascendent (inclusiv și înfietor) al contribuabilului:
    -copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) sau copia certificatului de naștere (înfiere) al contribuabilului (în cazul în care persoana întreținută este un ascendent al contribuabilului);
    - copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;
    - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decît cel indicat în certificatul de naștere);
    - copia legitimației de pensionar sau a documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreținută este student învață peste hotarele Republicii Moldova);

    b)pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al soției (soțului) contribuabilului, precum și un ascendent (inclusiv și înfietor) al soției (soțului) contribuabilului:
    -copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) al soției (soțului) a contribuabilului sau copia certificatului de naștere (înfiere) al soției (soțului) contribuabilului, în cazul în care persoana întreținută este un ascendent;
     - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului;
    - copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;

    c)pentru persoana întreținută-invalid din copilărie:
    -copia certificatului de naștere al persoanei întreținute, iar în cazul în care persoana întreținută este o rudă a contribuabilului în linie colaterală, de gradul al doilea inclusiv copia certificatului de naștere al contribuabilului;
    - copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile sale teritoriale;
    -copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;

    d)pentru persoana întreținută ce se află sub tutela (curatela) contribuabilului:
    -copia documentului care atestă că contribuabilul are statut de tutore sau de curator (hotărârea autorității administrației publice locale aferentă instituirii tutelei sau curatelei)2.

2Pct. 9, 17, 30 și 34 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 (Monitorul Oficialnr.256-260/745 din 29.08.2014).

    Pentru acordarea scutirii pentru persoanele întreținute, poate servi certificatul eliberat de Oficiul Forței de Muncă, ca documentul confirmativ pentru persoana ce nu activează în câmpul muncii?

Potrivit prevederilor alin.(2) art.35 din Codul fiscal, persoana întreținută se consideră persoana care întrunește toate cerințele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al șotiei(soțului) contribuabilului (părinții sau copiii, inclusiv înfietorii si înfiații) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală ; b)locuiește împreună cu contribuabilul sau nu locuiește cu acesta, dar îşi face studiile la secția cu frecvență a unei instituții de învățământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) este întreținută de contribuabil; d) are un venit ce nu depășește suma de 9120 lei (pentru anul 2013).

Confirmarea dreptului la scutiri a contribuabilului, se efectuează conform modului expus înpct.29 în capitolul IV din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea unor regulamente nr.77 din 30 ianuarie 2008.

Totodată, menționam cala acordarea scutirii pentru persoanele întreținute se va tine cont de veniturile din orice sursă de venit obținute de către persoanele întreținute (atât cele impozabile, cât si cele neimpozabile). Astfel, drept document ce confirmă faptul, că persoana fizică nu activează în câmpul muncii, va servi certificatul eliberat de Oficiul Forței de Muncă.

(în vigoare pînă la 13.01.2012) Potrivit prevederilor alin.(2) art.35 din Codul fiscal, persoana întreţinuta se consideră persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (parinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii); b) locuieste împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) este întreţinută de contribuabil; d) are un venit ce nu depăşeşte suma de 8100 lei anual. Confirmarea dreptului la scutiri a contribuabilului, se efectuează conform modului expus în pct.29 în capitolul IV din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea Guvernului cu privire la aprobarea unor regulamente nr.77 din 30 ianuarie 2008. Totodată, menţionăm că la acordarea scutirii pentru persoanele întreţinute se va ţine cont de veniturile din orice sursă de venit obţinute de către persoanele întreţinute (atît cele impozabile, cît şi cele neimpozabile). Astfel, drept document ce confirmă faptul, că persoana fizică nu activează în cîmpul muncii, va servi certificatul eliberat de Oficiul Forţei de Muncă.

4. (29.1.6.25)
    Vor fi reflectare în Nota de informare (forma IALS 14) veniturile achitate în favoarea persoanelor fizice de către entitate, de la care nu apare obligația de reținere a impozitului potrivit art. 90 din Codul fiscal? 

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, рersoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art. 90, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Nota de informare (forma IALS 14)), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele veniturilor achitate în folosul lor.

Astfel, în cazul în care, pe parcursul anului, în adresa persoanelor fizice, de la care nu apare obligația de reținere a impozitului de 7%, au fost achitate careva venituri, aceste venituri urmează de a le reflecta în darea de seamă forma IALS 14.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.307 din 26.12.2012, în vigoare 04.02.2013]

Arhiva 

Apare obligația de reflectare în Nota de informare privind salariul şi alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăți (forma IALS 14) a veniturilor îndreptate în favoarea persoanelor fizice de la care nu apare obligația de reținere a impozitului de 7%?

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care în decursul anului au avut obligația să reţină impozitul în conformitate cu art.88-90, prezintă organului fiscal teritorial, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (forma IALS 14), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plății și a impozitului pe venit reţinut.

De asemenea, este de menționat că potrivit art. 90 din Codul fiscal, ca excepție, nu apare obligația de reținere a impozitului pe venit din plățile îndreptate spre achitare deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului. Astfel, în cazul în care, pe parcursul anului, în adresa persoanelor fizice, de la care nu apare obligația de reținere a impozitului de 7%, au fost achitate careva venituri, pentru aceste venituri nu apare obligația de a le reflecta în darea de seamă forma IALS 14.

5. (29.1.6.23)
    Care este modalitatea de declarare a impozitului pe venit de către agentul economic care pe parcursul anului a fost reorganizat din întreprinzător individual în societate cu răspundere limitată?

Potrivit art.83 alin.(4) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune. În conformitate cu prevederile art.121 alin. (1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

Totodată, pentru întreprinderile reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic până la data radierii întreprinderii din Registrul de stat (art.121 alin. (31) din Codul fiscal).

Potrivit art.22 alin.(11) din Legea nr.220 din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consideră încheiată din momentul înregistrării de stat a noii forme juridice de organizare a persoanei juridice create ca urmare a transformării.

Respectiv, pentru întreprinderea reorganizată pe parcursul anului vor exista două perioade fiscale: prima perioadă fiscală va coincide cu începutul anului calendaristic până la data radierii din Registrul de stat a întreprinderii supusă reorganizării, iar a doua - din momentul înregistrării de stat a noii forme juridice de organizare a persoanei juridice create ca urmare a transformării și până la finele anului calendaristic.

Astfel, pentru perioadele respective, urmează a fi prezentate două declarații cu privire la impozitul pe venit, cu bifarea persoanei cu forma organizatorico-juridică corespunzătoare.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017]

Arhiva

Potrivit art.83 alin.(4) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă organului fiscal nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.

În conformitate cu prevederile art.121 din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată. Totodată, pentru întreprinderile lichidate sau reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic până la data radierii întreprinderii din Registrul de stat.

Potrivit art.22 alin.(11) din Legea nr.220 din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consideră încheiată din momentul înregistrării de stat a noii forme juridice de organizare a persoanei juridice create ca urmare a transformării.

Respectiv, pentru întreprinderea reorganizată pe parcursul anului vor exista două perioade fiscale: prima perioadă fiscală va coincide cu începutul anului calendaristic până la data radierii din Registrul de stat a întreprinderii supusă reorganizării, iar a doua - din momentul înregistrării de stat a noii forme juridice de organizare a persoanei juridice create ca urmare a transformării și până la finele anului calendaristic.

Astfel, pentru perioadele respective urmează a fi prezentate două declarații cu privire la impozitul pe venit, cu bifarea persoanei cu forma organizatorico-juridică corespunzătoare.

6. (29.1.6.19)
    Agentul economic, care nu are înregistrate subdiviziuni sau au subdiviziuni înregistrate în aceiași unitate administrativă, trebuie să completeze anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14), repartizat pe subdiviziuni?

Anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14), care se prezintă lunar, conține informații privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din aceste venituri, repartizat pe subdiviziuni.

În conformitate cu prevederile art.7 alin.(5) din Codul fiscal, pentru executarea prevederilor art.6 alin.(10), contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier şi a impozitului pe venit stabilit agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii conform cap.71 din titlul II al Codului fiscal).

Prin urmare, anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14), sunt obligați de a o completa contribuabilii care au subdiviziuni situate în afara unității administrativ-teritorială în care se află sediul central. Astfel, în acest caz, în anexă se vor specifica inclusiv și datele despre sediul central.

Totodată, contribuabilii care nu au subdiviziuni sau au subdiviziuni amplasate în aceeași unitate administrativă, ca și sediul central, nu au obligația de a completa anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14). În cazul în care contribuabilul pe parcursul lunii gestionare nu a efectuat nici o plată, darea de seamă (Forma IRV14) nu se prezintă Serviciului Fiscal de Stat.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Hot.Guv. nr.599 din 26.07.2017, în vigoare 28.07.2017]

Arhiva

Anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14), care se prezintă lunar, conține informații privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din aceste venituri, repartizat pe subdiviziuni.

În conformitate cu prevederile art.7 alin.(5) din Codul fiscal, pentru executarea prevederilor art.6 alin.(10), contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier şi a impozitului pe venit stabilit conform cap.71 din titlul II).

Prin urmare, anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14), sunt obligați să o completeze contribuabilii care au subdiviziuni situate în afara unității administrativ-teritorială în care se află sediul central. În acest caz, în anexă se vor specifica inclusiv și datele despre sediul central.

Totodată, contribuabilii care nu au subdiviziuni sau au subdiviziuni amplasate în aceeași unitate administrativă, ca și sediul central, nu au obligația de a completa anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14).

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.7 alin.(5) din Codul fiscal prin Legea nr.138 din 17.06.2016 (publicat în Monitorul Oficial nr.184-192/401 din 01.07.2016)]

Anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14), care se prezintă lunar, conține informații privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din aceste venituri, repartizat pe subdiviziuni.

În conformitate cu prevederile art.7 alin.(5) din Codul fiscal, contribuabilii care au subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central, achită impozite şi taxe (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi a taxelor destinate transferării în fondul rutier) la bugetele unităților administrativ-teritoriale de la sediul filialelor şi/sau subdiviziunilor.

Prin urmare, anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14), sunt obligați să o completeze contribuabilii care au subdiviziuni situate în afara unității administrativ-teritorială în care se află sediul central. În acest caz, în anexă se vor specifica și datele, inclusiv și despre sediul central.

Totodată, contribuabilii care nu au subdiviziuni sau au subdiviziuni amplasate în aceeași unitate administrativă, ca și sediul central, nu au obligația de a completa anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV14).

7. (29.1.4.8)
    Este în drept persoana fizică să beneficieze de scutirea pentru persoana întreținută, în cazul în care aceasta îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţământ și, pe parcursul anului fiscal, obţine venit sub formă de bursă în mărime ce depăşeşte cuantumul scutirii personale?

În conformitate cu prevederile art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul este în drept să utilizeze scutirea pentru persoana întreţinută, dacă aceasta întrunește toate cerinţele de mai jos:
    a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dezabilități în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
    b) are un venit ce nu depăşeşte suma scutirii personale stipulată pentru anul de gestiune.

Prin urmare, ținând cont de prevederile menționate și dat fiind faptul că persoana întreținută obţine venit sub formă de bursă în mărime ce depăşeşte cuantumul scutirii personale, contribuabilul nu va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoana întreţinută.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016 ]

Arhiva

În conformitate cu prevederile art.35 din Codul fiscal, contribuabilul este în drept să utilizeze scutirea pentru persoana întreţinută, dacă aceasta întrunește toate cerinţele de mai jos:
   a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
   b) are un venit ce nu depăşeşte suma scutirii personale stipulată pentru anul de gestiune.

Prin urmare, ținînd cont de prevederile menționate și dat fiind faptul că persoana întreținută obţine venit sub formă de bursă în mărime ce depăşeşte cuantumul scutirii personale, contribuabilul nu va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoana întreţinută.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 35 din Codul fiscal prin Legea nr. nr.324 din 23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr.320-321 din 31.12.2013)]

    Care este regimul fiscal aplicat, în cazul în care persoana întreţinută nici nu locuieşte cu contribuabilul, şi nici nu îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal, obţinîd venit sub formă de bursă în mărime ce depăşeşte cuantumul scutirii personale?

În conformitate cu prevederile art.35 al Codului fiscal (în redacţia de pînă la 01.01.2014), contribuabilul era în drept să utilizeze scutirea pentru persoana întreţinută, dacă aceasta întrunea cumulativ cîteva condiţii:
    a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
    b) locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
    c) este întreţinută de contribuabil;
    d) are un venit ce nu depăşeşte suma de 9120 lei anual.

Astfel, persoana întreţinută din întrebare nu se conformă la două condiţii:
    (a) nu locuieşte împreună cu contribuabilul, nici nu îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
    (b) obţine venit mai mare ca 9120 lei.

Respectiv, pentru perioada de pînă la 2013 inclusiv, contribuabilul nu va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoana întreţinută.

Totodată, începând cu 01.01.2014, prin aprobarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr.320-321 din 31.12.2013), în redacţia art.35 au fost operate o serie de modificări, în rezultatul cărora a fost exclusă obligativitatea locuirii împreună cu contribuabilul.

Totodată, a fost specificat că cuantumul afiliat scutirii personale se referă la venitul impozabil, ceea ce exclude limitarea, în cazul în care este vorba de venit neimpozabil. Astfel, pentru perioada fiscală 2014, contribuabilul din întrebare va avea dreptul la scutirea pentru persoană întreţinută.

8. (29.1.6.10)
    În care dare de seamă fiscală entitatea urmează să reflecte venitul achitat persoanei fizice ce nu practică activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată?

Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă lunară privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (Forma IRV14), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 și Nota de informare anuală privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților (Forma IALS 14).

Potrivit modului de completare a acestora (anexa nr.4 la Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator), veniturile achitate persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul reţinut din acestea, urmează de a fi reflectate de către entitate, la codul 41, codul sursei de venit „FOL". În cazul în care contribuabilul pe parcursul lunii gestionare nu a efectuat nici o plată, darea de seamă (Forma IRV14) nu se prezintă Serviciului Fiscal de Stat.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Hot.Guv. nr.599 din 26.07.2017, în vigoare 28.07.2017]

Arhiva

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Conform art. 92 alin. (2) și (5) din Codul fiscal, veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă lunară privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (Forma IRV14), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.

Potrivit modului de completare a acesteia, veniturile achitate persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul reţinut, urmează de a fi declarate şi reflectate de către întreprindere, la codul sursei de venit „FOL".

Totodată, conform prevederilor art. 901 alin.(4) din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit prin articolul respectiv scuteşte beneficiarul câştigurilor şi veniturilor specificate la alin. (3), (31), (33), (34) şi (35) de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

    În care dare de seamă fiscală entitatea urmează să reflecte venitul acordat persoanei fizice ce nu practică activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată?

Potrivit prevederilor art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 alin.(1) din Codul menţionat, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

În conformitate cu art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă lunară privind venitul achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (Forma IRV09), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 19 ianuarie 2010.

Potrivit modului de completare a acesteia, veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare/imobiliare şi impozitul aferent reţinut, urmează de a fi declarate şi reflectate de către întreprindere, la codul sursei de venit „FOL".

Totodată, conform prevederilor art. 901 alin.(4) din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit pentru veniturile menţionate scuteşte beneficiarul veniturilor date de includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de declararea acestora.

9. (29.4.5)
   
Care este modul de impozitare a veniturilor obţinute de un nerezident conform contractului de prestări servicii unui rezident prin intermediul internetului? 

În conformitate cu art. 70 alin. (1) întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut:
    a) în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă;
    b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

În cazul în care serviciile acordate de nerezident se efectuează prin intermediul internetului de la locul de rezidenţă al nerezidentului care se află peste hotarele Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată peste hotarele Republicii Moldova şi, respectiv, rezidentul nu are obligaţii de a reţine impozit la sursa de plată, conform art. 91 din Codul fiscal.

Arhiva
    Care este modul de impozitare a veniturilor obţinute de un nerezident conform contractului de prestări servicii prin intermediul poştei electronice? 

În conformitate cu art. 70 alin. (1) întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă. Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica Moldova. În cazul în care serviciile acordate de nerezident se efectuează prin intermediul poştei electronice de la locul de rezidenţă al nerezidentului care se află peste hotarele Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată peste hotarele Republicii Moldova şi, respectiv, nu are obligaţii de a reţine impozit la sursa de plată, conform art. 91 din Codul fiscal.

10. (29.2.5.1)
   
Este oare necesar la completarea declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, de a indica datele în unitățile de măsură, lei și bani? De asemenea, apare necesitatea de a indica adresa contribuabilului, dacă este indicat codul fiscal și numele contribuabilului? 

Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET15) (în continuare Declarația) precum și Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit sînt reglementate de prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017.

Prin urmare, în conformitate cu pct. 5 din Regulamentul menționat, suma veniturilor se indică în declarație în lei și bani, conform modelului: XXX,YY, unde XXX este partea întreagă (în lei) a valorii, iar YY - partea zecimală (banii pînă la sutimi de unitate).

De asemenea, potrivit p.16 din Regulamentul dat, în poziția B3 din secțiunea întâi a Declarației în mod obligatoriu se indică domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (6) din Codul Fiscal, darea de seamă fiscală se consideră recepţionată de organul fiscal în conformitate cu alin. (5) din articolul menționat în cazul în care contribuabilul prezintă dovezi în acest sens: un exemplar de dare de seamă fiscală cu menţiunea organului fiscal că a primit-o, o recipisă, eliberată de organul fiscal, avizul poştal, o recipisă electronică de confirmare a acceptării acesteia în sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat etc.

Potrivit prevederilor art. 187 alin. (4) din Codul Fiscal, contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere semnează darea de seamă fiscală, asumându-şi răspunderea prevăzută de lege pentru prezentarea de date şi informaţii false sau eronate.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Ordinul Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017])

Arhiva

Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET15 (în continuare Declarația) precum si modul de completare a acesteia este reglementată prin Hotarârea Guvernului nr. 834 din 1 decembrie 2015.

Prin urmare, în conformitate cu pct. 5 din Regulamentul privind modul de completare a declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15), aprobat prin Hotărârea menționată, suma veniturilor se indică în declarație în lei și bani, conform modelului: XXX,YY, unde XXX este partea întreagă (în lei) a valorii, iar YY - partea zecimală (banii până la sutimi de unitate).

De asemenea, în mod obligatoriu în Declarație se completează toate pozițiile enumerate, inclusiv și adresa contribuabilului.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (6) din Codul Fiscal, darea de seamă fiscală se consideră recepţionată de organul fiscal în conformitate cu alin. (5) din articolul menționat în cazul în care contribuabilul prezintă dovezi în acest sens: un exemplar de dare de seamă fiscală cu menţiunea organului fiscal că a primit-o, o recipisă, eliberată de organul fiscal, avizul poştal, o recipisă electronică de confirmare a acceptării acesteia în sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat etc.

Potrivit prevederilor art. 187 alin. (4) din Codul Fiscal, contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere semnează darea de seamă fiscală, asumându-şi răspunderea prevăzută de lege pentru prezentarea de date şi informaţii false sau eronate.

Este oare necesar la completarea declarației CET 08, de a indica datele în unitățile de măsură, lei și bani, de asemenea apare necesitate de a indica adresa contribuabilului, dacă este indicat codul fiscal și numele contribuabilului (în anul 2010)?

Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit forma CET 08 (în continuare Declarația) precum și ordinea de completare a acesteia este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 1398 din 08.12.2008. În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului menționate, Declarația se completează în lei, deci completarea Declarației în bănuti nu este necesară. De asemenea în mod obligatoriu în Declarație se completează toate pozițiile enumerate, inclusiv și adresa contribuabilului. Totodată, Vă informăm, că în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (6) din Codul Fiscal, darea de seamă fiscală se consideră recepționată de organul fiscal în cazul în care contribuabilul prezintă dovezi în acest sens: un exemplar de dare de seama fiscală cu mențiunea organului fiscal că a primit-o, o recipisă, eliberată de organul fiscal, avizul poștal etc. Menționăm, că în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (4) din Codul Fiscal, contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcție de răspundere semnează darea de seamă fiscală, asumându-și răspunderea prevazută de lege pentru prezentarea de date și informații false sau eronate.

11. (29.1.4.7)
    Poate contribuabilul beneficia de scutirea pentru persoanele întreţinute dacă acestea își fac studiile în țară sau peste hotarele Republicii Moldova?

Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit sunt stabilite în art. 35 alin. (1) din Codul fiscal.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, persoană întreținută se consideră persoana care întrunește toate cerințele de mai jos:
    a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dezabilități în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
    b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest articol.

Totodată, potrivit pct. 34 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.697 din 22 august 2014, documentele care confirmă dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută sunt:
    - documentele indicate în pct.30 din Regulamentul menționat, care atestă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;
    - copia certificatului de naştere (înfiere) al persoanei întreţinute (în cazul în care persoana întreţinută este un descendent) sau copia certificatului de naştere (înfiere) al contribuabilului (în cazul în care persoana întreţinută este un ascendent al contribuabilului);
    - copia buletinului de identitate al persoanei întreţinute;
    - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decât cel indicat în certificatul de naştere);
    - copia documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreţinută este student și învaţă peste hotarele Republicii Moldova).

Astfel, ținând cont de prevederile menționate, în cazul în care persoana întreținută întrunește toate cerințele menționate, contribuabilul va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoana întreţinută, care își face studiile în tară sau peste hotare.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016 ]

Arhiva

Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit sunt stabilite în art. 35 alin. (1) din Codul fiscal.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, persoană întreținută se consideră persoana care întrunește toate cerințele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest articol.

Totodată, potrivit pct. 34 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22 august 2014, documentele care confirmă dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută sunt:
     - documentele indicate în pct.30 din Regulamentul menționat, care atestă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;
    - copia certificatului de naştere (înfiere) al persoanei întreţinute (în cazul în care persoana întreţinută este un descendent) sau copia certificatului de naştere (înfiere) al contribuabilului (în cazul în care persoana întreţinută este un ascendent al contribuabilului);
    - copia buletinului de identitate al persoanei întreţinute;
    - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decît cel indicat în certificatul de naştere);
    - copia documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreţinută este student și învaţă peste hotarele Republicii Moldova).

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 35 din Codul fiscal prin Legea nr.71 din 12.04.2015 (publicată în Monitorul Oficial nr.102-104/170 din 28.04.2015)]

Poate contribuabilul beneficia de scutirea pentru persoanele întreţinute dacă fiica contribuabilului îşi face studiile în România?

În conformitate cu prevederile art. 35 alin.(1) din Codul fiscal, în anul 2013 contribuabilul (persoana fizică rezidentă)are dreptul la o scutire în suma de 2040 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 9120 lei. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, persoana întreţinută se consideră persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos: a)este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului )contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii si înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală; b) locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) este întreţinută de contribuabil; d) are un venit ce nu depăşeşte suma de 9120 lei.

Prin urmare, pentru a beneficia de scutirea pentru persoana întreţinută (fiica care îşi face studiile peste hotarele Republicii Moldova) contribuabilul la cererea depusă privind acordarea scutirii menţionate,urma să prezentaţi certificatul de la instituţia de învăţământ care confirmă că fiica este studentă la secţia cu frecvenţă la zi, în care se indică şi suma bursei primite pe parcursul anului fiscal.

În cazul în care suma bursei nu depăşeşte 9120 lei MD, contribuabilul beneficiază de scutirea pentru persoana întreţinută, până la momentul în care fiica întruneşte toate cerinţele stabilite în alin. (2) art. 35 din Codul fiscal.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267din 23.12.2011 (publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]

(în vigoare pînă la 13.01.2012) În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din Codul fiscal nr. 1163 din 24.04.1997, contribuabilul (persoana fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilarie pentru care scutirea constituie 8100 lei. Potrivit alin.(2) al aceluiaşi articol, persoana întreţinută se consideră persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii); b) locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) este întreţinută de contribuabil; d) are un venit ce nu depăşeşte suma de 8100 lei anual. Prin urmare, pentru a beneficia de scutirea pentru persoana întreţinută (fiica care îşi face studiile în România) Dumneavoastră la cererea depusă privind acordarea scutirii menţionate, urma să prezentaţi certificatul de la instituţia de învatamînt care confirmă că fiica este studentă la secţia cu frecvenţă la zi, în care se indică şi suma bursei primite pe parcursul anului fiscal. În cazul în care suma bursei în anul 2010 nu depăşeşte 8100 lei MD, Dumneavoastră beneficiaţi de scutirea pentru persoana întreţinută, pîna la momentul în care fiica întruneşte toate cerinţele stabilite în alin. (2) art. 35 din Codul fiscal.

(în vigoare pînă la 13.01.2012) În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din Codul fiscal nr. 1163 din 24.04.1997, contribuabilul (persoana fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilarie pentru care scutirea constituie 8100 lei. Potrivit alin.(2) al aceluiaşi articol, persoana întreţinută se consideră persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii); b) locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) este întreţinută de contribuabil; d) are un venit ce nu depăşeşte suma de 8100 lei anual. Prin urmare, pentru a beneficia de scutirea pentru persoana întreţinută (fiica care îşi face studiile în România) Dumneavoastră la cererea depusă privind acordarea scutirii menţionate, urma să prezentaţi certificatul de la instituţia de învatamînt care confirmă că fiica este studentă la secţia cu frecvenţă la zi, în care se indică şi suma bursei primite pe parcursul anului fiscal. În cazul în care suma bursei în anul 2010 nu depăşeşte 8100 lei MD, Dumneavoastră beneficiaţi de scutirea pentru persoana întreţinută, pîna la momentul în care fiica întruneşte toate cerinţele stabilite în alin. (2) art. 35 din Codul fiscal.

12. (29.1.4.1)
Părinții divorțati, care locuiesc separat de copii și achită pensia pentru întreținerea lor benevol sau prin ordonanța judecătorească, pot beneficia de scutirea pentru persoanele întreținute potrivit art. 35 alin. (2) din Codul fiscal?

Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 35 al Codului fiscal.

Potrivit art. 35 alin.(2) din Codul fiscal, persoană întreținută este persoana care întrunește următoarele cerințe:
    a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dezabilități în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
    b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat.

Potrivit pct.13 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008, la acordarea scutirii pentru persoanele întreținute se va ține cont de veniturile din orice sursă de venit obținute de către persoanele întreținute (atât cele impozabile, cât și cele neimpozabile).

De asemenea, menționăm că cerințele prevăzute la alin. (2) art.35 din Codul Fiscal sunt prevăzute pentru toți contribuabilii (persoana fizică rezidentă), inclusiv persoane divorțate.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016 ]

Arhiva
    Persoanele divorțate, pot beneficia de scutirea pentru persoanele întreținute potrivit prevederilor art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, dacă locuiesc separat de copii și achită pensia pentru întreținerea copiilor minori benevol sau prin ordonanța judecătorească?

Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 35 al Codului fiscal.

Potrivit art. 35 alin.(2) din Codul fiscal, persoană întreținută este persoana care întrunește următoarele cerințe:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soției (soțului) contribuabilului (părinții sau copiii, inclusiv înfietorii și înfiații) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat.

Potrivit pct.13 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător (Anexa nr.2), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008, la acordarea scutirii pentru persoanele întreținute se va ține cont de veniturile din orice sursă de venit obținute de către persoanele întreținute (atât cele impozabile, cît și cele neimpozabile).

De asemenea, menționăm că cerințele prevăzute la alin. (2) art.35 din Codul Fiscal sunt prevăzute pentru toți contribuabilii (persoana fizică rezidentă), inclusiv persoane divorțate.

[Legea nr.64 din 11.04.2014 (Monitorul Oficial nr. 110-114/286 din 09.05.2014), în vigoare începând cu 01.01.2014);nr. 324 din 23.12.2013 (Monitorul Oficial nr. 320-321 din 31.12.2013), în vigoare aprobării de la data publicării, Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 (Monitorul Oficialnr.256-260/745 din 29.08.2014)].

    Persoanele divorţate, care locuiesc separat cu copii, dar achită pensia pentru întreţinerea copiilor minori benevol sau prin ordonanţa judecatorească, pot beneficia de scutirea pentru persoanele întreţinute, potrvit prevederilor art. 35 alin. (2) lit. (c) din Codul fiscal?

În conformitate cu prevederile art. 35 alin.(1) din CodulFiscal în anul 2013, contribuabilul are dreptul la o scutire în suma de 2040lei pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilăriepentru care scutirea constituie 9120 lei.

Totodată, potrivit prevederilor alin.(2) al articolului nominalizat, pentru a beneficia de scutirea dată, persoanaîntreţinută trebuie să întrunească următoarele cerinţe: a) să fie un ascendentsau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului(părinţi sau copii, inclusiv înfietorii si înfiaţii) ori invalid din copilărierudă de gradul doi în linie colaterală; b) locuieşte împreună cu contribuabilulsau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a uneiinstituţii de învăţământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) esteîntreţinută de contribuabil; d) are un venit ce nu depăşeşte suma de 9120 lei.

Prin urmare, ţinând cont de faptul că în situaţia expusă persoana, nuîntruneşte una din condiţiile prevăzute la alin. (2) art.35 din Codul Fiscal,şi anume persoana întreţinută nu locuieşte împreună cu contribuabilul, acestanu este în drept să beneficieze de scutire pentru persoanele întreţinute.

Deasemenea, ţinem să menţionăm, că cerinţele prevăzute la alin. (2) art.35 dinCodul Fiscal sunt prevăzute pentru toţi contribuabilii (persoana fizicărezidentă), inclusiv persoane divorţate.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale întemeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267din 23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), învigoare aprobării de la data publicării.]

(în vigoare până la 13.01.2012)   În conformitate cu prevederile art.35 alin.(1) din Codul Fiscal în anul 2010, contribuabilul are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei (pentru anul 2010) pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei. Totodată, potrivit prevederilor alin. (2) al articolului nominalizat, pentru a beneficia de scutirea dată, persoana întreţinută trebuie să întrunească următoarele cerinţe: a) să fie un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţi sau copii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii); b) locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) este întreţinută de contribuabil; d) are un venit ce nu depăşeşte suma de 8100 lei. Prin urmare, ţinând cont de faptul că cetăţeanul „X", nominalizat în adresare, nu întruneşte una din condiţiile prevăzute la alin. (2) art.35 din Codul Fiscal, şi anume persoana întreţinută nu locuieşte împreună cu contribuabilul, acesta nu este în drept să beneficieze de scutire pentru persoanele întreţinute. De asemenea, ţinem să menţionăm, ca cerinţele prevazute la alin. (2) art.35 din Codul Fiscal sunt prevăzute pentru toţi contribuabilii (persoana fizică rezidentă), inclusiv persoane divorţate.

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...