37.9k
Home  »  Legislaţia  »  Legislaţia fiscală  »  Ordine   »   Baza generalizată a practicii fiscale Ordinul SFS nr. 184 din 26.06.2017

Baza generalizată a practicii fiscale Ordinul SFS nr. 184 din 26.06.2017

26.06.2017
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

1. (29.2.1.12)
    Se vor considera oare facilități acordate de angajator suma suportată pentru hrana organizată a angajaților?

În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.

De asemenea, potrivit prevederilor lit. a) din articolul menționat, mărimea depășirii stabilite pentru cheltuielile suportate și determinate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.

Regimul aferent impozitului pe venit din perspectiva angajatorului şi angajatului pentru cheltuielile suportate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului sunt stabilite prin Regulamentul cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului (în continuare - Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 144 din 26 februarie 2014.

Astfel, potrivit pct. 6 din Regulament, angajatorul, la care salariul mediu lunar brut este egal sau depăşeşte 3/4 din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an, este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a angajaţilor. În sensul prezentului punct salariul mediu lunar brut se calculează reieşind din fondul lunar de salarizare a angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă.

În cazul în care criteriul stabilit la pct. 6 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 35 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajatul respectiv (pct. 7 din Regulament).

Sumele ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 7 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţionale pentru angajaţi. În cazul depăşirii plafonului stabilit la pct.7 din Regulament, se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv (pct. 8 din Regulament).

2. (29.4.32)
    Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanei juridice nerezidente la transmiterea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau din uzufruct a proprietăţii aflate în Republica Moldova, unei persoane juridice?

Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:

a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;
b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

Veniturile nerezidenţilor, obţinute în Republica Moldova sunt specificate la art. 71 din Codul fiscal.

Potrivit art. 71 lit. k) din Codul fiscal, veniturile din operaţiunile de leasing, din darea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau din uzufructul proprietăţii aflate în Republica Moldova reprezintă venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova.

De asemenea, conform art. 73 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile persoanelor juridice nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepţia veniturilor din prestarea de servicii ce ţin de deschiderea şi gestionarea conturilor corespondente ale băncilor corespondente şi de efectuarea decontărilor.

Prin urmare, veniturile persoanei juridice nerezidente obținute din darea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau din uzufructul proprietăţii aflate în Republica Moldova urmează a fi impozitate la sursa de plată în modul prevăzut la art. 73 alin. (1) din Codul fiscal, conform cotelor stabilite la art. 91 din Codul fiscal.

Concomitent, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional, care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Totodată, potrivit art. 793 alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă.

3. (29.4.31)
    Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanelor juridice nerezidente obținute din prestarea serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova?

Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:

a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;
b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

Veniturile nerezidenţilor, obţinute în Republica Moldova sunt specificate la art. 71 din Codul fiscal.

Potrivit art. 71 lit. b) din Codul fiscal, veniturile din prestarea de servicii, inclusiv a serviciilor de management, financiare, de consultanţă, de audit, de marketing, juridice, de agent (de intermediere), informaţionale, prestate unui rezident sau unui nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sînt cheltuieli ale reprezentanţei permanente reprezintă venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova.

De asemenea, conform art. 73 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile persoanelor juridice nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepţia veniturilor din prestarea de servicii ce ţin de deschiderea şi gestionarea conturilor corespondente ale băncilor corespondente şi de efectuarea decontărilor.

Prin urmare, veniturile persoanei juridice nerezidente obținute din prestarea serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova urmează a fi impozitate la sursa de plată în modul prevăzut la art. 73 alin. (1) din Codul fiscal, conform cotelor stabilite la art. 91 din Codul fiscal.

Concomitent, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional, care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Totodată, potrivit art. 793 alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă.

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...